← România

HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004

HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.160 din 8 decembrie 2004 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul UNIC

(1)Se aprobă stemele comunelor Armeniş, Berzasca, Cărbunari, Ciuchici, Ciudanoviţa, Cornea, Dalboşeţ, Doclin, Forotic, Grădinari, Iablaniţa, Păltiniş, Socol, Ticvaniu Mare, Topleţ şi Zorlenţu Mare din judeţul Caraş-Severin, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.16. ...
(2)Descrierea elementelor stemelor şi semnificaţiile acestora sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.16. ...
(3)Anexele nr. 1.1-1.16 şi 2.1-2.16 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. ... PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: ---------------- p. Ministrul de stat, ministrul administraţiei şi internelor, Toma Zaharia, secretar de stat Ministrul delegat pentru administraţia publică, Gheorghe Emacu Bucureşti, 24 noiembrie
  1. Nr. 2.
  2. Anexa 1.1 Anexa 2.1 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Armeniş, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Armeniş, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat de o filieră neagră. În partea superioară, în câmp zidit de argint, se află o boltă centrală roşie, în care se vede o cruce treflată aflată pe un soclu de aur. În partea inferioară, în câmp de aur, se află o crenguţă verde cu trei mere roşii. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Câmpul zidit în care se află crucea treflată este imaginea simbolică a schitului Piatra Scrisă, important monument de artă şi istorie a judeţului. Crenguţa cu mere face aluzie la bogăţia zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Berzasca, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Berzasca, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În câmp superior, pe fond roşu, se află un zid de cetate cu trei turnuri de aur. În câmp inferior, pe fond de azur, pe un brâu undat de argint se află aşezată o barcă cu un năvod, de culoare neagră. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Cetatea cu cele trei turnuri reprezintă tradiţia istorică a localităţii. Brâul undat face referire la numele zonei: Berzasca = apă repede. Barca şi năvodul arată că localitatea se află pe malul fluviului Dunărea, iar pescuitul este ocupaţia tradiţională a locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Cărbunari, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Cărbunari, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de argint, se află o terasă deluroasă verde şi trei căpiţe de fân, de aur, dispuse simetric, cea din mijloc fiind mai mare. În partea inferioară, în câmp albastru, se află stânci argintii, în interiorul cărora este un ochi de apă albastru. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Predomină relieful deluros Tâlva lui Bălan şi fâneţe. Ochiul de apă simbolizează principala atracţie turistică a zonei, Lacul Dracului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ciuchici, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Ciuchici, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp verde, se află doi ciorchini de struguri cu câte două frunze de aur. În partea inferioară, în câmp de argint, se află o terasă vălurită verde, pe care tronează un berbec merinos văzut din semiprofil spre dreapta. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Aşezarea este vestită în cultivarea strugurilor, soiul "ciuchician". Relieful zonei este deluros, iar locuitorii se ocupă cu creşterea oilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.5 Anexa 2.5 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ciudanoviţa, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Ciudanoviţa, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o coasă de argint cu vârful spre dreapta, flancată de trei alune reunite, în învelişul lor, de aur. În partea inferioară, în câmp roşu, se află o gură de mină neagră, cu zidărie de argint, pe care broşează două ciocane minereşti încrucişate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Coasa de argint evocă faptul că, zona fiind bogată în fâneţe, locuitorii comunei se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor. Aşezarea fiind într-o zonă submontană, alunul este larg răspândit. Gura de mină neagră evidenţiază ponderea activităţii miniere în economia localităţii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.6 Anexa 2.6 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Cornea, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Cornea, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În primul câmp, pe fond verde, se află trei copaci, cel din mijloc dezrădăcinat, având în stânga şi în dreapta doi copaci, totul de argint. În al doilea câmp, pe fond roşu, se află un cercel de tâmplă, de argint. În al treilea câmp, pe fond albastru, se află o cruce treflată suprapusă unor formaţiuni deluroase, totul de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Cei trei copaci semnifică bogăţia silvică a zonei, precum şi pomicultura zonei de deal. Crucea treflată şi formaţiuni deluroase simbolizează legătura oamenilor din localitate cu creştinătatea. Cercelul de tâmplă reprezintă o podoabă arheologică descoperită aici şi expusă la Muzeul Banatului Montan din municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.7 Anexa 2.7 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Dalboşeţ, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Dalboşeţ, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie dintr-un câmp zidit de argint. În partea superioară, pe fond roşu, se află o liră de aur. În partea inferioară, pe fond roşu, se află trei ghinde înmănunchiate şi două spice de grâu încrucişate, orientate dreapta - stânga, totul de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Zidul de argint aminteşte de vestigiile istorice descoperite pe teritoriul comunei şi care atestă existenţa aşezării încă din perioada Imperiului Roman. Lira de aur simbolizează bogata activitate culturală din localitate, desfăşurată de corul căminului cultural şi al bisericii ortodoxe. Spicele de grâu arată că ocupaţia locuitorilor este agricultura. Ghindele exprimă bogăţia silvică a zonei şi potenţialul turistic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.8 Anexa 2.8 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Doclin, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Doclin, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În primul cartier, pe fond albastru, se află o albină de aur. În al doilea cartier, în dreapta, pe fond roşu, se află o roată de olar. În al treilea cartier, în stânga, pe fond argintiu, se află doi ciorchini de struguri albaştri, cu frunze verzi, şi un butoi de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Albina semnifică ocupaţia tradiţională a locuitorilor, respectiv apicultura. Roata olarului semnifică tradiţia zonei, olăritul. Strugurii şi butoiul reprezintă viticultura şi renumitul vin de Tirol. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.9 Anexa 2.9 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Forotic, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Forotic, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu crenelat pe ambele părţi, de argint. În primul cartier, pe fond roşu, se află un stejar dezrădăcinat, de argint, flancat de două cruci cu braţele egale, treflate, de aur. În al doilea cartier, pe fond albastru, se află două spice de grâu încrucişate în partea inferioară, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Brâul crenelat reprezintă două monumente arheologice aflate pe teritoriul comunei, respectiv castrul şi aşezarea civilă romană. Stejarul simbolizează bogăţia silvică a zonei. Crucile simbolizează Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului", datând din secolul al XIX-lea. Spicele de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.10 Anexa 2.10 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Grădinari, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Grădinari, potrivit anexei nr. 1.10, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În primul cartier, pe fond negru, se află un pod de argint. În al doilea cartier, pe fond albastru, se află un vultur de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Podul reprezintă monumentul istoric numit Podul Turcului. Vulturul simbolizează monumentul eroilor din localitate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.11 Anexa 2.11 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Iablaniţa, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Iablaniţa, potrivit anexei nr. 1.11, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp zidit, de argint, se află o poartă boltită, în centrul căreia, pe azur, sunt miei de aur văzuţi din faţă. Totul este aşezat pe o terasă verde, aflată în vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Câmpul zidit şi poarta sunt aluzie la faptul că aşezarea este prima localitate din Ţara Almăjului, denumită şi Poarta de intrare în Almăj. Mieii reprezintă ocupaţia locuitorilor din zonă, păstoritul, de unde şi vechea denumire, Valea Mieilor. Terasa verde reprezintă păşunile şi pădurile din perimetrul localităţii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.12 Anexa 2.12 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Păltiniş, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Păltiniş, potrivit anexei nr. 1.12, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dreapta, în câmp de argint, se află un vas bitronconic roşu cu picior. În stânga, în câmp verde, se află un cap de bour de argint. În şef, în câmp roşu, se află două braţe de aur, care îşi dau mâna, înveşmântate în cămăşi, pe care se află motive geometrice distincte, pe braţul drept romburi, pe braţul stâng cruci. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Vasul simbolizează vestigiile arheologice datând din neolitic, descoperite pe teritoriul comunei. Capul de bour aminteşte de faptul că până în anul 1948 localitatea s-a numit Valea Bourului. Braţele sunt simbolul prieteniei şi convieţuirii paşnice de peste 200 de ani, dintre români şi ucraineni, românii fiind reprezentaţi de motivul geometric cu romburi, iar ucrainenii de cel cu cruci. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.13 Anexa 2.13 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Socol, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Socol, potrivit anexei nr. 1.13, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat şi o fascie undată îngustă, de argint. În câmp superior, pe fond roşu, se află un personaj nimbat ţinând în mână o bisericuţă, totul de aur. În vârful scutului, pe fond albastru, se află o barcă de argint în semiprofil dreapta. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Personajul nimbat reprezintă cele trei mănăstiri existente în zonă încă din secolul al XIII-lea. Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea, prin poziţia sa localitatea fiind poarta de intrare a acestuia pe teritoriul ţării. Fascia îngustă semnifică faptul că aşezarea este mărginită de râul Nera, care reprezintă frontiera de stat. Barca simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, pescuitul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.14 Anexa 2.14 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ticvaniu Mare, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Ticvaniu Mare, potrivit anexei nr. 1.14, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit. În primul câmp, pe fond albastru, se află o oaie păscând din profil, spre stânga, de argint. În al doilea câmp, pe fond verde, se află un pom fructifer dezrădăcinat, cu fructe roşii, de argint. În vârful scutului, pe fond roşu, se află un fragment de zidărie (ruină) de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Oaia simbolizează activitatea de bază a locuitorilor, oieritul. Pomul fructifer simbolizează resursa economică a zonei, pomicultura. Fragmentul de zidărie simbolizează o aşezare fortificată din epoca fierului în locul numit Andrii. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.15 Anexa 2.15 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Topleţ, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Topleţ, potrivit anexei nr. 1.15, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi retezat. În prima partiţie, pe fond albastru, se află la dreapta o stâncă ce seamănă cu un profil uman privind spre stânga. Sunt plasate încă trei stânci de dimensiuni mai mici. Totul este de argint. În a doua partiţie, pe fond roşu, este aşezat rotorul unei turbine cu elice - roata cu făcaie, de aur. În a treia partiţie, pe fond verde, se află un apeduct de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Aglomerarea de stânci şi masivul cu profil de om reprezintă Sfinxul Bănăţean, important monument al naturii. Roata cu făcaie reprezintă o veche ocupaţie a locuitorilor, morăritul. Apeductul reprezintă o construcţie ce datează din vremea împărătesei Mariei Tereza. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.16 Anexa 2.16 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Zorlenţu Mare, judeţul Caraş-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Zorlenţu Mare, potrivit anexei nr. 1.16, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă şi în bară. În prima partiţie, pe fond de argint, se află o crenguţă verde cu frunze, având o prună albastră. În a doua partiţie, pe fond roşu, se află un mistreţ de argint cu profilul orientat spre dreapta. În a treia partiţie, pe fond de argint, se află două elemente ceramice, o cupă roşie în formă cilindrică cu picior, cu baza tronconică, însoţită de un vas roşu în formă de borcan ornamentat cu motive geometrice de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate: Crenguţa cu prună simbolizează bogăţia pomicolă a zonei. Mistreţul reprezintă fauna cinegetică a zonei. Vasele de ceramică semnifică vestigiile arheologice din paleolitic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.