DECIZIE nr. 166 din 24 noiembrie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 502 din 28 decembrie 1998 Lucian Mihai - preşedinte Costica Bulai - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Ioan Muraru - judecător Nicolae Popa - judecător Lucian Stangu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Paula C. Pantea - procuror Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent Pe rol, soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967, invocată de Societatea Comercială SAQ - S.R.L. în Dosarul nr. 9.103/1997 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 17 noiembrie 1998 şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 24 noiembrie 1998. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă, prin Încheierea din 25 mai 1998, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967, ridicată de Societatea Comercială SAQ - S.R.L. într-un litigiu având ca obiect judecarea recursului declarat de autoarea excepţiei împotriva hotărârii Comisiei pentru soluţionarea litigiilor privind mărcile. În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967 contravin prevederilor art. 21 şi 128 din Constituţie, deoarece ingradesc accesul liber la justiţie, precum şi folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti. Prevederile art. 28 încalcă dreptul persoanei nemultumite sa administreze probe şi creează posibilitatea ca Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci să fie, în acelaşi timp, judecător şi parte în litigiile privitoare la mărci, iar art. 29 reglementează numai o singura cale de atac împotriva hotărârilor jurisdicţionale. Se apreciază ca art. 29 din Legea nr. 28/1967 nu mai este în vigoare faţă de dispoziţiile art. 150 alin.
(1)din Constituţie. Totodată, calea de atac prevăzută de Legea nr. 28/1967 este neconstitutionala şi în raport cu dispoziţiile art. 128 din Constituţie, deoarece organizarea Comisiei pentru soluţionarea litigiilor privind mărcile ca instanţa judecătorească contravine legii. Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967 este neîntemeiată. Prin art. 28 din Legea nr. 28/1967 se stabileşte calitatea de organ jurisdicţional a Comisiei pentru soluţionarea litigiilor privind mărcile, hotărârile acesteia fiind supuse controlului instanţei judecătoreşti. Calea de atac prevăzută la art. 29 din Legea nr. 28/1967 nu este neconstitutionala faţă de dispoziţiile art. 128 din Constituţie, care prevăd ca împotriva hotărârilor judecătoreşti căile de atac se exercită în condiţiile legii. Potrivit art. 24 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi al Guvernului. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece textul de lege atacat nu încalcă dispoziţiile art. 21 şi 128 din Constituţie. Hotărârea Comisiei pentru soluţionarea litigiilor privind mărcile poate fi atacată în justiţie, iar calea de atac prevăzută la art. 29 din Legea nr. 28/1967 este conformă dispoziţiilor de principiu ale art. 125 alin.
(3)din Constituţie, potrivit cărora competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege. De altfel exista şi alte prevederi legale potrivit cărora hotărârile organelor de jurisdicţie pot fi atacate direct cu recurs. Se mai arata ca Legea nr. 28/1967 a fost aplicabilă numai până la data de 23 iulie 1998, data când a intrat în vigoare Legea nr. 84/1998. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele: În temeiul art. 144 lit.
- c)din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocată. Din conţinutul încheierii de sesizare rezultă ca obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl formează prevederile art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967. Art. 28 din Legea nr. 28/1967 stabileşte calitatea de organ administrativ-jurisdicţional a Comisiei pentru soluţionarea litigiilor privind mărcile, iar art. 29 din aceeaşi lege prevede posibilitatea atacarii cu recurs a hotărârii acestui organ. Aceste reglementări, ca, de altfel, şi întregul act normativ au fost abrogate expres prin art. 95 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998. Totodată art. 95 alin. 1 prevede că legea intră în vigoare la 3 luni de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, adică la data de 23 iulie 1998. Potrivit art. 81 din Legea nr. 84/1998, hotărârea comisiei de reexaminare poate fi atacată cu apel la Tribunalul Bucureşti, iar deciziile tribunalului pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. În felul acesta, prevederea legală supusă controlului constituţional referitor la existenta unei singure cai de atac împotriva hotărârilor organului administrativ fiind modificată, excepţia a rămas fără obiect. În legătură cu art. 28 din Legea nr. 28/1967, prin care se stabileşte calitatea de organ administrativ-jurisdicţional a Comisiei pentru soluţionarea litigiilor privind mărcile, Curtea constata ca art. 80 alin. 3 din Legea nr. 84/1998 menţine soluţia legislativă de principiu, anterioară abrogării, privind existenta procedurii prealabile administrative. Prin aceasta însă nu este încălcat principiul liberului acces la justiţie atâta timp cat decizia organului administrativ de jurisdicţie poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti. Or, asa cum s-a mai arătat, art. 81 din Legea nr. 84/1998 permite părţii nemultumite de hotărârea comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci să se adreseze justiţiei. În acest sens este şi jurisprudenta Curţii Constituţionale, care, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, s-a pronunţat în sensul că instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicţionale nu este contrară principiului prevăzut la art. 21 din Constituţie. În consecinţa, procedura administrativă reglementată de art. 80 alin. 3 din Legea nr. 84/1998, care prevede că soluţionarea contestaţiilor împotriva deciziilor Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci este de competenţa unei comisii de reexaminare, nu poate fi considerată neconstitutionala. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
- c)şi al art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi al art. 13 alin.
(1)lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 şi 29 din Legea nr. 28/1967 privind mărcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu, invocată de Societatea Comercială SAQ - S.R.L. în Dosarul nr. 9.103/1997 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 noiembrie 1998. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta -----------