DECIZIA nr. 318 din 10 mai 2018

(1)și

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 18 septembrie 2018 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Alexandru Cismașu, în Dosarul nr. 4.229/107/2015/a1 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 347D/

1. ...
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv la deciziile Curții Constituționale nr. 471 din 23 septembrie 2014 și nr. 696 din 20 octombrie
4. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea nr. 168/CAF din 3 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.229/107/2015/a1, Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost invocată de Alexandru Cismașu, într-o cauză având ca obiect emiterea unui act administrativ - certificat de urbanism, în care a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilite de instanță, cerere respinsă ulterior. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prevederile art. 39 alin.

(1)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora reclamantul poate face cerere de reexaminare la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, aduc atingere accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil, deoarece judecata cererii este în competența unei instanțe de același nivel. Această procedură echivalează cererea de reexaminare cu o contestație administrativă, care este facultativă și gratuită, potrivit art. 21 alin.

(4)din Constituție. Un astfel de tratament este de natură să încurajeze o rezolvare superficială a cererilor. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, controlul judiciar înseamnă posibilitatea verificării de către o instanță superioară a legalității și temeiniciei hotărârii pronunțate, de către o instanță inferioară, ca grad de jurisdicție. Termenul de 3 zile care se calculează potrivit art. 181 din Codul de procedură civilă, este foarte scurt, ceea ce aduce atingere art. 21 alin.

(2)din Constituție. ... 6. Prevederile art. 39 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora cererea se soluționează fără citarea părților, prin încheiere definitivă, nu respectă principiul proporționalității și nici dreptul la un proces echitabil, deoarece duce la o prezumție de legalitate absolută a unei încheieri judecătorești nemotivate, care nu poate fi atacată, pronunțată de un complet de același nivel. Ultima teză a art. 39 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 echivalează cu o suspendare nejustificată a cauzei, până la soluționarea cererii de reexaminare, ceea ce aduce atingere art. 21 alin.

(3)din Constituție. ...

1. Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ...
2. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ...

1. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că, prin instituirea posibilității reclamantului de a introduce cererea de reexaminare la aceeași instanță, s-a urmărit punerea de acord a legislației naționale cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv cu cele reținute în Hotărârea din 6 iulie 2010, pronunțată în Cauza Postolache împotriva României. Face referire, de asemenea, la considerentele de principiu reținute prin deciziile nr. 42 din 27 ianuarie 2005 și nr. 164 din 22 martie
2. ...
3. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, făcând referire la punctul său de vedere, reținut în Decizia nr. 696 din 20 octombrie
4. ...
5. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
6. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, ... 13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 alin.

(1)și

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins:

(1)Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

(2)Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin.

(2)teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin.

(1)din Codul de procedură civilă, numai după soluționarea cererii de reexaminare. ... 14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție, și art. 53 alin.

(2), referitor la proporționalitatea restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți, precum și celor ale art. 6 paragraful 1, referitor la dreptul la un proces echitabil, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ...

1. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, referitor la cererea de reexaminare, astfel cum a fost reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, că aceasta este o cerere prejudicială, judecată potrivit unei proceduri necontencioase specifice, ce are ca obiect verificarea legalității taxei de timbru judiciar, respectiv o nouă analiză a modului în care aceasta a fost stabilită. ...
2. În ceea ce privește critica referitoare la judecarea cererii de către un alt complet al aceleiași instanțe, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție. Acest drept poate fi supus unor condiționări de fond și de formă, iar existența uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituție și nici de un tratat internațional la care România este parte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 14 iulie 2017, paragraful 21). ...
3. Curtea reține că scopul legiuitorului, în reglementarea procedurii judecării cererii de reexaminare, a fost judecarea acesteia cu celeritate maximă, deoarece formularea unei astfel de cereri suspendă procedura în fața instanței, așa cum rezultă din ultima teză a art. 39 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, potrivit căreia comunicarea cererii de chemare în judecată se face numai după soluționarea cererii de reexaminare. Pe de altă parte, obiectul acestei cereri poate consta, spre exemplu, în recalificarea acțiunii și timbrarea corespunzătoare, constatarea scutirii la plata taxei de timbru judiciar pentru anumite acțiuni, ori corectarea unor erori de calcul. Acestea sunt operațiuni pentru care nu este necesară o judecată în fond, astfel încât să fie obligatorie respectarea principiilor contradictorialității, oralității și publicității. ...

1. În sensul celor de mai sus este jurisprudența Curții Constituționale, care a reținut că soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru este guvernată de principiul celerității, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralității și contradictorialității, a obligativității citării părților, ca și a posibilității exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluționare a cererii de reexaminare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017, paragraful 22). ...
2. În ceea ce privește critica referitoare la faptul că încheierea pronunțată este definitivă, potrivit art. 39 alin.

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra unor critici de neconstituționalitate referitoare la faptul că nu există cale de atac în cazul respingerii cererii de reexaminare, care este soluționată în primă instanță, prin încheiere definitivă. Astfel, prin Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, paragraful 19, Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015, paragraful 13, sau Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, paragraful 25, Curtea a constatat că rațiuni ce țin de necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești justifică în mod obiectiv soluția legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - și mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a reținut că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare pentru a permite instanței judecătorești să examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și să realizeze un just echilibru între interesele individuale și cele privind administrarea justiției, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiție. ... 20. În final, având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, se constată că dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Cismașu, în Dosarul nr. 4.229/107/2015/a1 al Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență, și constată că dispozițiile art. 39 alin.

(1)și

(2)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 10 mai 2018. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----