DECIZIA nr. 76 din 18 februarie 2020

(1)și

(2)din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 481 din 5 iunie 2020 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecătorMarian Enache- judecătorDaniel-Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia-Doina Stanciu- judecătorElena-Simina Tănăsescu- judecătorVarga Atilla- judecătorSimina Popescu-Marin- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 90 alin.

(1)și

(2)din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Simona Geanina Pistru Popa în Dosarul nr. 1.895/59/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.442D/

1. ...
2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul avocat Radu Cristian Moț, din cadrul Baroului Arad, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. De asemenea, pentru partea Agenția Națională de Integritate, răspunde doamna Denisa Chiurtu, consilier juridic în cadrul Direcției Generale Juridice, cu delegație depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Agenția Națională de Integritate a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. ...
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autoarei excepției, care susține admiterea criticilor de neconstituționalitate în raport cu dispozițiile din Constituție cuprinse în art. 1, art. 11, art. 21 alin.

(3), art. 44 și art.

1. Face referire la argumentele cuprinse în notele scrise aflate la dosarul cauzei și susține că, în interpretarea instanțelor judecătorești, dispozițiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 instituie o interdicție care operează asupra societății din care face parte un consilier local, în sensul că aceasta nu poate încheia contracte comerciale cu autoritățile administrației publice locale în cadrul cărora persoana are funcția de consilier local. ...
2. Reprezentanta Agenției Naționale de Integritate solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, sens în care subliniază că nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. ...
3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 335 din 11 mai
4. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5. Prin Încheierea din 17 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.895/59/2015/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 90 alin.

(1)și

(2)din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Simona Geanina Pistru Popa cu prilejul soluționării recursului împotriva unei sentințe judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, prin care s-a reținut starea de incompatibilitate. ... 8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că se încalcă dispozițiile art. 1 alin.

(5)și ale art. 45 din Constituție, prin impunerea unei interdicții în privința consilierului local și a consilierului județean ce deține calitatea sau funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale de a încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective, când, în realitate, această interdicție se aplică unei societăți comerciale. Astfel, se susține că interdicția prevăzută de dispozițiile legale criticate se aplică societății al cărui asociat, administrator este consilierul local sau soțul acestuia, și nu consilierului local. Se susține că atât Agenția Națională de Integritate, cât și Curtea de Apel Timișoara aplică norma legală criticată pentru contracte încheiate de societățile la care consilierul local sau soțul acestuia dețin calitatea sau funcția prevăzută de art. 90 alin.

(1)din Legea nr. 161/2003. În aceste condiții, susține că „amfibolia caracterizează redactarea dispozițiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003“, ceea ce încalcă art. 1 alin.

(5)din Legea fundamentală. Se încalcă și dispozițiile art. 21 alin.

(3)din Constituție, întrucât textele de lege supuse controlului de constituționalitate sunt imprecise și lipsite de previzibilitate, fiind contrare principiului legalității și afectând dreptul la un proces echitabil. De asemenea, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 44 și art. 45 din Constituție, prin limitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor și dreptului la un climat legal al societăților. Se arată că dispozițiile legale criticate limitează unei societăți accesul la încheierea de contracte, operațiuni juridice, afaceri pe perioada mandatului unui asociat sau altui asociat al acesteia. ... 9. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În privința pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 1 alin.

(5), ale art. 11 alin.

(1)și

(2), ale art. 20 alin.

(1)și

(2)și ale art. 21 alin.

(3), art. 44 și art. 45 din Constituție și a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că prevederile legale criticate nu pot conduce, prin ele însele, la încălcarea principiului separației puterilor în stat sau la o îngrădire a accesului liber la justiție ori la un proces echitabil. De altfel, în cadrul unei jurisprudențe constante, în aprecierea constituționalității dispozițiilor Legii nr. 161/2003 prin raportare la aceste norme din Constituție și Convenție, Curtea Constituțională a constatat că Agenția Națională de Integritate nu desfășoară o activitate de jurisdicție (pentru a se putea pune problema îngrădirii accesului la justiție sau a dreptului la un proces echitabil), ci una administrativă, care se realizează și din oficiu, în cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate și contradictorialitate, și nu soluționează situații litigioase, nu sancționează încălcările de lege și nu pronunță hotărâri care se bucură de autoritate de lucru judecat. De asemenea, nu se pune problema îngrădirii - neconstituționale sau cu nerespectarea cerințelor Convenției - a unor drepturi legitime prin reglementarea de către legiuitor a regimului juridic al incompatibilităților pentru aleșii locali, precum și pentru alte categorii de aleși, demnitari sau funcționari publici. În plus, criticile formulate vizează aspecte de aplicare în concret a Legii nr. 161/2003, aplicare ce urmează a fi verificată, sub aspectul legalității, de instanța de contencios administrativ prin raportare la ansamblul prevederilor care reglementează activitatea finalizată cu întocmirea raportului de evaluare, precum și la celelalte dispoziții legale naționale sau comunitare care au incidență în materie. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților autoarei excepției și părții, notele scrise depuse de Agenția Națională de Integritate, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 13.

(1)Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective.

(2)Prevederile alin.

(1)se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local. ... 14. În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin.

(5)care reglementează obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin.

(3)privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 90 alin.

(1)și

(2)din Legea nr. 161/2003 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, instanța de contencios constituțional respingând excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens, sunt, spre exemplu, Decizia nr. 1.076 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 26 august 2011, Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017, Decizia nr. 335 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 1 august 2017, Decizia nr. 472 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 24 octombrie 2018, sau Decizia nr. 659 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 30 octombrie

1. ...
2. Astfel, Curtea a statuat că incompatibilitatea consilierilor locali și județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unități administrativ-teritoriale de a încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori cu societățile înființate de consiliile locale sau consiliile județene respective a fost instituită de legiuitor ținând cont de necesitatea prevenirii conflictelor de interese ale aleșilor locali. Astfel, prevederile de lege criticate dau expresie principiilor care stau la baza acestei preveniri, și anume: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public, astfel cum rezultă din prevederile art. 71 din Legea nr. 161/
3. Totodată, extinderea incompatibilității prevăzute de art. 90 alin.

(1)din Legea nr. 161/2003, cu privire la soțul și rudele de gradul I ale alesului local, exprimă, de asemenea, preocuparea legiuitorului de a înlătura orice suspiciuni de parțialitate în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și în mediul de afaceri, servind astfel la promovarea încrederii pe care aleșii locali trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică. ...

1. Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 în raport cu art. 45 din Constituție, Curtea a reținut că, prin textul constituțional pretins încălcat se reglementează cu privire la exercitarea libertății economice „în condițiile legii“. Astfel, accesul liber la o activitate economică nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 162 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 19 aprilie 2011). În aceste condiții, Curtea a constatat că stabilirea cazului de incompatibilitate prin prevederile de lege criticate reprezintă o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care au calitatea de consilieri locali și consilieri județeni, prin asigurarea imparțialității, protejarea interesului social și evitarea conflictului de interese (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 304 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013). În consecință, incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat vizând cerințele de interes general referitoare la buna administrare a banilor publici prin intermediul reprezentanților autorităților administrației publice locale nu are ca efect îngrădirea libertății economice. De asemenea, activitatea aleșilor locali trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal privind exercitarea activităților economice. ...
2. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate față de prevederile art. 44 din Constituție, Curtea a constatat că dispozițiile de lege atacate nu contravin exigențelor principiului garantării și ocrotirii proprietății private. Dreptul de proprietate nu este un drept absolut, iar prevederile art. 44 alin.

(1)din Constituție, potrivit cărora „conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege“, precum și cele ale art. 136 alin.

(5)din Legea fundamentală, care consacră caracterul inviolabil al proprietății private „în condițiile legii organice“, au în vedere tocmai circumstanțieri ale exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, justificate de necesitatea ocrotirii interesului public. Potrivit acestor dispoziții, legiuitorul este, așadar, competent să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin textele de lege criticate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale, fără a se putea reține încălcarea dreptului de proprietate privată. ...

1. Referitor la invocarea principiului securității raporturilor juridice, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. În ceea ce privește aceste condiții, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate - să își corecteze conduita (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, Hotărârea din 23 septembrie 1998, pronunțată în Cauza Petra împotriva României), iar cetățeanul trebuie să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit). De asemenea, în privința incidenței normelor de tehnică legislativă în cadrul controlului de constituționalitate, Curtea a constatat că, deși acestea nu au valoare constituțională, prin reglementarea lor legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, sau Decizia nr. 754 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 februarie 2015). Din analiza textelor de lege deduse controlului de constituționalitate, rezultă că acestea îndeplinesc cerințele mai sus menționate, fiind norme clare, previzibile și care stabilesc precis conduita aleșilor locali. Înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 739 din 16 decembrie 2014, precitată, paragraful 30). ...
2. Referitor la susținerile privind încălcarea dispozițiilor art. 21 alin.

(3)din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, invocate prin prisma art. 11 și art. 20 din Constituție, Curtea a precizat că prevederile legale criticate, prin conținutul reglementării, nu afectează sub niciun aspect posibilitatea părților interesate de a se adresa unei instanțe judecătorești și de a beneficia de garanțiile specifice unui proces echitabil. ...

1. Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese. În acest sens, sunt, spre exemplu: Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, și Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, Decizia nr. 472 din 12 iulie
2. ...
3. În lumina considerentelor enunțate, Curtea a constatat că dispozițiile legale supuse analizei instanței de contencios constituțional nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate, ci contribuie la crearea cadrului legal pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor specifice funcției publice de ales local. ...
4. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în deciziile precitate își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza analizată. ...
5. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Simona Geanina Pistru Popa în Dosarul nr. 1.895/59/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 90 alin.

(1)și

(2)din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 18 februarie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----