DECIZIE nr. 202 din 7 martie 2006

DECIZIE nr. 202 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 316 din 7 aprilie 2006 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Ion Tiucă - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România, excepţie ridicată de Patronatul Operatorilor cu Metale Preţioase din România în Dosarul nr. 333/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, reprezentantul său legal, domnul Gabriel Florin Pop, şi pentru Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor din România, consilier juridic Luminiţa Maclava. Având cuvântul, reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, întrucât dispoziţiile criticate restrâng libertatea agenţilor economici în exercitarea dreptului de utilizare a mărcii de garanţie proprie în vederea prestării la terţi a serviciului de control şi garantare a titlului metalelor preţioase. Susţine că această libertate este acordată în regim de exclusivitate laboratoarelor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor din România în privinţa unei activităţi cu caracter economic producătoare de venituri, şi anume activitatea de analiză şi marcare ca şi prestaţie la terţi pe bază de tarife proprii, ceea ce încalcă prevederile constituţionale ale art. 53, 135 şi 45, precum şi principiile concurenţei loiale stabilite prin Legea nr. 21/1996. Totodată, precizează că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat în faţa instanţei de judecată, îl constituie prevederile art. 2 pct. 7, 8, 9 şi 10, art. 10, 12, 13, 14 şi 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000, republicată, coroborate cu art. 27, 28, 29, 30, 33 şi 34 din Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2003, cu art. 1 alin. 2 din Ordinul nr. 101/2004 şi art. 1 alin. 1 din Ordinul nr. 102/2004, prin raportare la art. 45, 53, 135 şi 21 din Constituţie. Reprezentantul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor din România solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că prin dispoziţiile de lege criticate se previne comiterea unor fapte ilicite în domeniul activităţii cu metale şi pietre preţioase, fără ca acestea să încalce prevederi din Constituţie. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât apreciază că textul de lege criticat nu este contrar prevederilor constituţionale invocate ca fiind încălcate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 14 octombrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 333/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România, excepţie ridicată de Patronatul Operatorilor cu Metale Preţioase din România într-o cauză de contencios administrativ, în recurs. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 se susţine că prin coroborarea dispoziţiilor acesteia cuprinse în art. 2 pct. 7, 8, 9 şi 10, art. 12, 13, 14 şi 19 "se desprinde că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor exercită rolul de agent economic al statului care efectuează activitatea de analiză şi marcare ca şi prestaţie la terţi pe bază de tarife proprii şi în condiţii de exclusivitate, concomitent cu exercitarea rolului de unică instituţie în măsură ca pe teritoriul României să efectueze expertize ale metalelor preţioase şi ale pietrelor preţioase, dispuse de instanţele de judecată, să exercite controlul marcării bijuteriilor şi obiectelor din metale preţioase şi din aliaje ale acestora, precum şi a titlurilor marcate, fiind învestită totodată cu puteri de reglementare în domeniu". Aşadar se consideră că, "în măsura în care prin interpretarea acestora ar rezultă restrângerea dreptului agenţilor economici de a accede la activitatea cu caracter economic de analiză şi marcare ca şi prestaţie la terţi [...]", se încalcă dispoziţiile art. 21, 45, 53 şi 135 din Constituţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că "excepţia invocată cu privire la neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 în raport cu art. 21, 45, 53 şi 135 din Constituţia României este neîntemeiată [...]". În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.