DECIZIE nr. 456 din 31 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 21 mai 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul de justiţiei, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată în Dosarul nr. 6.757/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 322D/2009, nr. 323D/2009, nr. 324D/2009, nr. 325D/2009, nr. 326D/2009, nr. 327D/2009, nr. 328D/2009, nr. 329D/2009, nr. 330D/2009, nr. 331D/2009, nr. 332D/2009, nr. 333D/2009, nr. 334D/2009, nr. 335D/2009, nr. 336D/2009 şi nr. 337D/2009, ce au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul de justiţiei, excepţie invocată din oficiu de instanţa de judecată în dosarele nr. 6.617/2/2008, nr. 1.170/87/2008, nr. 7.005/2/2008, nr. 4.146/2/2008 nr. 8.013/3/2008, nr. 6.136/2/2008, nr. 6.034/2/2008, nr. 4.617/3/2008, nr. 7.113/2/2008, nr. 6.533/2/2008, nr. 6.356/2/2008, nr. 6.231/2/2008, nr. 6.266/2/2008, nr. 7.298/2/2008, nr. 7.088/2/2008 şi nr. 42.733/3/2007. La apelul nominal, în Dosarul nr. 336D/2009, răspunde partea Aurelia Motoarcă. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate invocate în dosarele nr. 321D/2009, nr. 322D/2009, nr. 323D/2009, nr. 324D/2009, nr. 325D/2009, nr. 326D/2009, nr. 327D/2009, nr. 328D/2009, nr. 329D/2009, nr. 330D/2009, nr. 331D/2009, nr. 332D/2009, nr. 333D/2009, nr. 334D/2009, nr. 335D/2009, nr. 336D/2009 şi nr. 337D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Partea Aurelia Motoarcă nu se opune conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor. Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin.
(5)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea dosarelor 322D/2009, nr. 323D/2009, nr. 324D/2009, nr. 325D/2009, nr. 326D/2009, nr. 327D/2009, nr. 328D/2009, nr. 329D/2009, nr. 330D/2009, nr. 331D/2009, nr. 332D/2009, nr. 333D/2009, nr. 334D/2009, nr. 335D/2009, nr. 336D/2009 şi nr. 337D/2009 la Dosarul nr. 321D/2009, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul pe fond. Partea Aurelia Motoarcă solicită respingerea excepţiei, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect prevederile art. I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008, constatând că acestea sunt neconstituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 13 ianuarie 2009, pronunţate în dosarele nr. 6.757/2/2008, nr. 6.617/2/2008, nr. 1.170/87/2008, nr. 7.005/2/2008, nr. 4.146/2/2008 nr. 8.013/3/2008, nr. 6.136/2/2008, nr. 6.034/2/2008, nr. 4.617/3/2008, nr. 7.113/2/2008, nr. 6.533/2/2008, nr. 6.356/2/2008, nr. 6.231/2/2008, nr. 6.266/2/2008, nr. 7.298/2/2008, nr. 7.088/3/2008 şi nr. 42.733/3/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, excepţii ridicate din oficiu în cauze având ca obiect drepturi băneşti ale personalului din sistemul justiţiei. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008, în privinţa celor două articole criticate, a fost adoptată cu încălcarea exigenţelor constituţionale ale art. 115 alin.
(4)din Constituţie. Guvernul, pentru a demonstra urgenţa reglementării, a invocat dezideratul unificării practicii judiciare, administrarea şi alocarea unitară a fondurilor în domeniul justiţiei, obiectivul înlăturării diferenţierilor cu privire la acordarea drepturilor salariale stabilite în favoarea personalului din justiţie, însă toate acestea nu sunt de natură să justifice situaţia extraordinară ce urma să fie reglementată. Utilitatea reglementării nu echivalează automat cu îndeplinirea cerinţelor art. 115 alin.
(4)din Constituţie şi, în niciun caz, nu are ca finalitate înlăturarea unui pericol existent sau iminent. Totodată, se susţine că niciunul dintre obiectivele urmărite prin ordonanţa de urgenţă criticată nu poate fi atins prin schimbarea de competenţă, şi anume prin judecarea în primă instanţă şi recurs a litigiilor de muncă ce privesc drepturile salariale ale personalului din justiţie de curtea de apel, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Se arată că recursul în interesul legii, şi nu ordonanţa de urgenţă, este singurul instrument procedural prin care se asigură unificarea practicii judiciare. Se mai apreciază că textele legale criticate încalcă şi art. 16 alin.
(1)deoarece stabilesc competenţe speciale, derogatorii de la dreptul comun al muncii pentru judecarea acţiunilor introduse de o singură categorie profesională, cea a personalului din domeniul justiţiei, fără o justificare obiectivă şi serioasă. Totodată, se aduce atingere şi dispoziţiilor art. 124 alin.
(2)din Constituţie, care consacră posibilitatea oricărei persoane de a beneficia de o justiţie unică. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 a devenit inadmisibilă, deoarece prin Decizia nr. 104/2009 Curtea Constituţională a admis excepţia având ca obiect prevederile de lege criticate şi a constatat că acestea sunt neconstituţionale. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţii prezente, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 20 iunie 2008, având următorul cuprins: "Art. I. -
(1)Cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluţionate, în primă instanţă, de curţile de apel.
(2)Recursul împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel se judecă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ... Art. II. -
(1)Dispoziţiile art. I se aplică şi proceselor în curs de judecată, având ca obiect soluţionarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiţiei, începute sub legea anterioară.
(2)Cauzele prevăzute la alin.
(1)aflate în curs de judecată în fond la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi trimise de îndată spre soluţionare curţilor de apel, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. ...
(3)Recursurile împotriva hotărârilor pronunţate cu privire la cererile prevăzute la alin.
(1)aflate pe rolul curţilor de apel la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se trimit de îndată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac." ... În susţinerea neconstituţionalităţii prevederilor de lege criticate, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin.
(1)privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, ale art. 115 alin.
(4)privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă şi ale art. 124 alin.
(2)privind caracterul unic, imparţial şi egalitar al justiţiei. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că instanţa de contencios constituţional a mai fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul de justiţie. Prin Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, Curtea a constatat că excepţia este întemeiată, reţinând faptul că elementele cuprinse în nota de fundamentare, referitoare la existenţa situaţiei extraordinare, nu sunt de natură să justifice adoptarea ordonanţei de urgenţă, în condiţiile stabilite de art. 115 alin.
(4)teza întâi din Constituţie. Astfel, Curtea Constituţională a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 nu a fost motivată de necesitatea unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, ci a fost impusă de diverse situaţii cu implicaţii financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti. Or, aceste aspecte ce ţin de oportunitatea adoptării reglementării nu îşi pot găsi soluţionarea în modificarea unor norme ce reglementează competenţa în primă instanţă şi în recurs. Faţă de cele precizate, Curtea reţine că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 29 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care prevăd că "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale". Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit după sesizarea Curţii, urmează ca excepţia să fie respinsă ca devenită inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul de justiţie, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în dosarele nr. 6.757/2/2008, nr. 6.617/2/2008, nr. 1.170/87/2008, nr. 7.005/2/2008, nr. 4.146/2/2008 nr. 8.013/3/2008, nr. 6.136/2/2008, nr. 6.034/2/2008, nr. 4.617/3/2008, nr. 7.113/2/2008, nr. 6.533/2/2008, nr. 6.356/2/2008, nr. 6.231/2/2008, nr. 6.266/2/2008, nr. 7.298/2/2008, nr. 7.088/2/2008 şi nr. 42.733/3/2007 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 martie 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -----