PROGRAM din 20 februarie 2002 privind pregătirea şi desfăşurarea campaniilor agricole în anul 2002 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 162 din 7 martie 2002 Agricultura, ramura de baza a economiei, având multiple influente asupra complexului economic naţional, dar şi asupra asigurării consumului populaţiei, reprezintă o prioritate absolută a actualei guvernari. Anul 2002 va marca un pas important în dezvoltarea durabilă a unui sector agroalimentar competitiv prin orientarea producţiei agricole în concordanta cu tendintele previzibile ale pieţei interne şi externe. În vederea realizării acestui deziderat pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a campaniilor agricole constituie o preocupare majoră a tuturor specialiştilor din Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi a celor care îşi desfăşoară activitatea în teritoriu. Structura culturilor agricole din acest an, precum şi productiile prognozate să se realizeze vor satisface integral necesarul de consum intern al tarii, asigurând totodată şi disponibilităţi pentru export. Obiectivele programului: ● dezvoltarea durabilă a unui sector agroalimentar competitiv prin creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei, modernizarea şi îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agroalimentare, asigurarea securităţii alimentare a populaţiei; ● orientarea producţiei agricole în concordanta cu tendintele previzibile ale pieţei interne şi externe; ● îmbunătăţirea sensibila a raportului dintre componentele producţiei agricole, în sensul creşterii mai rapide a valorii producţiei animale, şi satisfacerea necesarului de materii prime cerute de industria alimentara; ● dezvoltarea exploataţiilor agricole performanţe prin relansarea semnificativă a procesului investitional bazat pe programe cu finanţare interna şi externa; ● creşterea capacităţii de protecţie a terenurilor agricole împotriva inundatiilor şi eroziunii solurilor; ● extinderea suprafeţelor irigate. Dinamica valorii producţiei agricole în anul 2002 fata de anul anterior se prognozeaza a fi de 104,5%, din care: - pentru sectorul vegetal - 104,4%; - pentru sectorul animal - 104,7%. Ponderea valorii producţiei vegetale în totalul producţiei agricole va fi de 60,4% (fata de 60,5% în anul 2001 şi de 61,1% în anul 2000), iar a producţiei animale va fi de 39,6% (fata de 39,5% în anul 2001 şi de 38,9% în anul 2000). Prognoza producţiei agricole vegetale, în condiţii normale din punct de vedere al condiţiilor climaterice, a avut în vedere o serie de elemente, după cum urmează: ● menţinerea suprafeţei agricole totale de circa 14,8 milioane ha, a suprafeţei arabile de circa 9,37 milioane ha în anul 2002. În anul 2000 suprafaţa cultivată a fost de numai 8,504 milioane ha, în anul 2001 de 9,022 milioane ha, iar pentru anul 2002 se estimează ca suprafaţa cultivată sa crească la 9,200 milioane ha. Suprafeţele necultivate au scăzut de la 800 mii ha în anul 2000 la 348 mii ha în anul 2001 şi la circa 170 mii ha în anul 2002; ● accelerarea reformei funciare, prin susţinerea tuturor formelor de exploataţie agricolă, indiferent de forma lor de proprietate, precum şi prin sprijinirea organizării de exploataţii agricole performanţe (inclusiv prin creşterea dimensiunii acestora prin asociere, arendare, concesiuni, vânzare-cumpărare) în scopul creşterii dimensiunii medii a exploataţiei agricole, factor determinant asupra tehnologiilor aplicate, asupra gradului şi eficientei economice a mecanizarii, cu efecte certe asupra nivelului productiilor medii posibil de realizat; ● asigurarea bazei materiale, în conformitate cu Planul de acţiune al Programului de guvernare şi cu prevederile bugetare pe anul 2002, pentru efectuarea în condiţii mai bune a lucrărilor de înfiinţare a culturilor de primavara şi de întreţinere a celor de toamna, a plantaţiilor de vii şi pomi existente, precum şi în legumicultura, prin: - susţinerea directa a producţiei-marfa vegetale în valoare totală de 2.376 miliarde lei pentru culturile de: grâu, rapita, porumb, floarea-soarelui, soia, sfecla de zahăr, în + cânepa, cartof, legume de camp şi de sera, fructe, struguri şi furaje; - subvenţie pentru reducerea preţului de cumpărare a seminţelor şi materialului săditor cu până la 50%, în suma totală de 1.200 miliarde lei; - susţinerea indirecta prin subvenţie a imbunatatirilor funciare, desecarilor şi a combaterii eroziunii solului, în suma totală de 1.374 miliarde lei. Aceasta cuprinde întreţinerea şi repararea sistemelor de irigaţii - 834 miliarde lei şi 540 miliarde lei costul energiei electrice pentru irigaţii; - susţinerea acţiunilor de protecţie a plantelor şi de carantina fitosanitara de interes naţional, pentru procurarea pesticidelor, a lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor din sectorul vegetal, în suma totală de 133 miliarde lei; - impozitarea numai a venitului agricol obţinut de gospodăriile individuale cu suprafaţa agricolă de peste 10 ha; - reabilitatea parcului de tractoare agricole, în primul rând prin sprijinirea producătorilor agricoli în cumpărarea de tractoare, maşini agricole, inclusiv cu plata în produse agricole. Având un parc de tractoare şi maşini agricole uzate fizic şi moral, cu o suprafaţa mare de teren arabil pe tractor fizic de 58,1 ha (date provizorii din anul 2001), se simte nevoia înlocuirii vechiului parc cu utilaje de dimensiuni adecvate noilor dimensiuni ale exploataţiilor agricole, pentru a permite creşterea eficientei economice a activităţii din domeniu. S-a luat în considerare la nivelul anului 2002 existenta a circa 167 mii bucăţi tractoare, astfel încât să se reducă suprafaţa arabila pe tractor fizic la circa 56,1 ha; ● schimbările climaterice manifestate în ultima perioadă (creşterea mediei multianuale a temperaturii atmosferice, scăderea volumului precipitatiilor etc.) au constientizat factorii de decizie asupra importantei redarii în funcţiune a sistemelor de irigaţii. În conformitate cu Planul de acţiune al Programului de guvernare, până în prezent au fost pregătite 900 mii ha pentru irigaţii, ceea ce ar asigura un grad de utilizare a irigatiilor de 36,7%; ● ca urmare a sustinerii financiare a agricultorilor se prognozeaza creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice, precum şi a celor naturale utilizate în agricultura. În anul 2002 se vor utiliza efectiv îngrăşăminte chimice în cantitate de 1.056,7 mii tone s.a., din care: 657 mii tone s.a. azot, 289,2 mii tone s.a. fosfor şi 110,5 mii tone s.a. potasiu; ● ca urmare a negocierilor cu Ministerul Industriei şi Resurselor s-au stabilit următoarele: - industria chimica poate produce o cantitate totală de circa 1.060 mii tone s.a., care reprezintă asigurarea necesarului ingrasamintelor pe bază de azot în totalitate, 50% a celor pe bază de fosfor, 30% a celor pe bază de potasiu; - amânarea plăţii T.V.A. la încasarea facturilor privind livrarea de îngrăşăminte chimice; - s-a convenit un preţ de livrare consolidat în dolari S.U.A., cu actualizare în lei a preţurilor la data efectuării plăţii; ● nivelul productiilor medii programate în anul 2002 la culturile agricole a ţinut seama de nivelurile productiilor medii ponderate realizate în ultimii ani şi de condiţiile concrete ale anului agricol 2001-2002. În acest an s-a avut în vedere creşterea suprafeţelor cultivate cu sfecla de zahăr, soia, rapita pentru ulei, ricin, în, cânepa etc. în detrimentul celor ocupate cu grâu şi secara, orz şi orzoaica, porumb, culturi ce ocupa în unele zone suprafeţe care nu valorifica eficient terenul şi unde gradul de favorabilitate al zonei este mai bine pus în valoare de culturile tehnice. Structura culturilor agricole din acest an, precum şi productiile prognozate să se realizeze vor satisface integral necesarul de consum intern al tarii, asigurând totodată disponibilităţi pentru alte destinaţii. Programul culturilor agricole cuprinde suprafeţele insamantate în toamna anului 2001 (cereale paioase, plante furajere, rapita etc.), precum şi suprafeţele ce se vor insamanta în primavara şi toamna anului 2002. Structura principalelor culturi agricole pentru anul 2002 la nivel naţional se prezintă astfel (tabelul nr. 1): Tabelul nr. 1 ------------- În profil teritorial structura culturilor este prezentată în anexa nr. 1. Pentru realizarea productiilor vegetale prevăzute în program se estimează ca sunt necesare următoarele resurse materiale şi financiare:
- a)motorina: 731,2 mii tone; ...
- b)îngrăşăminte chimice: 1.056,7 mii tone s.a.; ...
- c)îngrăşăminte naturale: 10.000 mii tone; ...
- d)resurse financiare prevăzute în ... bugetul de stat pe anul 2002: 5.203 miliarde lei. Pentru principalele lucrări agricole necesarul de motorina pe anul 2002 se prezintă astfel (tabelul nr. 2): Tabelul nr. 2 -------------- În continuare se prezintă în detaliu pregătirea şi desfăşurarea campaniilor agricole din anul 2002. I. Pregătirea şi desfăşurarea campaniei agricole de primavara Acţiunile principale de realizat în campania agricolă din primavara anului 2002, în ordinea cronologică de desfăşurare, sunt următoarele: 1. finalizarea araturilor pentru insamantarile de primavara; 2. pregătirea terenului pentru însămânţări; 3. fertilizarea cu îngrăşăminte chimice a suprafeţelor aflate în cultura şi a celor ce se insamanteaza în primavara; 4. erbicidarea culturilor ce se insamanteaza în primavara; 5. tratamentul seminţelor contra bolilor şi dăunătorilor; 6. semanatul culturilor de primavara; 7. lucrări de întreţinere a culturilor; 8. recoltarea legumelor de prima apariţie şi a furajelor. 1. Finalizarea araturilor pentru insamantarile de primavara Se apreciază ca la sfârşitul lunii februarie 2002 suprafaţa rămasă nearata va fi de 3.500 mii ha, aceasta suprafaţa urmând să se realizeze în primavara. 2. Pregătirea terenului pentru insamantarile de primavara presupune în principal realizarea lucrărilor de: grapat ogoare, discuit + grapat, pregătit cu combinatorul, tavalugit, lucrat cu freza sau cu agregate ce executa lucrări complexe, inclusiv de pregătit teren, care se vor realiza pe o suprafaţa totală de 5.856,2 mii ha. 3. Fertilizarea cu îngrăşăminte chimice a culturilor de primavara este o veriga importanţă pentru obţinerea unor producţii ridicate. Pentru realizarea cu succes a acestei lucrări trebuie să se ţină seama de: - nivelul producţiei stabilite să se realizeze; - planta premergătoare; - epoca de aplicare; - felul ingrasamintelor folosite; - doza de aplicare la unitatea de suprafaţa etc. Se vor folosi pentru fertilizare atât ingrasamintele chimice complexe, cat şi ingrasamintele chimice simple pe bază de azot, fosfor sau potasiu. 4. Erbicidarea culturilor ce se insamanteaza în primavara se executa în funcţie de tehnologia fiecărei culturi şi de strategia adaptată la posibilităţile materiale, dar şi la starea terenului, gradul de imburuienare, forta manuală etc. Aceasta lucrare se executa în funcţie de erbicidul folosit, preemergent înainte de semanat, o dată cu semanatul, sau postemergent după însămânţare şi ulterior în funcţie de starea de imburuienare a culturilor, pe parcursul perioadei de vegetaţie. 5. Tratamentul seminţelor contra bolilor şi dăunătorilor În condiţiile unei agriculturi moderne se considera obligatorie tratarea chimica a tuturor seminţelor destinate insamantarii. La culturile ce se insamanteaza în primavara (porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, mazare, fasole etc.) exista un complex de agenţi patogeni care (uneori chiar înainte de rasarire) pot determina mari pierderi de producţie şi chiar pot compromite culturile. În perioada de pregătire a campaniei de semanat a culturilor de porumb şi floarea-soarelui trebuie acordată o atenţie deosebită protejării acestora împotriva agenţilor patogeni care se transmit prin samanta şi sol. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea unui sistem de măsuri de prevenire şi combatere integrată, în cadrul căruia, alături de unele măsuri agrofitotehnice, o importanţă deosebită o are tratamentul chimic al seminţelor. În acest sens, în fiecare an sunt elaborate de către Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea, împreună cu Direcţia fitosanitara, Recomandările privind tratamentul chimic al seminţelor de porumb şi floarea-soarelui ce se vor insamanta în primavara şi Lista produselor de uz fitosanitar omologate în România pentru tratamentul seminţelor de: porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, mazare, fasole şi în, transmise în teritoriu direcţiilor fitosanitare judeţene, direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara şi societăţilor comerciale "Semrom", în vederea efectuării unui tratament chimic de calitate. Specialiştii din cadrul direcţiilor fitosanitare judeţene urmăresc realizarea acestei acţiuni din punct de vedere fitosanitar şi transmit săptămânal Direcţiei fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor stadiul realizării acestei acţiuni de tratament chimic al seminţelor. 6. Semanatul culturilor de primavara Din totalul suprafeţei arabile de 9.368,8 mii ha au fost insamantate în toamna 2.880,2 mii ha şi sunt ocupate cu culturi perene 632,4 mii ha. În primavara anului 2002 urmează să fie insamantata cu diferite culturi o suprafaţa totală de 5.856,2 mii ha. În legătura cu însămânţarea culturilor în primavara, o activitate de o deosebită importanţă este asigurarea rasadurilor pentru culturile legumicole, a materialului săditor viti-pomicol, precum şi a seminţelor la toate culturile prevăzute în program. Programul de însămânţări în primavara anului 2002 la principalele culturi în profil teritorial este prezentat în anexa nr. 1. La principalele culturi aceste suprafeţe se prezintă astfel: Se vor extinde suprafeţele insamantate cu plante tehnice comparativ cu anul 2001, după cum urmează: - floarea-soarelui - de la 790,3 mii ha la 1.000 mii ha; - sfecla de zahăr - de la 39,0 mii ha la 75 mii ha; - soia - de la 41,7 mii ha la 150 mii ha; - în şi cânepa pentru fibra - de la 0,9 mii ha la 4 mii ha; - rapita boabe pentru ulei - de la 82,6 mii ha la 150 mii ha. Diminuări ale suprafeţelor insamantate se vor înregistra în special la culturile de grâu şi porumb fata de anul 2001. 7. Lucrările de întreţinere a culturilor vizează în principal: - tratamente contra bolilor şi dăunătorilor; - erbicidarea cerealelor paioase; - întreţinerea culturilor prasitoare prin prasile mecanice şi manuale; - irigarea culturilor; - executarea lucrărilor specifice în plantaţiile viticole şi pomicole. 8. Recoltarea legumelor de prima apariţie şi a furajelor pentru masa verde, urmată de însămânţarea cu alte culturi, eşalonat, pe măsura eliberării terenurilor respective Asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării campaniei agricole de primavara 1. Parcul de tractoare şi maşini agricole care participa la lucrările agricole de primavara, pe total ţara, este: Cu dotarea existenta, în condiţiile utilizării eficiente a acesteia, se poate aprecia ca lucrările de semanat se pot executa la majoritatea culturilor în perioada optima. Totuşi în judeţele care vor avea restante mari la arături la sfârşitul lunii februarie 2002 va trebui să se ia măsuri urgente pentru folosirea eficienta a timpului de lucru în vederea încheierii acestei lucrări cat mai urgent. 2. Cantitatea de motorina necesară realizării tuturor lucrărilor agricole de primavara este de 274,7 mii tone. Pentru principalele utilizări situaţia se prezintă astfel: - 70 mii tone pentru arături; - 71,3 mii tone pentru pregătit terenul; - 18,4 mii tone pentru însămânţări, din care: ● 0,5 mii tone pentru orzoaica de primavara; ● 0,7 mii tone pentru ovaz; ● 9,0 mii tone pentru porumb; ● 3,1 mii tone pentru floarea-soarelui; ● 0,3 mii tone pentru sfecla de zahăr; ● 0,5 mii tone pentru cartofi; ● 0,5 mii tone pentru soia; - 115 mii tone pentru alte culturi, transport şi lucrări în zootehnie. Având în vedere ca motorina va trebui asigurata ritmic pe tot parcursul campaniei agricole de primavara, în funcţie de volumul de lucrări ce se executa, necesarul pe luni este următorul: - martie - 50 mii tone; - aprilie - 94,2 mii tone; - mai - 130 mii tone. În anexa nr. 2 sunt prezentate necesarul de maşini şi utilaje agricole pentru fiecare lucrare importanţă din campania agricolă de primavara, precum şi necesarul de motorina, total şi defalcat pe lucrări şi pe culturile semanate. 3. Seminţele necesare insamantarilor de primavara sunt asigurate în cea mai mare parte de către agenţi economici autorizaţi (societăţi comerciale, institute şi staţiuni de cercetare, complexuri AGROSEM, filiale SEMROM, COMCEREAL, CEREALCOM) la majoritatea culturilor. Culturile la care sunt asigurate cele mai importante cantităţi de seminţe certificate sunt: sfecla de zahăr, floareasoarelui, mazarea şi fasolea de grădina, în procent de peste 100% din necesar, orzoaica de primavara - 71%, porumb şi mazare boabe - 72%, ovaz - 81% şi fasole boabe - 69%. Alte culturi la care va fi folosit un procent important de seminţe certificate sunt: legumele - 70-85%, lucerna şi trifoiul - 62%. La celelalte culturi procentul de asigurare cu seminţe certificate variaza între 31% la orez, 38% la cânepa pentru fibra, 43% la roşii. La cultura de porumb boabe se prelimina să se folosească circa 45% samanta certificată, respectiv 26 mii tone fata de un necesar de 58,0 mii tone, un procent mai ridicat decât în anul 2001. Datorită preţului ridicat al seminţelor certificate şi cheltuielilor mari de transport la seminţele care necesita norme mari de samanta la hectar, producătorii agricoli prefera sa folosească la unele culturi seminţe din producţia proprie, care nu sunt incluse în programul de multiplicare a seminţelor certificate. Cele mai mici cantităţi de seminţe certificate se prelimina să se folosească la cartofi - 17,4%. Deficitul de samanta poate fi însă asigurat în întregime şi de la alţi agenţi economici şi/sau chiar din import. Este necesar însă sa crească preocuparea producătorilor agricoli pentru asigurarea seminţelor de calitate. Pe principalele culturi cantităţile de seminţe certificate preliminate să se asigure comparativ cu necesarul se prezintă astfel: Balanţa asigurării seminţelor şi materialului săditor pentru insamantarile din anul 2002 În anexa nr. 1a) este prezentată asigurarea necesarului de seminţe şi de material săditor pentru toate culturile. 4. Îngrăşăminte chimice Necesarul de îngrăşăminte chimice pentru fertilizarea fazială a culturilor insamantate în toamna anului 2001 este de 150,8 mii tone s.a., din care pe bază de azot 87,3 mii tone s.a., pe bază de fosfor 41,4 mii tone s.a., pe bază de potasiu 22,1 mii tone s.a. Aceste cantităţi urmează să fie administrate pe circa 2.880,2 mii ha cultivate cu grâu, orz, orzoaica, rapita, legume, plante furajere. Necesarul de îngrăşăminte chimice pentru fertilizarea culturilor ce se vor insamanta în primavara anului 2002 - plantaţii de vii şi pomi şi furaje - este de 517,92 mii tone s.a., din care pe bază de azot 315,67 mii tone s.a., pe bază de fosfor 158,84 mii tone s.a. şi pe bază de potasiu 43,41 mii tone s.a. Rezultă ca în semestrul I al anului 2002 pentru a se asigura un nivel mediu de fertilizare a culturilor înfiinţate în toamna şi în primavara sunt necesare 1.056,72 mii tone s.a. îngrăşăminte chimice. Cantităţile de îngrăşăminte necesare pe culturi sunt prezentate în anexa nr. 3. 5. Irigaţii şi îmbunătăţiri funciare ● La data de 31 decembrie 2001 erau pregătite pentru a fi puse în funcţiune amenajările pentru irigaţii de pe 1.072.078 ha. ● La data de 31 decembrie 2001 s-au încheiat precontracte pentru irigarea unei suprafeţe de 673.476 ha, la care echipamentul de irigaţii este asigurat pentru circa 90% din suprafaţa. ● Până la data de 31 martie 2002 se vor pregati în vederea punerii în funcţiune amenajările de pe o suprafaţa suplimentară de 340.882 ha, în funcţie de existenta echipamentului de irigat. ● Acţiunea de încheiere de precontracte şi contracte de livrare a apei va continua pe măsura ce utilizatorii de irigaţii vor achiziţiona noi echipamente de irigaţii. De asemenea, se vor încheia contracte de închiriere a echipamentului de irigaţii ce se va achiziţiona de Societatea Naţionala "Îmbunătăţiri Funciare" - S.A. din surse bugetare care vor fi alocate cu aceasta destinaţie. ● În campania agricolă de primavara pentru repunerea în funcţiune a amenajărilor de irigaţii, precum şi pentru exploatarea şi întreţinerea-repararea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare sunt alocate: I. pentru lucrările din administrarea Societăţii Naţionale "Îmbunătăţiri Funciare" - S.A. - 440 miliarde lei, din care pentru întreţinere şi reparaţii - 180 miliarde lei; II. pentru lucrările din administrarea altor persoane juridice: - energie electrica pentru pomparea apei de irigaţii, precum şi pentru evacuarea apei din sistemele de desecare - 1,0 miliarde lei; - întreţinere şi reparaţii - 0,4 miliarde lei. 6. Sprijinul financiar acordat de stat pentru desfăşurarea în bune condiţii a campaniei agricole din primavara anului 2002 are în vedere finanţarea programului "Dezvoltarea durabilă a producţiei de cereale pentru boabe, leguminoase boabe, plante tehnice, cartof, legume de camp şi în spaţii protejate, pomicultura şi viticultura", inclus în bugetul de stat pe anul 2002. Pe principalele culturi subvenţiile la nivelul anului 2002 se prezintă astfel: Detalierea pe trimestre şi culturi este prezentată în anexele nr. 4 şi 5. III. Costurile campaniei agricole de primavara 1. Costul pregătirii terenului = 9.700 miliarde lei, din care pentru: - arat - 3.500 miliarde lei; - grapat şi discuit - 6.200 miliarde lei. 2. Costul fertilizarii şi erbicidarii = 7.000 miliarde lei 3. Costul tratamentului seminţelor şi combaterii dăunătorilor = 700 miliarde lei 4. Costurile înfiinţării culturilor şi a lucrărilor de întreţinere = 12.539 miliarde lei. Costurile totale la principalele culturi, inclusiv pentru recoltat şi transport, se prezintă astfel: 5. Costuri totale ale campaniei agricole de primavara = 36.739 miliarde lei II. Pregătirea şi desfăşurarea campaniei agricole de vara 1. Executarea lucrărilor din campania de vara vizează: - recoltarea cerealelor paioase; - transportul producţiei din camp; - eliberarea terenului de resturi vegetale; - executarea araturilor pe întreaga suprafaţa recoltata. În campania de vara din anul 2002 suprafaţa de recoltat este de circa 3,366 mii ha, din care: - 155,0 mii ha rapita; - 310,3 mii ha orz de toamna; - 2.316,6 mii ha grâu şi secara; - 86,7 mii ha orzoaica de toamna; - 170,0 mii ha orzoaica de primavara; - 230,0 mii ha ovaz. Agenţii economici din agricultura dispun de următoarea baza materială: - 167,0 mii tractoare; - 28,0 mii combine pentru paioase; - 124,4 mii pluguri pentru cultura mare; - 6,4 mii prese de balotat; - 80,1 mii remorci de tractor. Cu baza materială existenta posibilităţile de realizare a principalelor lucrări agricole din campania de vara diferă între judeţe, situandu-se, în funcţie de norma zilnica ce se poate realiza pe un utilaj, precum şi de mărimea şi numărul exploataţiilor agricole, între: - 1-9 zile la recoltarea rapitei; - 1-4 zile la recoltarea orzului de toamna; - 1-12 zile la recoltarea graului şi secarei; - 1-8 zile la recoltarea orzoaicei de toamna; - 1-6 zile la recoltarea orzoaicei de primavara; - 1-6 zile la recoltarea ovazului. Programul lucrărilor mecanizate din vara anului 2002 este redat în anexa nr. 6. 2. Necesarul de motorina pentru lucrările agricole din campania de vara, prezentat în anexa nr. 6, este de circa 144 mii tone, rezultat prin însumarea consumurilor normate pe fiecare lucrare, din care: - 79 mii tone pentru lucrările de recoltat, balotat şi transport; - 65 mii tone pentru araturile de vara în vederea insamantarilor din toamna. Se solicita asigurarea cantităţilor necesare pentru perioada de vârf, astfel încât sa nu existe perioade de neutilizare a parcului de tractoare şi maşini agricole din lipsa de carburant. Normele zilnice de producţie şi consum de carburanţi utilizate sunt diferenţiate de la judeţ la judeţ, în funcţie de condiţiile existente, şi sunt în conformitate cu normativele. Materialele folosite pentru balotatul paielor au fost calculate conform normelor de consum. 3. Irigaţii şi îmbunătăţiri funciare ● Se vor iriga culturile de porumb, floarea-soarelui, cartof, sfecla de zahăr, soia, legume etc. conform contractelor încheiate cu utilizatorii de apa. ● Pentru a facilita contractarea de către producătorii agricoli a serviciilor de irigaţii, prin bugetul de stat s-a prevăzut să se subventioneze următoarele: I. pentru lucrările din administrarea Societăţii Naţionale "Îmbunătăţiri Funciare" - S.A. - 704 miliarde lei, din care pentru întreţinere şi reparaţii - 449 miliarde lei; II. pentru lucrările din administrarea altor persoane juridice: - energie electrica pentru pomparea apei de irigaţii, precum şi pentru evacuarea apei din sistemele de desecare - 20,6 miliarde lei; - întreţinere şi reparaţii - 5 miliarde lei. Întreaga suprafaţa ce se va recolta în vara anului 2002 (3.366 mii
- ha)va trebui să fie arata până cel târziu la sfârşitul lunii august. Pentru aceasta lucrare producătorii agricoli şi prestatorii de lucrări dispun de circa 117,4 mii pluguri cu care se poate acoperi întregul volum de lucrări în perioada prevăzută. Efectuarea araturilor de vara trebuie considerată primul pas către normalizarea procesului tehnologic în producţia vegetala. Pentru aceasta este necesar ca finalizarea campaniei de vara sa nu se limiteze numai la strângerea şi depozitarea cerealelor paioase, ci să fie prelungită până la efectuarea integrală a araturilor de vara. În perioada desfăşurării campaniei agricole de vara este şi momentul critic în consumul de apa pe suprafeţele insamantate în primavara, ceea ce impune ca, în funcţie de evoluţia precipitatiilor, sistemele de irigaţii să fie folosite la maximum. În continuare se prezintă principalele acţiuni cu termene şi responsabilităţi la nivelul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, al direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara şi la nivelul producătorilor agricoli, în vederea desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor din această perioadă. Recoltarea producţiei Se estimează ca în aceasta campanie producţia totală ce urmează să se recolteze va fi de circa 9.600 mii tone. La principalele culturi se estimează să se realizeze: - grâu + secara - 7.192 mii tone; - orz de toamna - 1.200 mii tone; - orzoaica - 590 mii tone; - rapita pentru ulei - 160 mii tone; - ovaz - 375 mii tone. Depozitarea producţiei Agenţii economici cu activitate de depozitare dispun de capacităţi suficiente pentru depozitarea acestei producţii. Începând cu anul 2002 s-au elaborat actele normative care permit implementarea sistemului de depozitare pe baza certificatelor de depozit, ceea ce va permite producătorilor agricoli să îşi păstreze recolta în bune condiţii şi să îşi creeze surse pentru reluarea producţiei. Se apreciază ca din totalul producţiei ce urmează să se depoziteze se vor păstra în spaţii special amenajate circa 4.750 mii tone, din care: - grâu - 3.800 mii tone; - orz - 400 mii tone; - orzoaica - 300 mii tone; - rapita pentru ulei - 150 mii tone; - ovaz - 100 mii tone. III. Pregătirea şi desfăşurarea campaniei agricole de toamna Executarea lucrărilor din campania agricolă de toamna vizează: - recoltarea plantelor prasitoare; - transportul şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a recoltelor obţinute; - eliberarea terenului de resturi vegetale; - arături şi pregătirea terenului pentru insamantarile de toamna; - însămânţarea cerealelor paioase de toamna; - efectuarea araturilor pentru insamantarile de primavara; - asigurarea furajelor pentru perioada de stabulatie. 1. Recoltarea culturilor prasitoare În campania agricolă de toamna din anul 2002 suprafaţa de recoltat este de circa 5.606 mii ha, din care: - 1.000 mii ha - floarea-soarelui; - 2.910 mii ha - porumb boabe + sorg; - 150 mii ha - soia; - 75 mii ha - sfecla de zahăr; - 240 mii ha - cartofi de toamna, precum şi suprafeţe importante ocupate cu legume, viţă de vie, pomi fructiferi etc. Cu utilajele de care se dispune se apreciază ca de la data începerii recoltarii, în funcţie de zonele de cultura, floarea-soarelui se va recolta mecanizat în maximum 15 zile, soia în 7 zile, porumbul, sfecla de zahăr şi cartofii de toamna în maximum 30 de zile. În tabelul următor este prezentat programul de recoltare mecanizata a culturilor prasitoare la nivel de ţara. 2. Eliberarea terenurilor de resturi vegetale şi amplasarea culturilor de toamna După recoltarea culturilor de floarea-soarelui, porumb, soia etc. este necesară eliberarea imediata a terenurilor de resturile vegetale pe circa 4.200 mii ha, în vederea executării araturilor pentru insamantarile de toamna şi a ogoarelor pentru insamantarile de primavara. Necesar de îngrăşăminte chimice pentru fertilizarea culturilor care se vor înfiinţa în toamna anului 2002 3. Fertilizarea culturilor insamantate în toamna În vederea asigurării productiilor programate este necesar să se asigure dozele optime de îngrăşăminte chimice pentru toate culturile înfiinţate în aceasta toamna. Programul de fertilizare a suprafeţei totale de 3.025,0 mii ha prevede folosirea a 388,0 mii tone s.a. îngrăşăminte chimice, 254,0 mii tone s.a. pe bază de azot, 89,0 mii tone s.a. pe bază de fosfor şi 45,0 mii tone s.a. pe bază de potasiu. 4. Înfiinţarea culturilor de toamna 4.1. Executarea araturilor pentru insamantarile de toamna urmează să se efectueze pe 3.025 mii ha, la care vor participa 119 mii agregate pentru arat (pluguri), realizandu-se o viteză zilnica de 846 mii ha şi, în funcţie de suprafeţele programate, lucrarea se poate încheia în circa 16 zile. 4.2. Pregătirea terenului pentru insamantarile de toamna prevede folosirea a circa 75 mii agregate cu discuri pentru care se vor executa în medie doua lucrări de discuit pe suprafaţa programata, apreciindu-se ca aceasta lucrare va fi finalizată în perioada optima, respectându-se viteza de lucru stabilită. 4.3. Asigurarea seminţelor Seminţele necesare înfiinţării culturilor de toamna vor fi pregătite în unităţile specializate, acestea urmând să fie asigurate în totalitate de firmele specializate. La cultura de grâu + secara şi orzoaica seminţele certificate vor fi asigurate în procent de 63%. La cultura de orz cantitatea de samanta certificată va fi asigurata în proporţie de 58%, iar diferenţa se va asigura din samanta de la producător. La orzoaica de toamna exista un excedent de 71% fata de necesarul de samanta. La rapita de toamna pentru ulei este asigurat numai 56% din necesarul de samanta, iar deficitul se va asigura din import de firmele specializate. 4.4. Însămânţarea culturilor de toamna Suprafaţa totală ce urmează să fie insamantata în toamna este de 3.025 mii ha, din care: - 2.200 mii ha cu grâu şi secara; - 320 mii ha cu orz; - 100 mii ha cu orzoaica de toamna; - 195 mii ha cu rapita pentru ulei; - 20 mii ha cu legume; - 40 mii ha cu plante furajere; - 150 mii ha cu alte culturi. Se va folosi pentru executarea acestei lucrări un număr de circa 27 mii semănători de paioase, care vor realiza o viteză zilnica ce va permite însămânţarea întregii suprafeţe în maximum 18 zile bune de lucru. Irigaţii şi îmbunătăţiri funciare ● Sunt prevăzute următoarele acţiuni: - udari de aprovizionare în funcţie de condiţiile climaterice şi de sursele alocate; - întreţinerea şi repararea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare conform programelor aprobate; - lucrări de pregătire a încă 100 mii ha pentru campania de irigaţii din anul 2003 pentru care sunt necesare fonduri suplimentare de 525 miliarde lei; - conservarea sistemelor pentru sezonul de iarna. ● Acţiunile menţionate mai sus sunt prevăzute să se subventioneze de la bugetul de stat astfel: I. pentru lucrările din administrarea Societăţii Naţionale "Îmbunătăţiri Funciare" - S.A. - 200 miliarde lei, din care pentru întreţinere şi reparaţii - 180 miliarde lei; II. pentru lucrările din administrarea altor persoane juridice: - energie electrica pentru pomparea apei de irigaţii, precum şi pentru evacuarea apei din sistemele de desecare - 2,5 miliarde lei; - întreţinere şi reparaţii - 0,5 miliarde lei. În anul 2002 programul de irigaţii prevede realizarea udarilor pe o suprafaţa de 1.446 mii ha. Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar să se asigure instalaţii de udare pentru o suprafaţa de 595 mii ha; 50% din suprafaţa va fi echipata cu instalaţii care se vor muta manual şi 50% cu instalaţii autodeplasabile. Efortul financiar este de circa 600 milioane dolari S.U.A. Tipurile de echipamente de udare necesare să fie achiziţionate sunt: - instalatie de udare cu mutare manuală - IIAM - 17 aspersoare - 2.737 de bucăţi; - instalatie de udare cu mutare manuală - IIAM - 22 aspersoare - 173 de bucăţi; - instalatie cu tambur şi furtun - IATF 300 - 783 de bucăţi; - instalatie autodeplasabila liniara - IAL - 17 bucăţi; - instalaţii autodeplasabile cu pivot central - IAP - 60 de bucăţi; - instalaţii pentru udare prin brazde - EUBA 150 - 52 de bucăţi. ● Programul pentru acoperirea deficitului de instalaţii de irigat în anul 2002 este prezentat în anexa nr. 12, iar în anexa nr. 13 este prezentată situaţia necesarului de instalaţii de irigat în perioada 2002-2005. 5. Araturile adânci de toamna pentru insamantarile din primavara se vor executa pe 4.070 mii ha, folosindu-se circa 120,0 mii pluguri care vor realiza o viteză zilnica de 334 mii ha, ce va permite ca aceasta lucrare să fie încheiată pe întreaga suprafaţa până la inrautatirea condiţiilor climaterice. Programul lucrărilor mecanizate din toamna anului 2002 este prezentat în anexa nr. 7. Pentru realizarea în perioadele optime a tuturor lucrărilor aferente campaniilor agricole din anul 2002 Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor va întocmi planuri de acţiuni, cu termene şi responsabilităţi din partea ministerului şi la nivel judeţean pentru fiecare acţiune. Totodată Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor va face o repartizare a personalului din minister şi din direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara pe zone şi judeţe, care să răspundă în mod direct de desfăşurarea în teritoriu a campaniilor agricole din anul 2002. IV. Program privind asigurarea necesarului de furaje de volum în anul 2002 Pentru realizarea unei zootehnii dezvoltate şi eficiente în anul 2002 nutritia animala este o componenta de baza, iar direcţiile de acţiune asupra acestui factor trebuie să urmărească, pe de o parte, aspectele legate de acoperirea necesarului de consum al animalelor, iar pe de altă parte, aspecte referitoare la nivelul costurilor furajelor. Pentru realizarea acestui deziderat se impun pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a campaniilor agricole, cea de primavara de însămânţare a culturilor furajere şi cele de vara-toamna de recoltare şi depozitare a furajelor de volum. Programul vizează asigurarea cantitativă şi calitativă a necesarului de masa verde, fan, furaje suculente şi grosiere pentru consumul efectivelor medii furajate de 3.000 mii capete taurine, 8.500 mii capete ovine + caprine şi 860 mii capete cabaline pe baza ratiilor de întreţinere şi productiilor prognozate. Necesarul furajelor de volum Efectivele de animale medii furajate luate în calcul reprezintă 4.110 mii unităţi vita mare, revenind pe o unitate vita mare un consum anual de 19,9 tone în echivalent masa verde. Pentru programul stabilit dimensionarea suprafeţelor cultivate cu plante furajere în teren arabil şi a suprafeţelor de pajişti, a productiilor totale propuse să se realizeze în echivalent masa verde în concordanta cu efectivele de animale medii furajate prevăzute se prezintă astfel: Resurse furaje de volum În realizarea acestor obiective este necesar ca în structura plantelor de nutret în teren arabil culturile perene sa ocupe până la 65% din suprafaţa, iar plantele anuale cultivate pentru insilozare, până la 20%. Pentru evitarea pierderilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ coasele planificate în funcţie de tehnologia fiecărei culturi trebuie să se efectueze la momentul optim. O importanţă deosebită o prezintă punerea în valoare şi exploatarea raţională a pajiştilor. Acest patrimoniu de 4,9 milioane ha asigura, în mod potenţial şi economic, majoritatea necesarului de furaje fibroase şi masa verde pentru efectivele şi productiile animaliere prognozate. Retehnologizarea activităţii de producere a furajelor pe terenul arabil şi pe pajistile naturale prin alocarea treptata de fonduri, pe măsura creării resurselor financiare, a factorilor de producţie necesari, chimizare, irigare, mecanizare, constituie parghia economică cea mai importanţă pentru creşterea eficientei economice a exploatării rumegatoarelor. Anexa 1 PROPUNERILE Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor privind structura culturilor şi programul de însămânţări la principalele culturi în primavara anului 2002 Anexa 1a) BALANŢA asigurării seminţelor şi materialului săditor pentru insamantarile din anul 2002 Anexa 2 NECESARUL de maşini şi utilaje agricole pentru realizarea programului de însămânţări de primavara - Încărcătura la arat: 3 ha/zi - Încărcătura la plantat cartofi: 3 ha/zi - Încărcătura la pregătit terenul: 10 ha/zi - Încărcătura la semanat ovaz şi orzoaica: 9 ha/zi - Încărcătura la semanat sfecla şi fasole boabe: 8 ha/zi - Încărcătura la semanat floarea soarelui, porumb, soia: 10 ha/zi - Consum specific motorina la arat: 20 kg/ha - Consum specific motorina la pregătit teren: 5 ha/zi - Consum specific motorina la semanat ovaz, orzoaica, floarea soarelui, porumb: 3,1 kg/ha - Consum specific motorina la semanat sfecla, soia, fasole: 3,5 kg/ha - Consum specific motorina la plantat cartofi: 4,1 kg/ka. Anexa 3 NECESARUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE I. Pentru fertilizarea fazială a culturilor înfiinţate în toamna anului 2001 II. Fertilizarea culturilor din primavara anului 2002 Anexa 4 SECTOR VEGETAL SUSŢINEREA directa a producţiei-marfa vegetale în anul 2002 SUBVENŢIA PENTRU REDUCEREA PREŢULUI DE CUMPĂRARE A SEMINŢELOR SI MATERIALULUI SĂDITOR, CU PANA LA 50%, IN ANUL 2002 *) La seminţele de legume de camp şi sera, cantitatea este cumulată în unităţi fizice de produse. Anexa 5 SUSŢINEREA indirecta a producţiei vegetale în anul 2002 Susţinerea indirecta prin subvenţie a imbunatatirilor funciare, desecarilor şi a combaterii eroziunii solului - miliarde lei - Susţinerea acţiunilor de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara de interes naţional pentru procurarea pesticidelor, a lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor din sectorul vegetal Anexa 6 Anexa 7 PROGRAMUL lucrărilor mecanizate din toamna anului 2002 Anexa 8 PROGRAMUL suprafeţelor şi productiilor de legume şi flori în anul 2002 Anexa 9 ┌────┬──────────────────┬───────────┬─────────┬───────────────────────────────┐ │Nr. │ Specificaţie │ Suprafaţa │Producţie│ Eşalonarea recoltarii- mii to │ │crt.│ │ mii ha │ Mii to ├───────┬───────┬───────┬───────┤ │ │ │ │ │Trim I │ II │ III │ IV │ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 1 │Livezi pe rod │ 200│ 1100│ -│ 5│ 378│ 717│ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───-───┼───────┼───────┼───────┤ │ │Din care: │ │ │ │ │ │ │ │ │- meri │ 74│ 513│ -│ -│ 33│ 480│ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │- peri │ 5│ 40│ -│ -│ 10│ 30│ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │- pruni │ 97│ 460│ -│ -│ 260│ 200│ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │- piersici │ 3│ 15│ -│ -│ 15│ -│ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │- caisi │ 4│ 12│ -│ -│ 12│ -│ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │- ciresi+visini │ 13│ 50│ -│ 5│ 45│ -│ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │- nuci │ 2│ 4│ -│ -│ -│ 4│ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ │- alte specii │ 2│ 6│ -│ -│ 3│ 3│ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 2 │Arbuşti fructiferi│ 0,7│ 0,8│ -│ 0,1│ 0,7│ -│ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 3 │Căpşuni pe rod │ 2,5│ 22,5│ -│ 22,5│ -│ -│ ├────┼──────────────────┼───────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ 4 │Material săditor │ 2,5│ 2500│ -│ -│ -│ 2500│ │ │pomicol-mii buc │ │ │ │ │ │ │ └────┴──────────────────┴───────────┴─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘ Anexa 10 PROGRAMUL suprafeţelor de vii şi al productiilor de struguri - total în anul 2002 Anexa 11a) Anexa 11b) Anexa 12 PROGRAMUL pentru acoperirea deficitului instalaţiilor de irigat pe suprafaţa de 595.000 ha în anul 2002 Anexa 13 SITUAŢIA necesarului instalaţiilor de irigat în perioada 2002-2005 ─────────────────────────