DECIZIA nr. 659 din 29 septembrie 2020

(1)lit. c) și/sau art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a actelor administrative preparatorii tip condiție ale unui alt act de atragere a răspunderii disciplinare, în condițiile art. 25 și 26 din Legea nr. 176/

1. ...
2. Se afirmă că „lipsa definirii acestui act/raport de evaluare din cuprinsul art. 21 din Legea nr. 176/2010, respectiv al apartenenței sau nu la categoria actelor administrative, ce intră sub incidența art. 2 alin.

(1)lit. c) și art. 18 alin.

(2)din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, și la categoria actelor prealabile, tip condiție, ce urmează sau nu regimul actelor tip disciplinar ulterioare, are efecte în planul stabilirii legalității actului intitulat raport de evaluare“. Așadar, trebuie să se cunoască „la ce situație se raportează întocmirea raportului de evaluare în condiții de legalitate a acestuia, potrivit art. 8 din Legea nr. 176/2010, respectiv la actele normative în vigoare la data faptelor evaluate sau la actele normative de la data întocmirii raportului de evaluare“, având în vedere că art. 28 din Legea nr. 554/2004 face trimitere la Codul civil și Codul de procedură civilă. Se menționează că această situație trebuie clarificată de legiuitor în condițiile art. 20, art. 25, art. 37 și art. 69 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. ... 8. Autorul conchide că se impune definirea actului numit „raport de evaluare“, întrucât are consecințe în planul pârghiilor ce pot fi folosite atât de emitentul acestui act, cât și de persoana evaluată. ... 9. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul acesteia. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de către parte, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 13.

(1)Dacă, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, inspectorul de integritate consideră în continuare că sunt elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, întocmește un raport de evaluare.

(2)În lipsa confirmării prevăzute la alin.

(1), inspectorul de integritate poate întocmi raportul de evaluare după îndeplinirea unei noi proceduri de comunicare.

(3)Raportul de evaluare va avea următorul cuprins:

1. a)partea descriptivă a situației de fapt; ...
2. b)punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat; ...
3. c)evaluarea elementelor de conflict de interese sau de incompatibilitate; ...
4. d)concluzii. ...

(4)Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor de urmărire penală și celor disciplinare.“ ... 14. În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin.

(5)referitor la criteriile de calitate ale legii. De asemenea, este invocat și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ...

1. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, excepțiile de neconstituționalitate fiind respinse, ca neîntemeiate. În acest sens, sunt Decizia nr. 466 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 4 ianuarie 2019, Decizia nr. 72 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 29 aprilie 2015, și Decizia nr. 310 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august
2. ...
3. Prin Decizia nr. 72 din 26 februarie 2015, precitată, paragraful 18, Curtea a statuat că „prin Legea nr. 176/2010, legiuitorul a urmărit asigurarea integrității și transparenței în exercitarea tuturor funcțiilor și demnităților publice și al cărei scop este acela de a sancționa persoana în cauză prin stabilirea interdicției de a mai ocupa oricare dintre funcțiile eligibile.“ În acest scop a fost înființată Agenția Națională de Integritate care, potrivit art. 13 alin.

(1)și art. 15 alin.

(1)din Legea nr. 144/2007, este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcționează la nivel național, ca structură unică, și acționează potrivit principiului independenței operaționale. ...

1. Curtea reține că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, respectiv art. 21 din Legea nr. 176/2010, reglementează situațiile în care se întocmește raportul de evaluare de către inspectorul de integritate și elementele pe care acesta trebuie să le conțină, procedura de comunicare a acestuia și instituie posibilitatea contestării raportului de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității, iar art. 22 din același act normativ detaliază procedura de contestare a acestuia și stabilește procedura de urmat în situația în care raportul de evaluare nu a fost contestat. ...
2. În jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a stabilit cu valoare de principiu că raportul de evaluare reprezintă un act rezultat din activitatea Agenției Naționale de Integritate, iar comunicarea acestui raport, cuprinzând date referitoare la posibila existență a elementelor de incompatibilitate în cazul persoanei evaluate, către autoritățile publice desemnate prin lege, în vederea dispunerii măsurilor legale, reprezintă o măsură inerentă aducerii la îndeplinire a scopului legal al Agenției (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 205 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 3 iulie 2013). Totodată, Curtea a constatat că Agenția Națională de Integritate nu desfășoară o activitate de jurisdicție, ci una administrativă, deoarece se realizează și din oficiu în cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate și contradictorialitate și deoarece în competența sa nu intră soluționarea unor cazuri litigioase și nici sancționarea încălcărilor de lege. Agenția Națională de Integritate nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege (a se vedea Decizia nr. 801 din 18 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 10 februarie 2016, Decizia nr. 72 din 26 februarie 2015 și Decizia nr. 663 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 21 august 2012). ...
3. De asemenea, prin Decizia nr. 801 din 18 noiembrie 2015, precitată, paragraful 18, Curtea a reținut că „rapoartele de evaluare, întocmite de inspectorul de integritate, sunt acte administrative și, prin urmare, efectele sale se suspendă, de drept, la momentul sesizării, de către persoana evaluată, a instanței de judecată competente“. ...
4. Așadar, rațiunea pentru care a fost instituită posibilitatea cercetării la instanță a rapoartelor de evaluare emise de Agenția Națională de Integritate în cadrul procedurii de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților [posibilitate prevăzută expres de art. 22 alin.

(1)și

(2)din Legea nr. 176/2010] este tocmai activitatea administrativă pe care o desfășoară Agenția Națională de Integritate în calitatea sa de autoritate administrativă autonomă, aspecte reținute constant în deciziile Curții Constituționale (Decizia nr. 663 din 26 iunie 2012, precitată, și Decizia nr. 204 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 13 iunie 2013). Prin urmare, dispozițiile de lege criticate respectă normele constituționale și convenționale privind dreptul la un proces echitabil. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauzele de față. ... 22. Distinct de cele menționate, referitor la critica privind încălcarea art. 1 alin.

(5)din Constituție, prin lipsa de claritate și previzibilitate a textului de lege criticat, prin Decizia nr. 334 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 septembrie 2019, paragrafele 19 și 20, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). Totodată, prin Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 și 23, Curtea Constituțională a reținut că instanța de contencios al drepturilor omului a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru Pidhorni împotriva României, paragraful 35, și Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi - S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). ... 23. Aplicând aceste considerente la cauza de față, Curtea constată că dispozițiile art. 21 din Legea nr. 176/2010 îndeplinesc cerințele statuate în jurisprudența Curții, fiind norme clare și previzibile care stabilesc cât se poate de precis situațiile în care se întocmește raportul de evaluare de către inspectorul de integritate și elementele pe care acesta trebuie să le conțină, procedura de comunicare a acestuia și instituie posibilitatea contestării raportului de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilității. Astfel, interpretate în raport cu ansamblul prevederilor Legii nr. 176/2010, dispozițiile de lege criticate au un conținut normativ clar și precis pentru a putea fi aplicate și oferă suficiente repere pentru ca destinatarii acestora să înțeleagă sensul lor și să își adapteze conduita. Așadar, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la previzibilitatea legii, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în raport cu art. 1 alin.

(5)din Constituție. ...

1. Cât privește susținerile referitoare atât la întocmirea raportului de evaluare în condiții de legalitate, cât și la incidența actelor normative în vigoare la data faptelor evaluate sau cele de la data întocmirii raportului de evaluare, Curtea observă că autorul excepției urmărește ca, pe calea controlului de constituționalitate, să fie clarificate aspecte privind aplicarea normelor juridice cu incidență asupra actului administrativ a cărui anulare face obiectul cauzei deduse judecății. Or, asemenea aspecte excedează controlului de constituționalitate, fiind de resortul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei. ...
2. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Voican în Dosarul nr. 3.070/109/2016 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----