DECIZIE nr. 48 din 10 martie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit.
(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au cerut puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul sau de vedere Guvernul considera excepţia neîntemeiată, întrucât susţinerea pe care se fundamentează excepţia, în sensul că dispoziţiile art. 1 lit.
- a)din Legea nr. 12/1990 ar fi fost modificate printr-un regulament al Băncii Naţionale a României, este nejustificată, "fiind cunoscută ca modificarea unei legi nu se poate face decât tot printr-o lege". Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele: În temeiul art. 144 lit.
- c)din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost legal sesizată. Potrivit art. 1 lit.
- a)din Legea nr. 12/1990, constituie activităţi comerciale ilicite şi atrage răspunderea contravenţională sau penală, după caz, faţă de cei care le-au săvârşit, efectuarea de acte sau fapte de comerţ, de natura celor prevăzute în Codul comercial sau în alte legi, fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. Excepţia invocată se întemeiază pe susţinerea ca prevederile art. 1 lit.
- a)din Legea nr. 12/1990 ar fi fost modificate prin dispoziţiile Regulamentului Băncii Naţionale nr. 7(V/10.813)/1994, la rândul sau abrogat prin Regulamentul nr. 3/1997 al aceleiaşi autorităţi. De principiu, aceasta sustinere este inadmisibila, o dispoziţie instituită prin lege neputând fi modificată printr-un act normativ de nivel inferior legii, cum este regulamentul Băncii Naţionale a României. În cazul în care o prevedere dintr-un act normativ inferior legii este contrară unei dispoziţii instituite prin lege, nu dispoziţia legii este modificată, ci prevederea din actul inferior legii devine ilegala. Aceasta însă nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci de legalitate a actului normativ de nivel inferior legii, astfel încât controlul legalităţii acestui act este de competenţa instanţei judecătoreşti. În consecinţa, premisa rationamentului pe care se fundamentează excepţia fiind gresita, excepţia însăşi este în mod vadit nefondata. În fond, autorul excepţiei susţine ca prevederile art. 1 lit.
- a)din Legea nr. 12/1990 sunt neconstituţionale, contravenind art. 41 din Constituţie, numai în considerarea unei premise false, în sensul că aceste prevederi ar fi fost modificate printr-un act normativ inferior legii, cum este regulamentul în cauza, asa încât, inlaturandu-se ca inadmisibila aceasta premisa, excepţia nu poate fi decât nefondata. De altfel, întrucât regulamentul Băncii Naţionale a României, despre care autorul excepţiei susţine ca ar fi modificat art. 1 lit.
- a)din Legea nr. 12/1990, a fost abrogat prin Regulamentul nr. 3/1997, tot al Băncii Naţionale a României, însuşi actul normativ pe care se întemeiază excepţia a fost desfiinţat. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
- c)din Constituţie, precum şi al art. 1, al art. 2, al art. 3, al art. 13 alin.