← România

DECIZIE nr. 870 din 30 noiembrie 2006

DECIZIE nr. 870 din 30 noiembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin.

(1)din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi a legii în ansamblul ei Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 32 din 17 ianuarie 2007 Ion Predescu - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Ion Tiucă - procuror Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, cu referire specială la art. 36 alin.
(1)din lege, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Dunăreana" - S.A. Giurgiu în Dosarul nr. 37.447/2/2005 (număr vechi 5.771/2005) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 24 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 37.447/2/2005 (număr vechi 5.771/2005), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, cu referire specială la art. 36 alin.
(1)din lege. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Dunăreana" - S.A. Giurgiu. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că Legea nr. 64/1995, şi în special art. 36 alin.
(1)din aceasta, contravin principiilor constituţionale referitoare la statul de drept şi la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, prin faptul că permit "oricărui creditor" îndreptăţit, inclusiv autorităţilor publice pârâte, să solicite deschiderea procedurii insolvenţei, în litigii de contencios administrativ ce au ca obiect tocmai contestarea legalităţii titlurilor de creanţă invocate împotriva debitorilor. De asemenea, se susţine că textele de lege criticate contravin şi prevederilor art. 52 şi ale art. 126 alin.
(6)din Legea fundamentală, deoarece exceptează de la contenciosul administrativ actele administrativ-fiscale. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 31 alin.
(1)din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu referire specială la art. 36 alin.
(1)din lege. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale prin Încheierea din 24 mai 2006, Legea nr. 64/1995 a fost abrogată prin art. 156 alin.
(3)din Legea privind procedura insolvenţei nr. 85/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Prevederile art. 36 alin.
(1)din Legea nr. 64/1995 au fost preluate în art. 31 alin.
(1)din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora: "
(1)Orice creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvenţă poate introduce o cerere introductivă, în care va preciza:
  1. a)cuantumul şi temeiul creanţei; ...
  2. b)existenţa unei garanţii reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii; ...
  3. c)existenţa unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului; ...
  4. d)declaraţia privind eventuala intenţie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel puţin la nivel de principiu, modalitatea în care înţelege să participe la reorganizare." ... Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin.
(3)privind statul de drept, în art. 16 alin.
(1)referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, în art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi în art. 126 alin.
(6)referitor la controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că principala critică de neconstituţionalitate se referă la o lacună legislativă, autoarea excepţiei fiind nemulţumită, pe de o parte, de faptul că textul de lege criticat nu exceptează din categoria creditorilor care pot solicita deschiderea procedurii insolvenţei autorităţile publice pârâte în litigii de contencios administrativ, ce au ca obiect tocmai contestarea legalităţii titlurilor de creanţă invocate împotriva debitorilor, iar, pe de altă parte, se contestă soluţia legislativă din perspectiva faptului că exceptează de la contenciosul administrativ actele administrativ-fiscale. Curtea constată că, având în vedere prevederile art. 2 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", precum şi jurisprudenţa sa constantă (de exemplu, Decizia nr. 30 din 25 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 24 februarie 2005), controlul de constituţionalitate al lacunelor legislative excedează competenţei Curţii Constituţionale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin.
(1)din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, precum şi a legii în ansamblul ei, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Dunăreana" - S.A. Giurgiu în Dosarul nr. 37.447/2/2005 (număr vechi 5.771/2005) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 noiembrie 2006. PREŞEDINTE, ION PREDESCU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ________

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.