HOTĂRÎRE Nr. 25 din 12 septembrie 1994

(1993), adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la data de 1 iulie 1993, cuprinsă în anexa nr. 1, prin care se afirma principiile etice ale ziaristilor, pe care Adunarea Parlamentară le considera necesar a fi aplicate de profesioniştii acestui domeniu în întreaga Europa, precum şi de Rezoluţia nr. 1215

(1993), adoptată la aceeaşi dată, cuprinsă în anexa nr. 2, prin care Adunarea Parlamentară recomanda Comitetului Ministrilor al Organizaţiei sa adopte o declaraţie privind etica ziaristicii, conform liniilor directoare ale Rezoluţiei nr. 1003

(1993), şi sa promoveze aplicarea acestor principii de bază în statele membre ale Consiliului Europei. Articolul 2 Camera Deputaţilor recomanda tuturor ziaristilor şi mijloacelor de comunicare în masa sa ţină seama şi să aplice principiile deontologice cuprinse în rezoluţiile nr. 1003

(1993)şi nr. 1215

(1993)ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, având în vedere deosebită responsabilitate socială ce le revine în evoluţia societăţii şi dezvoltarea vieţii democratice, în afirmarea valorilor morale şi a drepturilor omului. Aceasta hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 12 septembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin.

(2)din Constituţia României. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ADRIAN NASTASE Anexa 1 ADUNAREA PARLAMENTARĂ A CONSILIULUI EUROPEI A 44-a Sesiune ordinară REZOLUŢIA Nr. 1003

(1993)*) cu privire la etica ziaristica ----------------- Notă ... *) Text adoptat de Adunare la data de 1 iulie 1993 (cea de-a 42-a şedinţa). Adunarea afirma următoarele principii ale ziaristicii, cu convingerea ca acestea ar trebui puse în aplicare de cei care practica aceasta meserie în întreaga Europa. Informaţii şi opinii

1. În afară drepturilor şi obligaţiilor legale, stipulate în legislaţia de specialitate, mijloacele de informare în masa au o răspundere morala faţă de cetăţeni şi de societate, răspundere care trebuie scoasa în evidenta mai ales în momentul actual, când informaţia şi comunicarea joaca un rol de mare importanţa în ceea ce priveşte atât formarea atitudinii individuale a cetăţeanului, cît şi evoluţia societăţii şi a vieţii democratice.
2. Profesia de ziarist implica drepturi şi obligaţii, libertăţi şi responsabilităţi.
3. Principiul de baza al oricărei evaluări etice a ziaristicii este ca trebuie facuta o distincţie clara între ştiri şi păreri, evitindu-se orice confuzie între acestea. Ştirile sunt informaţii, adică fapte şi date, în timp ce opiniile exprima gânduri, idei, convingeri sau judecati de valoare ale mijloacelor de informare în masa, editorilor sau ziaristilor.
4. Ştirile trebuie difuzate cu respectarea adevărului, după ce au fost efectuate verificările de rigoare, prezentarea, descrierea sau naratiunea fiind făcute într-un mod impartial. Zvonurile nu trebuie confundate cu ştirile. Titlurile şi rezumatele stirilor trebuie să reflecte cît mai fidel conţinutul faptelor şi al datelor prezentate.
5. Exprimarea opiniilor poate consta în reflectii sau comentarii asupra unor idei generale sau în observaţii privind informaţii având legătură cu evenimente concrete. Deşi opiniile sunt inevitabil subiective şi, prin urmare, nu pot şi nu trebuie supuse criteriului adevărului, ele trebuie totuşi exprimate într-o maniera onesta şi etica.
6. Opiniile exprimate sub forma de comentarii ale unor evenimente sau acţiuni cu referinţa la persoane sau instituţii nu trebuie să nege sau sa ascundă în mod intentionat fapte sau date reale. Dreptul la informaţie ca drept fundamental al omului - editori, patroni şi ziarişti
7. Activitatea mijloacelor de informare în masa este una de "mediere"; ele prestează servicii de informare şi drepturile de care se bucura în ceea ce priveşte libertatea informatiei sunt în funcţie de destinatari, adică de cetăţeni.
8. Informaţia este un drept fundamental, evidenţiat de jurisprudenta Comisiei Europene şi a Curţii Europene pentru Drepturile Omului în legătură cu art. 10 al Convenţiei europene a drepturilor omului şi recunoscut ca atare în art. 9 al Convenţiei europene privind canalele de televiziune transnationale, precum şi în toate constitutiile democratice. Este un drept al cetăţeanului, care are, prin urmare, şi dreptul de a cere ca informaţia furnizată de ziarişti să fie transmisă cu respectarea adevărului, în cazul stirilor, şi în mod onest, în cazul opiniilor, fără nici o intervenţie exterioară, fie din partea autorităţilor publice, fie din partea sectorului privat.
9. Autorităţile publice nu trebuie să se considere proprietari ai informatiei. Reprezentativitatea acestor organe este baza legală a eforturilor vizind garantarea şi dezvoltarea pluralismului în cadrul mijloacelor de informare în masa şi crearea condiţiilor necesare pentru exercitarea libertăţii de expresie şi a dreptului la informare, cenzura fiind exclusa. Sunt aspecte de care Comitetul Ministrilor este constient, astfel cum dovedeşte şi Declaraţia sa privind libertatea expresiei şi informatiei, adoptată la 29 aprilie
11. Trebuie avut în vedere faptul ca ziaristica se sprijină pe mijloacele de informare în masa, care, la rindul lor, au la baza o structura de întreprindere în cadrul căreia trebuie facuta distincţie între editori, patroni şi ziarişti. În acest sens, pe lângă libertatea mijloacelor de informare în masa, trebuie asigurata şi protejata de presiuni interne libertatea în cadrul mijloacelor de informare în masa.
12. Companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul informatiei trebuie să fie agenţi socioeconomici cu caracter special, ale căror obiective patronale trebuie să ţină seama de necesitatea de a asigura exercitarea unui drept fundamental.
13. Organizaţiile respective trebuie să asigure o totală transparenta în materie de proprietate şi gestiune a mijloacelor de informare, astfel încât cetăţenii sa cunoască exact cine sunt proprietarii şi ce interese economice au în legătură cu mijloacele de informare în masa.
14. În cadrul acestor organizaţii, editorii şi ziaristii trebuie să coabiteze, ţinând seama de faptul ca respectul legitim faţă de orientarea ideologica a editorilor sau patronilor este limitat de imperativul absolut al corectitudinii, în cazul stirilor, şi al onestitatii, în cazul opiniilor. Este un element esenţial al respectării dreptului fundamental al cetăţenilor la informaţie.
15. Consecinţa acestor imperative este necesitatea de a întări garanţiile libertăţii de expresie a ziaristilor, pentru ca ei sunt aceia care, în ultima instanţa, transmit informaţia. În acest sens, trebuie precizat şi dezvoltat cadrul legal al clauzei de constiinta şi al secretului profesional faţa de sursele confidenţiale şi, în acelaşi timp, puse de acord prevederile legislaţiei naţionale în acest domeniu, pentru ca acestea să poată fi aplicate în cadrul mai larg al spaţiului democratic european.
16. Nici editorii, nici patronii, nici ziaristii nu trebuie să considere ca informaţia este un bun personal. Organizaţiile care se ocupa de difuzarea informatiei nu trebuie să o trateze ca pe o marfa, ci ca pe un drept fundamental al cetăţeanului. În consecinţa, nici calitatea informaţiilor sau opiniilor, nici substanţa acestora nu trebuie exploatate în scopul de a spori numărul de cititori sau de a largi audienta şi, prin urmare, veniturile publicitare.
17. Orice informaţie conformă imperativelor etice necesita o tratare a beneficiarilor ei ca persoane şi nu ca masa. Funcţia ziaristului şi activitatea sa etica
18. Informarea şi comunicarea, sarcini de care se achită ziaristul prin intermediul mijloacelor de informare în masa, beneficiind de sprijinul deosebit al noilor tehnologii, joaca un rol determinant în evoluţia individului şi a societăţii. Sunt elemente indispensabile ale vieţii democratice, deoarece garantarea participării cetăţenilor la viaţa publică este o condiţie a dezvoltării plenare a democraţiei. Aceasta participare nu ar fi posibila dacă cetăţenii nu ar primi informaţiile necesare despre viaţa publică pe care mijloacele de informare în masa au datoria să le furnizeze.
19. Importanţa informatiei, în special a stirilor transmise de radio şi televiziune, în domeniul culturii şi educaţiei a fost subliniata în Recomandarea nr. 1067 a Adunării. Impactul informatiei asupra opiniei publice tine de domeniul evidentei.
20. Ar fi greşit să se traga de aici concluzia ca mijloacele de informare în masa reprezintă opinia publică sau ca trebuie să înlocuiască funcţiile specifice ale autorităţilor publice sau ale instituţiilor cu caracter educativ sau de cultura, cum ar fi şcolile.
21. Aceasta ar echivala cu o transformare a mijloacelor de informare în masa şi a ziaristicii în puteri sau contraputeri ("mediocratia"), fără însă ca acestea sa reprezinte cetăţeni sau să fie supuse controlului democratic, asa cum sunt autorităţile publice, şi fără ca sa dispună de cunoştinţele de specialitate ale instituţiilor culturale sau educaţionale de resort.
22. Prin urmare, ziaristica nu trebuie să denatureze informaţia adevarata, impartiala, şi opiniile oneste, nici să le exploateze în scopuri proprii, într-o încercare de a crea sau modela opinia publică, deoarece legitimitatea să se bazează pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetăţenilor la informaţie, ca parte a respectului pentru valorile democratice. În acest sens, legitimitatea ziaristicii investigative depinde de adevărul şi corectitudinea informatiei şi a opiniilor exprimate şi este incompatibilă cu campaniile ziaristice organizate pornind de la poziţii prestabilite şi interese particulare.
23. În redactarea informaţiilor şi a opiniilor, ziaristii trebuie să respecte principiul prezumţiei de nevinovatie, în mod special în cazurile care sunt în curs de judecată, şi să se abţină de la formularea de verdicte.
24. Trebuie respectat dreptul cetăţenilor la viaţa privată. Persoanele care deţin funcţii publice au dreptul ca viaţa lor particulară să fie apărată, cu excepţia acelor cazuri în care viaţa lor particulară are un efect asupra vieţii publice. Faptul ca o persoană deţine o funcţie publică nu înseamnă ca poate fi privată de dreptul la viaţa particulară.
25. Încercarea de a realiza un echilibru între dreptul la respectarea vieţii private, consacrat în art. 8 al Convenţiei europene a drepturilor omului, şi libertatea de expresie, stipulată în art. 10, este amplu ilustrata de jurisprudenta recenta a Comisiei Europene şi a Curţii Europene pentru Drepturile Omului.
26. În ziaristica scopul nu scuza mijloacele; informaţia trebuie obţinută prin mijloace legale şi etice.
27. La cererea persoanelor interesate, mijloacele de informare în masa trebuie să rectifice, prin mijloace informative adecvate, automat şi urgent, furnizind toate informaţiile şi opiniile care s-au dovedit false sau eronate. Legislaţia naţionala trebuie să prevadă sancţiuni adecvate şi, acolo unde este cazul, despăgubiri.
28. Pentru a armoniza aplicarea şi exercitarea acestui drept în statele membre ale Consiliului Europei, trebuie puse în aplicare Rezoluţia nr.

(74)26 privind dreptul la replica - Poziţia individului în raport cu presa - adoptată de Comitetul Ministrilor la 2 iulie 1974, precum şi prevederile pertinente ale Convenţiei europene privind canalele de televiziune transnationale.

1. Pentru asigurarea calităţii muncii şi independentei ziaristilor, aceştia trebuie să aibă un salariu corespunzător şi sa beneficieze de condiţii şi instrumente de lucru adecvate.
2. În relaţiile pe care ziaristii, în exercitarea profesiei, le întreţin cu autorităţile publice sau cu diverse sectoare economice, aceştia trebuie să evite orice coniventa de natura sa afecteze independenta sau imparţialitatea exercitării profesiei lor.
3. Ziaristii nu trebuie să confunde subiectele controversate sau senzationale cu subiectele importante din punct de vedere informativ. În exercitarea profesiei lor, aceştia nu trebuie să aibă ca scop principal dobindirea prestigiului şi a influentei personale.
4. Având în vedere complexitatea procesului de difuzare a informatiei, care se bazează din ce în ce mai mult pe folosirea noilor tehnologii, pe rapiditate şi capacitate de sintetizare, ziaristii trebuie să aibă o pregătire profesională adecvată. Statutul redactiei ziaristice
5. În cadrul organizaţiilor care se ocupa de difuzarea informaţiilor, editorii, patronii şi ziaristii trebuie să coabiteze. În acest scop, trebuie elaborat statutul personalului ziaristic, care să reglementeze relaţiile profesionale între ziarişti, editori şi patroni în cadrul mijloacelor de informare, independent de normele obişnuite privind relaţiile de serviciu. Acest statut poate prevedea crearea de comitete de redactie. Situaţii de conflict şi cazuri de protecţie specială
6. În cadrul societăţii apar uneori situaţii tensionate şi conflictuale ca efect al terorismului, discriminarii faţă de minorităţi, xenofobiei sau războiului. În astfel de situaţii, mijloacele de informare în masa au obligaţia morala de a apara valorile democratice: respectul pentru demnitatea umană, rezolvarea problemelor prin mijloace paşnice, în spiritul tolerantei; prin urmare, au obligaţia să se opună violenţei şi incitarii la ura şi confruntare, respingând orice discriminare bazată pe criterii de cultura, sex sau religie.
7. Nimeni nu trebuie să ramina neutru faţă de apărarea valorilor democratice. În acest scop, mijloacele de informare în masa trebuie să joace un rol major în prevenirea tensiunilor şi sa încurajeze înţelegerea, toleranta şi încrederea reciprocă între diferitele comunităţi în regiunile aflate în conflict, astfel cum a procedat secretarul general al Consiliului Europei, încurajând adoptarea de măsuri de încredere în fosta Iugoslavie.
8. Luând în considerare influenţa deosebită a mijloacelor de informare în masa şi, în special, a televiziunii, asupra sensibilităţii copiilor şi tinerilor, trebuie să se evite difuzarea de emisiuni, mesaje sau imagini care exalta violenta, exploatarea sexului sau depravarea, precum şi folosirea deliberata a unui limbaj nepotrivit. Etica şi autocontrolul în ziaristica
9. Având în vedere condiţiile şi principiile de baza enumerate mai sus, mijloacele de informare în masa trebuie să se angajeze să respecte în mod riguros principiile etice care garantează libertatea expresiei şi dreptul fundamental al cetăţenilor de a primi informaţii adevărate şi opinii oneste.
10. Supravegherea aplicării acestor principii necesita crearea de organisme sau mecanisme de autocontrol formate din editori, ziarişti, asociaţii ale utilizatorilor mijloacelor de informare în masa, specialişti din mediile universitare şi judecătoreşti; aceştia vor avea sarcina de a elabora rezoluţii privind respectarea preceptelor etice de către ziarişti, rezoluţii pe care mijloacele de informare în masa se vor angaja să le publice. Aceste măsuri vor ajuta cetăţeanul, care are dreptul la informare, sa emita judecati critice asupra activităţii ziaristului şi a credibilitatii sale.
11. Organismele sau mecanismele de autocontrol, asociaţiile de utilizatori ai mijloacelor de informare în masa şi departamentele universitare de resort vor putea publică anual rezultatele cercetărilor efectuate a posteriori în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor difuzate de mijloacele de informare în masa, în raport cu faptele reale. Va exista, în acest fel, un barometru al credibilitatii care va da cetăţenilor măsura valorii etice a fiecărui mijloc de informare în masa sau a fiecărei secţiuni a unui mijloc de informare, chiar şi a fiecărui ziarist. Măsurile corective luate în consecinţa vor contribui, în acelaşi timp, la ridicarea nivelului la care este practicată profesia de ziarist. Anexa 2 ADUNAREA PARLAMENTARĂ A CONSILIULUI EUROPEI A 44-a Sesiune ordinară REZOLUŢIA Nr. 1215

(1993)*) cu privire la etica ziaristica -------------------- Notă ... *) Text adoptat de Adunare la data de 1 iulie 1993 (cea de-a 42-a şedinţa). 1. Adunarea reaminteste activităţile sale în domeniul mass-media şi în special Rezoluţia sa nr. 428

(1970)privind mijloacele de comunicare în masa şi drepturile omului, ca şi Recomandarea sa nr. 963

(1983)privind mijloacele culturale şi de educare în vederea reducerii violenţei.

1. Ca urmare a criticilor suferite de mass-media în timpul războiului din Golf, Comisia pentru cultura şi educaţie a organizat o audiere parlamentară privind etica ziaristicii, pe data de 26 iunie 1991, la Helsinki, în cursul căreia au fost exprimate o serie de ingrijorari.
2. Începând din anul 1970, Adunarea Parlamentară, dar şi alte instanţe ca Parlamentul European (Rezoluţia din 16 septembrie 1992 privind concentrarea mijloacelor de comunicare în masa şi pluralismul opiniilor), au cerut elaborarea unor coduri deontologice ale ziaristicii. Totuşi, prevederile deja existente în acest domeniu nu au un ecou internaţional îndeajuns de extins, eficacitatea lor practica raminind deci foarte limitată.
3. Reprezentanţii diferitelor state membre ale Consiliului Europei beneficiază din ce în ce mai mult de aceleaşi surse de informare în cadrul unui spaţiu informativ european comun.
4. În consecinţa, Adunarea recomanda Comitetului Ministrilor: - sa invite guvernele statelor membre sa vegheze ca legile sa garanteze organizarea mijloacelor publice de informare, astfel încât să asigure neutralitatea informaţiilor, pluralismul opiniilor şi egalitatea sexelor, ca şi dreptul de răspuns al fiecărui cetăţean care a făcut obiectul unei alegatii; - sa studieze, în colaborare cu organizaţiile nonguvernamentale, ca de exemplu Federaţia Internationala a Ziaristilor (F.I.J.), posibilitatea stabilirii, în cadrul Consiliului Europei, a unui mecanism european de informare care să beneficieze de reprezentativitatea internationala pe care acestea o implica, care să rezulte, dacă este posibil, din organele şi mecanismele de autocontrol naţionale corespunzătoare, având un mod de funcţionare şi un rol similare; - sa promoveze crearea de asociaţii ale beneficiarilor mijloacelor de informare şi sa încurajeze şcolile sa creeze un sistem de invatare a utilizării mijloacelor de informare; - sa adopte o declaraţie privind etica ziaristicii, conform liniilor directoare ale Rezoluţiei nr. 1003

(1993), şi sa promoveze aplicarea acestor principii de bază în statele membre ale Consiliului Europei. --------------------------