HOTĂRÂRE nr. 30 din 3 decembrie 2004

(3)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererea se soluţionează fără citarea părţilor, cu participarea numai a judecătorilor Curţii, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. În motivarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, se susţine că "Partidul România Mare a avertizat cu privire la crearea unor premise de fraudare a alegerilor prezidenţiale", avertismente care însă au fost ignorate, realizându-se astfel "un sistem complex de fraudare eşalonată pe mai multe paliere". În acest sens, se arată următoarele: - perioada electorală a debutat sub semnul unei încălcări flagrante a prevederilor constituţionale ale art. 115 alin.

(6)prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2004 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României; - campania electorală s-a desfăşurat "sub semnul unor repetate încălcări ale legilor electorale şi ale oricăror norme de conduită civică, ajungându-se până la acte de violenţă"; - prezenţa, la emisiunile televizate, a candidatului Partidului România Mare la funcţia de Preşedinte al României a fost "restricţionată abuziv de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, sub pretextul epuizărilor timpilor de antenă", iar acolo unde această prezenţă a fost acceptată "s-au realizat emisiuni tendenţioase, cu scopul evident de a se crea un dezavantaj faţă de ceilalţi candidaţi"; - în campania electorală s-a practicat "mita electorală necercetată de nimeni". Astfel, "la o întâlnire electorală a candidatului Ion Iliescu cu pensionarii, li s-au oferit acestora sume de bani", iar la întâlnirea electorală a candidaţilor Partidului Social Democrat, desfăşurată la Palatul Copiilor în ziua de 23 noiembrie 2004, "s-a oferit un adevărat banchet, mai mult decât îmbelşugat;" - la constituirea birourilor electorale s-a urmărit înlăturarea, sub diferite pretexte, a reprezentanţilor Partidului România Mare, ceea ce a făcut necesară formularea a zeci de contestaţii, care însă au fost soluţionate numai în mică parte; - "turismul electoral" practicat în special de reprezentanţii Uniunii Naţionale P.S.D. + P.U.R. a avut drept consecinţă liste suplimentare fraudulos constituite; - întocmite după primirea cifrelor din calculator, comunicatele Biroului Electoral Central privind rezultatele parţiale dovedesc frauda electorală, deoarece "reprezintă o imposibilitate logică" ca numărul voturilor nule să scadă de la 392.447 la 232.597, în ziua de luni, în intervalul de la ora 12,00 la ora 17,00; - nereguli produse la secţiile de votare au fost semnalate de mass-media, iar "întreaga gravitate a situaţiei este conturată de sesizările trimise de Asociaţia Pro Democraţia". În final, se arată că toate acestea, în ansamblul lor, dovedesc o fraudă sistematizată, de natură a vicia profund rezultatul alegerilor. În sensul celor arătate, se anexează liste cu extrase din articole publicate în presă în perioada campaniei electorale, sesizări ale Asociaţiei Pro Democraţia, comunicate ale Biroului Electoral Central. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 113 din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu art. 28 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, solicită respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României ca neîntemeiată. CURTEA, analizând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările ulterioare, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine următoarele: Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 2 alin.

(2)şi ale art. 24 din Legea nr. 370/2004, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă să soluţioneze cererea de anulare a alegerilor din data de 28 noiembrie 2004 pentru funcţia de Preşedinte al României, cerere formulată de Partidul România Mare. Examinând cererea formulată de Partidul România Mare, Curtea Constituţională constată că, în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularităţi, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea acestora. Astfel, potrivit art. 24 alin.

(1)şi

(2)din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, "Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele şi candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază." Conform dispoziţiilor art. 32 alin.

(6)din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, "Prin fraudă electorală se înţelege orice acţiune ilegală care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselorverbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid, o alianţă politică, o alianţă electorală sau un candidat independent." În temeiul acestor prevederi legale, Curtea reţine că anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă, iar aceasta este de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin, precum şi faptul că cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Astfel, cu privire la încălcările legii electorale, inclusiv prin acte de violenţă, Curtea Constituţională constată că în asemenea cazuri au fost făcute întâmpinări şi contestaţii a căror soluţionare intră în competenţa birourilor electorale. De asemenea, în multe cazuri în care s-au semnalat ilegalităţi, au fost sesizate autorităţile publice în vederea aplicării tratamentului stabilit de lege. În aceste condiţii, simpla afirmaţie că în campania electorală au avut loc "repetate încălcări ale legii şi ale altor norme de conduită civică, ajungându-se până la acte de violenţă", rămâne fără probe care să justifice existenţa unei fraude electorale. În ceea ce priveşte restricţionarea prezenţei candidatului Partidului România Mare la emisiunile televizate, Curtea Constituţională reţine că această critică este tardivă, deoarece, potrivit legii, contestaţiile privind împiedicarea unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală pot fi formulate numai în timpul acesteia. Cu privire la practicarea, în timpul campaniei electorale a mitei electorale necercetate de nimeni, Curtea constată că acuzaţiile cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sunt de competenţa organelor de cercetare penală şi nu pot fi soluţionate de Curtea Constituţională. Împiedicarea parţială a reprezentanţilor Partidului România Mare de a face parte din birourile electorale este şi ea o problemă care trebuia soluţionată prin mijloace legale la momentul constituirii acestor birouri. În ceea ce priveşte "turismul electoral" care "a avut drept consecinţă liste suplimentare fraudulos constituite", Curtea Constituţională reţine că nici în acest caz nu există probele necesare pentru a susţine această afirmaţie. Cu privire la diferenţele existente între diferitele comunicate de presă privitoare la numărul voturilor nule, Curtea constată că aceste comunicate de presă, care se referă la rezultate parţiale, nu sunt documente oficiale care pot fi contestate, obiectul contestaţiilor fiind rezultatele finale cuprinse în procesele-verbale întocmite potrivit prevederilor legii. Cu privire la aceste aspecte, Curtea Constituţională constată că în cuprinsul primei părţi a cererii Partidului România Mare sunt formulate motive care privesc desfăşurarea unor acţiuni şi modul în care acestea au fost reflectate de mass-media în perioada campaniei electorale, iar nu motive care să vizeze modul în care s-au desfăşurat votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor şi care să justifice, în sensul art. 24 alin.

(1)din Legea nr. 370/2004, anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 28 noiembrie 2004. Curtea constată, de asemenea, că relatările de presă şi diferitele sesizări depuse de autorul cererii în susţinerea motivelor invocate nu constituie dovezi în sensul legii, care să demonstreze faptul că votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor au avut loc prin fraudă. Împrejurări ca cele semnalate în cererea de anulare a primului tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României nu sunt de natură să ducă la anularea alegerilor, întrucât nu relevă o fraudă în sensul art. 32 alin.

(6)din Legea nr. 373/2004. De asemenea, Curtea constată că neregulile semnalate nu sunt de natură să modifice ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. Chiar dacă unele persoane, în mod fraudulos, au votat repetat la mai multe secţii de votare, nu se poate stabili în favoarea cărui candidat au votat, dar este cert că aceste voturi nu puteau schimba ordinea candidaţilor, avându-se în vedere diferenţele mari între numărul de voturi favorabile obţinute de candidaţi. Nici modificarea numărului voturilor nule, anunţată în diferite faze ale comunicării rezultatelor parţiale şi provizorii, nu este de natură să schimbe ordinea candidaţilor, deoarece aceasta s-a datorat unor erori materiale care au fost ulterior îndreptate. În ceea ce priveşte înfrângerea prevederilor art. 115 alin.

(6)din Constituţie, prin adoptarea de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă în "domeniul drepturilor electorale", Curtea constată că aceasta reglementează norme tehnice privind completarea denumirii unor rubrici ale proceselor-verbale ce urmează să fie încheiate de birourile electorale, neintervenind, sub nici un aspect, în domeniul drepturilor electorale. Faţă de cele arătate, nefiind întrunite condiţiile dispoziţiilor art. 24 alin.

(1)şi

(2)din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României urmează să fie respinsă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi al art. 24 şi 25 din Legea nr. 370/2004, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge cererea de anulare a alegerilor din data de 28 noiembrie 2004 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulată de Partidul România Mare. Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent şef, Doina Suliman --------