← România

ANEXĂ nr. 35 din 5 ianuarie 2000

ANEXĂ nr. 35 din 5 ianuarie 2000 SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME Note de Capitol. 1. - Capitolul nu cuprinde:

  1. a)drojdiile (pozitia nr. 21.02); ...
  2. b)constituenti ai sangelui (altii decat albumina din sange, nepreparata pentru utilizari terapeutice sau profilactice), medicamentele sau celelalte produse de la Capitolul 30; ...
  3. c)preparatele enzimatice pentru pretabacire (pozitia nr. 32.02); ...
  4. d)preparatele enzimatice pentru inmuiere sau pentru spalare şi celelalte produse de la Capitolul 34; ...
  5. e)proteinele intarite (pozitia nr. 39.13); ...
  6. f)produsele de arta grafica, pe suporturi de gelatina (Capitolul 49). ... 2. - Termenul dextrina folosit în textul pozitiei nr. 35.05 se referă la produsele provenind din dezagregarea amidonului sau feculelor, având un continut de zahar reducator, exprimat în dextroza, raportat la substanţa uscata, care de maximum 10%. Produsele care au un continut peste 10%, se clasifica la pozitia nr. 17.02. 35.01. CAZEINA, CAZEINATI ŞI ALTI DERIVATI AI CAZEINEI; CLEIURI DE CAZEINA. 3501.10 - Cazeina 3501.90 - Altele A) Cazeina şi derivatii ei. 1) Cazeina este principala substanţa proteica din compozitia laptelui. Este obtinuta din laptele degresat, prin precipitare (coagulare), în general cu ajutorul unor acizi sau al cheagului. Se clasifica aici diferite feluri de cazeine, ale caror caracteristici variaza după procedeul utilizat la coagularea laptelui; de exemplu cazeina acida, cazeinogen, cazeina preparata cu cheag (paracazeina). Cazeina se prezinta în general sub forma unei pulberi granuloase, de culoare alb-galbuie, solubila în mediu alcalin, dar insolubila în apa. Este folosita în special la prepararea cleiurilor sau a vopselelor, pentru cretarea hartiei sau la fabricarea materialelor plastice (cazeina intarita), a fibrelor artificiale sau a produselor dietetice sau farmaceutice. 2) Cazeinatele (saruri ale cazeinei) cuprind, în special, cazeinatele de sodiu sau de amoniu, care sunt desemnate sub denumirea de cazeine solubile şi sunt intrebuintate în general la prepararea alimentelor concentrate sau a produselor farmaceutice, şi cazeinatele de calciu utilizate în principal, conform caracteristicilor lor, în preparatele alimentare sau drept clei. 3) Printre ceilalti derivati ai cazeinei, cuprinşi aici, pot fi citate cazeina clorata, cazeina bromată, cazeina iodata şi tanatul de cazeina. Aceste produse sunt utilizate în farmacie. B) Cleiuri de cazeina. Acestea constau fie din cazeina de calciu (vezi mai sus), fie din amestecuri de cazeina şi var, aditivate cu cantitati mici de borax sau de clorura de amoniu, în special. Aceste cleiuri sunt prezentate în general sub forma de praf. Aceasta pozitie nu cuprinde însă:
  7. a)Cazeinatele metalelor pretioase (pozitia nr. 28.43) şi ceilalti cazeinati cuprinşi la pozitia nr. 28.44 până la 28.46. ...
  8. b)Produsele cunoscute sub denumirea improprie de cazeine vegetale (pozitia nr. 35.04). ...
  9. c)Cleiurile de cazeina condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul, în greutati care nu depasesc 1 Kg (pozitia nr. 35.06). ...
  10. d)Cazeina intarita (pozitia nr. 39.13). ... 35.02. ALBUMINE (INCLUSIV CONCENTRATELE CONTINAND MAI MULTE PROTEINE DIN ZER ŞI CARE CONTIN PROTEINE PESTE 80% DIN GREUTATE SUBSTANTEI USCATE), ALBUMINATI ŞI ALTI DERIVATI DIN ALBUMINE. - Albumina din ou 3502.11 -- Uscata 3502.19 -- Altele 3502.20 - Albumina din lapte, inclusiv concentratele din două sau mai multe proteine din zer 3502.90 - Altele 1) Albuminele sunt proteine animale sau vegetale. Primele sunt mai importante, în special albusul de ou (ovalbumina), albumina din sange (serul albuminos), albumina din lapte (lactalbumina) şi albumina de peste. Spre deosebire de cazeine, sunt solubile atât în apa, cat şi în medii alcaline, iar solutiile lor se coaguleaza sub actiunea caldurii. Aceasta pozitie cuprinde de asemenea concentratele de proteine din zer care conţin doua sau mai multe proteine din zer şi având un continut de proteine din zer peste 80%, din substanţa uscata. Conţinutul în proteine de zer este calculat multiplicand conţinutul de azot cu un factor de conversie de 6,38. Concentratele de proteine de zer care conţin maximum 80% proteine de zer, calculate din greutatea în substanţa uscata se clasifica la pozitia nr. 04.04. Albuminele sunt prezentate de obicei în starea vascoasa sau sub forma de fulgi galbui şi transparenti sau de pulberi albe, galbui sau rosiatice amorfe. Substantele sunt utilizate la prepararea cleiurilor, alimentelor sau produselor farmaceutice, la operaţiile de finisare a pielii, la imprimarea tesaturilor, la tratarea hartiei (în special a hartiilor fotografice), la limpezirea vinului sau a altor bauturi etc. 2) Albuminatii (saruri ale albuminelor) şi ceilalti derivati ai albuminelor. Printre aceste produse pot fi citate: albuminatul de fier, albuminatul de mercur, bromoalbumina, iodoalbumina şi tanatul de albumina. Aceasta pozitie nu cuprinde însă:
  11. a)Sangele deshidratat, denumit uneori impropriu albumina de sange (pozitia nr. 05.44). ...
  12. b)Albuminatele metalelor pretioase (pozitia nr. 28.43) şi celelalte albuminate care se clasifica la pozitiile 28.44 până la 28.46. ...
  13. c)Albumina din sange preparata în vederea uzului terapeutic sau profilactic, şi plasma umana (Capitolul 30). ... 35.03. GELATINE (INCLUSIV CELE PREZENTATE IN FOI DE FORMA PATRATA SAU DREPTUNGHIULARA, CHIAR PRELUCRATE LA SUPRAFATA SAU COLORATE) ŞI DERIVATII LOR; CLEI DE PESTE; ALTE CLEIURI DE ORIGINE ANIMALA, EXCLUZAND CLEIURILE DE CAZEINA DE LA POZITIA NR. 35.01. Gelatinele şi cleiurile de la aceasta pozitie sunt substante proteice solubile în apa, obtinute prin tratarea pieilor, a cartilajelor, a oaselor, a tendoanelor sau a materiilor animale similare, de obicei cu ajutorul apei calde, acidulate sau nu. A) Denumirea de gelatine este rezervata acelor substantele proteice, cele mai puţin aglutinante şi cele mai rafinate, care formeaza cu apa geluri mai pure. Gelatinele sunt utilizate în special la prepararea produselor alimentare, a produselor farmaceutice, a emulsiilor fotografice sau ca medii de cultura, ca şi la limpezirea vinului sau a berii. Sunt intrebuintate de asemenea în industria textila, în papetarie, în arta grafica sau la fabricarea materialelor plastice (gelatine intarite) sau a lucrărilor de arta. Gelatinele sunt obtinute în general sub forma de foite subtiri, transparente, aproape incolore şi inodore, purtind inca amprenta suprafeţelor pe care au fost uscate; dar pot fi prezentate de asemenea şi în blocuri, placi, foi, paiete, fulgi, pulberi etc. Foile de gelatina, colorate sau nu, a caror suprafaţa este neteda sau dimpotriva modelata (gofrata, metalizata sau chiar imprimata - sub rezerva dispoziţiilor din Capitolul 49 etc.), se clasifica aici dacă au fost decupate în forma patrata sau dreptunghiulara. Decupate în alte forme (de exemplu forma circulara), sunt excluse şi se clasifica la pozitia nr. 96.02. Se clasifica la pozitia nr. 96.02 lucrarile de gelatina neintarite, macinate sau taiate. B) Aceasta pozitie cuprinde în egala măsura şi derivatii gelatinelor, de exemplu tanatul de gelatina şi bromotanatul de gelatina. C) Aceasta pozitie cuprinde de asemenea o varietate de produse denumite clei de peste. Cleiurile de peste sunt obtinute prin tratarea simpla mecanica a basicilor inotatoare ale anumitor pesti (ale sturionului, în special). Se prezinta în stare solida, în particular sub forma de foi subtiri semitransparente. Sunt utilizate mai ales la limpezirea vinului, a berii sau a altor bauturi alcoolice sau în farmacie. D) Celelalte cleiuri de origine animala menţionate mai jos sunt gelatine impure, care nu sunt utilizate decat ca cleiuri. Pot contine aditivi cum sunt agentii de conservare, pigmentii sau ceilalti agenti care modifica vascozitatea. Cuprind în principal: 1) Cleiuri de oase, cleiuri de piele, cleiurile de nervi, cleiuri de tendoane. Aceste cleiuri au o culoare de la galben la brun inchis, un miros puternic şi sunt prezentate în general ca foi mai groase, mai dure şi mai casante decat foile brute de gelatina, sau chiar sub forma de granule, paiete etc. 2) Cleiurile de peste, altele decat ihtiocolurile. Acestea sunt obtinute prin actiunea apei calde asupra deseurilor de peste, cum sunt pielea, cartilagiile, oasele, inotatoarele şi sunt prezentate de obicei sub forma de lichide gelatinoase. Aceasta pozitie nu cuprinde:
  14. a)Cleiurile de cazeina (pozitia nr. 35.01). ...
  15. b)Cleiurile condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul cu o greutate neta care nu depăşeşte 1 kg (pozitia nr. 35.06). ...
  16. c)Pastele pe bază de gelatina pentru reproductii grafice, rulouri de tipografie sau uzuri similare (pozitia nr. 38.24). ...
  17. d)Gelatina intarita (pozitia nr. 39.13). ... 35.04. PEPTONE ŞI DERIVATELE LOR; ALTE SUBSTANTE PROTEICE ŞI DERIVATELE LOR, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE; PULBERE DE PIELE, TRATATA SAU NU CU CROM. Pozitia cuprinde: A) Peptonele şi derivatele lor. 1) Peptonele sunt substante solubile, care se obtin hidrolizand proteine sau supunandu-le actiunii unor enzime (pepsina, papaina, pancreatina etc.). Se prezinta în general sub forma de pulbere alba sau galbui, foarte higroscopica şi ambalata din aceasta cauza în recipiente închise ermetic. Peptonele pot fi prezentate şi în solutie. Principalele varietati de peptone sunt peptonele din carne, peptonele din drojdie, peptonele din sange sau peptonele din cazeina. Intra în fabricatia preparatelor alimentare sau farmaceutice şi sunt utilizate de asemenea la dezvoltarea culturilor microbiene etc. 2) Printre derivatii peptonelor, peptonatele sunt utilizate mai ales în farmacie; cele mai importante dintre acestea sunt peptonatele de fier şi peptonatele de mangan. B) Celelalte substantele proteice şi derivatele lor, care nu se clasifica în alta pozitie mai specifică a Nomenclaturii, şi în special: 1) Gluteinele şi prolaminele (de exemplu gliadinele extrase din grau sau din secara şi zeina extrasa din porumb), care sunt proteine extrase din cereale. 2) Globulinele, de exemplu lactoglobulinele şi ovoglobulinele (dar vezi excluderea
  18. d)de la sfârşitul Notei explicative). 3) Glicina (principala proteina din soia). 4) Cheratinele din par, piele, unghii, corn, copite, pene etc. 5) Nucleoproteidele şi derivatii lor, scindabile în proteine şi acizi nucleici. Nucleoproteidele sunt izolate în special din drojdia de bere. Sarurile lor (de fier, de cupru, de mercur etc.) îşi gasesc utilizarea mai ales în farmacie. 6) Izolatele din proteine, obtinute prin extractie, dintr-o substanţa vegetala (faina de soia din care s-a extras uleiul (degresata), în special) şi constand din amestecuri de proteine diferite, continute în aceste substante. Conţinutul de proteina al acestor izolate nu este în general mai mic de 90%. C) Pudra de piele, tratata sau nu cu crom, care este utilizata la determinarea taninului în materiale tanante naturale şi în extractele tanante vegetale. Este un colagen practic pur, care se obtine din pieile proaspete printr-o preparare speciala. Aceasta pudra poate fi aditivata cu o cantitate minima de alaun de crom (praf de piele tratat cu crom). În cazul în care nu a fost tratata în prealabil cu crom, alaunul de crom este adaugat imediat inaintea utilizarii. Pudra de piele tratata cu crom nu trebuie confundata cu pudra sau faina de piele cu crom (pozitia nr. 41.10), care nu se poate intrebuinta la determinarea taninului şi care are, de altfel, o valoare mai mica. Aceasta pozitie nu cuprinde:
  19. a)Hidrolizatele de proteine, constand în esenta dintr-un amestec de aminoacizi şi de clorura de sodiu, ca şi concentratele obtinute prin eliminarea unor anumite constituente ale fainii de soia din care s-a extras uleiul, destinate a fi adaugate la preparate alimentare (pozitia nr. 21.06). ...
  20. b)Proteinele metalelor pretioase (pozitia nr. 28.43) şi celelalte proteinate clasificate la pozitiile 28.44 până la 28.46. ...
  21. c)Acizii nucleici şi sarurile lor (nucleate) (pozitia nr. 29.34). ...
  22. d)Fibrinogenul, fibrina, globulinele din sange şi serurile globuline, imunoglobulina umana normala şi serurile specifice (imunoglobuline specifice) şi celelalte constituente ale sangelui (pozitia nr. 30.02). ...
  23. e)Produsele descrise în aceasta pozitie, prezentate ca medicamente (pozitiile nr. 30.03 sau 30.04). ...
  24. f)Enzimele (pozitia nr. 35.07). ...
  25. g)Proteinele intarite (pozitia nr. 39.13). ... 35.05. DEXTRINE ŞI ALTE AMIDONURI ŞI FECULE MODIFICATE (DE EXEMPLU, AMIDONURI ŞI FECULE PREGELATINIZATE SAU ESTERIFICATE); CLEIURI PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE, DE DEXTRINA SAU DE ALTE AMIDONURI SAU FECULE MODIFICATE. 3505.10 - Dextrina şi alte amidonuri şi fecule modificate 3505.20 - Cleiuri Pozitia cuprinde: A) Dextrina şi celelalte amidonuri şi fecule modificate, adica produsele din transformarea amidonurilor sau feculelor sub actiunea caldurii, a unor produse chimice (acizi, alcalii etc.) sau a diastazelor, ca şi amidonurile şi feculele modificate, de exemplu, prin oxidare, eterificare sau esterificare. Amidonurile reticulate (de exemplu produsul denumit distarch phosphate) constituie o grupa importanţa de amidonuri modificate. 1) Dextrina, provenind: - fie de la degradarea prin hidroliza acida sau enzimatica a amidonurilor sau feculelor, produsul rezultat fiind numit maltodextrina. Nu sunt însă incluse aici ca dextrine decat produsele de acest tip celor care au un continut de zahar reducator, exprimat în dextroza, în substanţa uscata, de maximum 10%. - fie de la transformarea amidonurilor sau feculelor prin incalzire uscata, cu sau fără adaugare de reactivi chimici în cantitate mica. În absenta reactivilor ele reprezinta de fapt amidonuri şi fecule prajite sau fripte. Dextrina se prezinta sub forma de praf alb sau galbui sau brun, în functie de modul de obtinere şi varietatea de amidon sau de fecula intrebuintate. Este solubila în apa eventual incalzita la o temperatura adecvata şi este insolubila în alcool. 2) Amidonurile şi feculele solubile (amilugene) sunt preparate prin fierberea amidonului sau feculelor în apa sau prin pastrarea lor timp indelungat în contact cu acizi diluati şi reci; constituie substante intermediare ale transformarii amidonurilor sau feculelor în dextrina. Se clasifica de asemenea la aceasta pozitie amidonurile solubile, conţinând cantitati mici de caolin, destinate mai ales adaugarii lor în pastele de celuloza la fabricarea hartiei. 3) Amidonurile şi feculele pregelatinizate sau gonflante sunt obtinute după o umezire cu apa, urmata de un tratament termic astfel încât să rezulte o masa mai mult sau mai puţin gelatinoasa care este apoi uscata şi transformata prin macinare în pulbere. Se obtin produse cu caracteristici echivalente prin extruziune urmata de o macinare. Aceste produse sunt utilizate în fabricarea hartiei în industria textila, în metalurgie (pentru prepararea miezurilor de topitorie), în industria alimentara şi în nutritia animalelor etc. 4) Amidonurile şi feculele eterifiate sau esterificate (amidonuri şi fecule modificate prin eterificare sau esterificare). Printre amidonurile şi feculele eterificate sunt amidonurile şi feculele care conţin grupari hidroxietilice, hidroxipropilice sau carboximetilice. Dintre amidonurile şi feculele esterifiate se pot menţiona acetatii de amidon utilizati în principal în industria textila sau în industria hartiei şi nitratii de amidon, utilizati la fabricarea explozivilor. 5) Celelalte amidonuri şi fecule modificate, de exemplu: 1°) dialdehida de amidon, şi 2°) amidonul tratat cu formaldehida sau epiclorhidrina, utilizat, în special, ca praf pentru manusile chirurgicale. În general se poate stabili o distinctie între amidonurile modificate de la aceasta pozitie şi amidonurile nemodificate la Capitolul 11 în functie de modificările proprietăţilor lor, de exemplu, transparenta solutiei şi a gelului, tendinta de a se gelifica sau a se cristaliza, capacitatea de aglutinare în prezenta apei, stabilitatea la congelare şi decongelare, temperatura de gelatinizare sau vascozitatea maxima. B) Cleiurile pe bază de amidonuri sau fecule, de dextrina sau de alte amidonuri sau fecule modificate. 1) Cleiurile de dextrina constau din dextrina în solutie apoasa sau amestecata cu alte substantele (clorura de magneziu, de exemplu). 2) Cleiurile de amidon sau de fecula sunt obtinute prin tratarea amidonului sau a feculei cu ajutorul alcaliilor (soda caustica, în special). 3) Cleiurile constituite din amestecuri de amidon netratat şi borax cu derivati hidrosolubili ai celulozei sau cu eteri ai amidonului. Toate aceste produse se prezinta în general sub forma de pulberi amorfe sau chiar de mase gomoase de culoare alba, galbena sau maronie, de unde provin denumirile de leioguma sau leicoma şi de british-gum, date uneori unora dintre ele. Sunt utilizate în principal drept cleiuri în industria culorilor ca şi în industria textila, industria hartiei sau în metalurgie. Pozitia nu cuprinde:
  26. a)Amidonurile şi feculele netransformate (pozitia nr. 11.08). ...
  27. b)Produsele degradării amidonurilor sau feculelor având un continut de zaharuri reducatoare de peste 10%, exprimat în dextroza, în substanţa uscata (pozitia nr. 17.02). ...
  28. c)Cleiurile condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul având o greutate neta care nu depăşeşte 1 kg (pozitia nr. 35.06). ...
  29. d)Podoabele preparate şi apreturile preparate pe bază de amidon sau de dextrina, pentru industria textila, industria pielariei, industria hartiei sau industriile similare (pozitia nr. 38.09). ... 35.06. CLEIURI ŞI ALTI ADEZIVI PREPARATI, NEDENUMITI ŞI NECUPRINSI IN ALTA PARTE; PRODUSE DE ORICE FEL FOLOSITE CA ADEZIVI SAU CLEIURI, CONDIŢIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL CA ADEZIVI SAU CLEIURI, AVAND O GREUTATE NETA DE MAXIMUM 1 KG. 3506.10 - Produse de orice fel folosite ca adezivi sau cleiuri, condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul ca adezivi sau cleiuri, având o greutate neta de maximum 1 kg - Altele: 3506.91 -- Adezivi pe bază de cauciuc sau de material plastic (inclusiv rasinile artificiale) 3506.99 -- Altele Pozitia cuprinde: A) Produsele de orice fel folosite ca adezivi sau cleiuri, condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul ca adezivi sau cleiuri, având o greutate neta care nu depăşeşte 1 kg. Aceasta grupa cuprinde cleiurile şi ceilalti adezivi preparati de la partea B) de mai jos, ca şi alte produse de orice fel, utilizate ca adezivi sau cleiuri, cu condiţia ca ele să fie condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul ca adezivi sau cleiuri în ambalaje al caror continut net nu depăşeşte greutatea de 1 kg. Ambalajele pentru vanzarea cu amanuntul sunt în general flacoane sau borcane de sticlă, cutii sau tuburi metalice, cutii de carton, saci de hartie etc; de exemplu, pot consta chiar dintr-o simpla banda de hartie infasurata în jurul unei placi de clei de oase. O pensula mica, de tip adecvat, este anexata uneori la cleiul sau adezivul gata pregatit pentru intrebuintarea şi prezentat în flacoane, borcane sau cutii; ea urmeaza în acest caz regimul acestor cleiuri sau adezivi şi rămâne clasificata aici. Produsele care pot fi utilizate în alte scopuri decat ca adezivi sau cleiuri (de exemplu dextrina sau metilceluloza în granule), se clasifica la aceasta pozitie numai dacă ambalajul lor de vanzare cu amanuntul contine menţiuni indicand ca aceste produse sunt destinate a fi vandute ca adezivi sau cleiuri. B) Cleiurile şi alti adezivi preparati, nedenumiti şi necuprinsi intr-o alta pozitie mai specifică a Nomenclaturii, de exemplu: 1) Cleiurile de gluten (cleiuri de Viena) fabricate, în general, cu gluten solubilizat printr-o fermentatie incompleta. Aceste cleiuri se prezinta, în special, sub forma de solzi sau de prafuri, a caror culoare variaza de la galbui la brun. 2) Cleiurile şi alti adezivi obtinuti prin tratarea chimica a gumelor naturale. 3) Adezivii pe bază de silicati etc. 4) Preparatele elaborate în mod special pentru a fi utilizate ca adezivi, constand din polimeri sau amestecuri de polimeri de la pozitiile nr. 39.01 până la 39.13, care, independent de substantele care pot fi adaugate produselor de la Capitolul 39 (material de umplutura, plastifianti, pigmenti etc.) conţin substante adaugate care nu fac parte din acel Capitol (de exemplu ceara). 5) Adezivele constand dintr-un amestec de cauciuc, de solventi organici, de umpluturi inerte, de agenti de vulcanizare şi de rasini. Se clasifica la pozitiile mai specifice ale Nomenclaturii, atâta timp cat nu sunt prezentate sub formele prevăzute în alineatul A) de mai sus, urmatoarele produse, de exemplu:
  30. a)Cleiuri de cazeina (pozitia nr. 35.01), cleiurile de origine animala (pozitia nr. 35.03) şi cleiurile pe bază de amidonuri sau de fecule, din dextrina sau din alte amidonuri sau fecule modificate (pozitia nr. 35.05). ...
  31. b)Produsele cum sunt: lipiciul (pozitia nr. 13.02), silicatii neamestecati (pozitia nr. 28.39), azeinatul de calciu (pozitia nr. 35.01), dextrina (pozitia nr. 35.05), materialele plastice în solutie (Capitolul 39 sau pozitia nr. 32.08), solutiile de cauciuc (pozitia nr. 40.05), aceste produse fiind susceptibile de a fi utilizate drept cleiuri sau alti adezivi fie ca atare, fie după o transformare. ... Trebuie remarcat ca printre produsele cuprinse în aceasta pozitie, unele sunt utilizabile ca atare drept clei sau adeziv, în timp ce altele necesita o dispersie sau o dispensare în apa înainte de intrebuintare. Aceasta pozitie nu cuprinde preparatele pentru satinare şi apreturile pentru industria textila (pozitia nr. 38.09), nici liantii pentru miezurile de turnatorie (pozitia nr. 38.24), care sunt denumite uneori cleiuri, în unele tari, dar care nu sunt intrebuintate pentru proprietăţile lor adezive. Pozitia exclude produsele care au caracter de masticuri sau substante de acoperire (impregnare) de la pozitia nr. 32.14. 35.07. ENZIME; ENZIME PREPARATE NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE. 3507.10 - Cheag şi concentratele sale 3507.90 - Altele Enzimele sunt substante organice elaborate de celule vii, capabile sa declanseze şi sa regleze unele reactii chimice specifice în interiorul sau în exteriorul celulelor vii, fără sa sufere ele insele modificari în structura lor chimica. Enzimele pot fi subimpartite: I. În functie de compozitia lor chimica, în:
  32. a)Enzime a caror molecula este constituita numai dintr-o proteina (pepsina, tripsina, ureaza etc). ...
  33. b)Enzime a caror molecula se compune dintr-o proteina asociata cu un compus neproteic de masa moleculara mica actionand drept cofactor. Cofactorul poate fi un ion metalic (de exemplu cupru în oxidaza de ascorbat; zinc în fosfataza alcalina a placentei umane) sau o molecula organica complexa numita coenzima (de exemplu difosfatul de tiamina în decarboxilaza piruvica; fosfatul piridoxal în aminotransferaza glutaminei oxoacide). În anumite cazuri, cele doua trebuie să fie prezente. ... II. În functie de:
  34. a)Activitatea lor chimica cum sunt oxidoreductazele, transferazele, hidrolazele, liazele, izomerazele, ligazele. ...
  35. b)Activitatea lor biologica (de exemplu amilaze, lipaze, proteaze). ... * * * Pozitia cuprinde: A) Enzimele "pure" (izolate). Se prezinta în general sub forma cristalina şi sunt destinate în principal pentru a fi utilizate în medicina sau în cercetarea stiintifica. Nu sunt atât de importante în comertul international cum ar fi concentratele enzimatice şi enzimele preparate. B) Concentratele enzimatice. Concentratele sunt obtinute în general din extracte apoase sau cu ajutorul unor solventi din organe de animale, din plante, din microorganisme sau din medii de cultura (acestea din urma derivate din bacterii sau mucegaiuri etc.). Aceste produse, rare pot contine mai multe enzime în proportii diferite, pot fi standardizate sau stabilizate. Trebuie mentionat ca unii dintre acesti agenti de standardizare sau de stabilizare sunt deja prezenţi în cantitati variabile în concentrate, având drept origine fie lichidul de fermentatie, fie procedeul de limpezire sau de precipitare. Concentratele pot fi obtinute în special sub forma de pulbere prin precipitare sau liofilizare, sau sub forma de granule cu ajutorul unor materiale inerte folosite ca suport sau agenti de granulare. C) Enzime preparate, nedenumite şi necuprinse în altă parte. Enzimele preparate sunt obtinute diluand concentratele menţionate în partea B) de mai sus sau amestecand între ele enzime izolate sau concentrate enzimatice. Preparatele la care au fost adaugate substante care le fac proprii unei anumite utilizari se clasifica de asemenea la aceasta pozitie, cu condiţia, ca ele sa nu fie clasificate la o pozitie mai specifică a Nomenclaturii. Aceasta grupa cuprinde, în special: 1°) Preparatele enzimatice pentru fragezirea carnii, ca cele compuse dintr-o enzima proteolitica (de exemplu papaina) aditivata cu dextroza sau alte alimente. 2°) Preparatele enzimatice utilizate pentru limpezirea berii, a vinului sau a sucurilor de fructe (de exemplu enzimele pectolitice aditivate cu gelatina, bentonit etc). 3°) Preparatele enzimatice utilizate pentru descleierea textilelor, cum sunt cele pe bază de alfa-amilaza sau de proteaze bacteriene. Pozitia exclude, în special, urmatoarele:
  36. a)Medicamentele (pozitiile nr. 30.03 sau 30.04). ...
  37. b)Preparatele enzimatice pentru pretabacire (pozitia nr. 32.02). ...
  38. c)Preparatele enzimatice pentru inmuiere sau pentru spalare, şi alte produse de la Capitolul 34. ... * * * Printre enzimele care se gasesc în comert, cele mai importante sunt urmatoarele: 1) Cheagul (lab-ferment, chimozina, renina). Cheagul este obţinut din stomacul proaspat sau uscat de vite sau de la cultura anumitor microorganisme. Este vorba de o enzima proteolitica, care produce coagularea laptelui facand să se precipite cazeina. Se prezinta în stare lichida sau sub forma de praf sau de comprimate. Poate sa conţină saruri (de exemplu clorura de sodiu, clorura de calciu, sulfat de sodiu), care rezultă din procedeul de obtinere sau care sunt adaugate pentru incadrarea în standard, şi agenti de conservare (de exemplu glicerol). Cheagul este utilizat în principal în industria branzeturilor. 2) Enzimele pancreatice. Printre enzimele secretate de pancreas cele mai importante sunt tripsina şi chimotripsina, care scindeaza proteinele: alfa-amilaza care scindeaza feculele şi amidonurile şi lipaza care scindeaza grasimile. Sunt utilizate în principal în medicina şi farmacie pentru tratarea tulburarilor digestive. Concentratele enzimatice din pancreas sunt în mod normal obtinute din pancreasul proaspat sau uscat. Pot contine saruri care absorb cantitati mari de apa de cristalizare şi anumiti coloizi de protecţie, care permit stocarea şi transportul. Sunt utilizate la fabricarea produselor de descleiere, de spalare, a produselor depilatoare sau de tabacire. Printre preparatele enzimatice din pancreas, clasificate în aceasta pozitie, sunt şi cele utilizate la descleierea textilelor. 3) Pepsina. Pepsina este obtinuta din mucoasa stomacului porcilor sau al bovinelor. În scopul stabilizarii, este conservata uneori intr-o solutie saturata de sulfat de magneziu sau triturata cu zaharoza sau cu lactoza (pepsina în pulbere). Pepsina este utilizata în principal în medicina, în combinaţie cu acidul clorhidric sau cu clorhidratul de betaina sau chiar sub forma de vin de pepsina. 4) Enzimele din malt. Este vorba aici numai de amilazele din malt. Extractele de malt se clasifica la pozitia nr. 19.01. 5) Papaina, bromelinele, ficina. Sub numele de papaina se înţeleg atât sucul dezhidratat al papaiei (Carica papaya), cat şi cele doua fractiuni obtinute din aceasta, adica papaina în sensul restrans al cuvantului şi chimopapaina. Papaina este utilizata, de exemplu, la fabricarea berii stabile la frig, la prepararea produselor pentru fragezirea carnii (vezi C) 1) de mai sus) sau în medicina. Sucul dezhidratat, care este doar parţial hidrosolubil, se clasifica la pozitia nr. 13.02. Bromelinele sunt obtinute din ananas. Ficina este obtinuta din sucul laptos al unor varietati de smochine. 6) Amilazele şi proteazele obtinute din microorganisme. Anumite microorganisme, puse în medii de cultura adecvate, secreta cantitati importante de amilaza sau de proteaza. După ce au fost curatate de celule sau alte impuritati, solutiile sunt concentrate prin evaporare sub vid la temperatura joasa sau, dimpotriva, enzimele acestor solutii sunt precipitate prin adaugarea unor saruri anorganice (cum este sulfatul de sodiu) sau a unor solventi organici miscibili în apa (acetona, de exemplu). Ca exemple de amilaze şi proteaze microbiene pot fi citate:
  39. a)alfa-amilazele bacteriene. ... alfa-amilazele bacteriene (obtinute în special cu ajutorul bacilului Bacillus subtilis) sunt enzime care lichefiaza amidonul şi care sunt utilizate pentru producţia de adezivi sau de grunduri pe bază de amidon pentru producerea de hartii, în brutarii sau în alte industrii alimentare, sau pentru producţia unor substante de descleiere în industria textila.
  40. b)Amilazele fungice. ... Amilazele fungice sunt în esenta alfa-amilaze provenind din culturi de mucegaiuri şi în principal de genurile Rhizopus sau Aspergillus. Capacitatea lor de lichefiere, cu toate ca este importanţa, este totusi mai slaba decat cea a amilazelor bacteriene. Amilazele fungice au numeroase intrebuintari în industriile alimentare. Trebuie mentionat, ca amilazele fungice includ uneori proteaze, glucooxidaza şi invertaza.
  41. c)Amiloglucozidazele. ... Aceste enzime, obtinute de exemplu din mucegaiuri din genurile Rhizopus sau Aspergillus, sunt agenti de zaharificare puternici dar nu poseda nici o proprietate lichefianta. Sunt utilizate pentru obtinerea (cu randament înalt) a dextrozei din substante amilacee. Sunt utilizate în principal la producţia dextrozei şi a siropurilor de glucoza şi ca agent de zaharificare în baile de fermentatie a alcoolului din cereale.
  42. d)Proteazele. ... Proteazele bacteriene sunt enzime proteolitice (obtinute în special cu ajutorul bacilului Bacillus subtilis) care sunt utilizate la fabricarea agentilor de descleiere pentru industria textila, ca ingrediente în anumite produse de spalare sau în industria berii. Proteazele produse din mucegaiuri sunt utilizate în medicina sau în farmacie. 7) beta-amilazele. Aceste enzime sunt obtinute din produse vegetale cum sunt orzul maltificat, graul sau tecile de soia. Ele produc maltoza pornind de la amidon şi de la dextrine. 8) Enzimele pectolitice. Aceste enzime sunt obtinute din cultura a numeroase tipuri de mucegaiuri, în principal din genurile Rhizopus sau Aspergillus. Sunt intrebuintate în fabricatia şi tratarea sucurilor de fructe sau de legume (cu scopul de a usura presarea şi de a mari cantitatea sucului obţinut). 9) Invertaza (beta-fructofuranozidaza). Invertaza este obtinuta cel mai adesea prin fermentatia drojdiei de bere. Aceasta enzima fractioneaza zaharoza în glucoza şi fructoza. Este utilizata în fabricatia siropurilor de masa sau în scopuri culinare, la fabricarea ciocolatei sau a martipanului. 10) Glucoza izomeraza. Aceasta enzima este obtinuta prin cultivarea anumitor microorganisme aparţinând în special genurilor Streptomyces sau Bacilles. Este utilizata pentru transformarea parţială a glucozei în fructoza la fabricarea siropurilor foarte indulcite. În afara excluderilor deja menţionate, aceasta pozitie nu cuprinde:
  43. a)Drojdiile (pozitia nr. 21.02). ...
  44. b)Coenzimele, cum sunt cocarboxilaza (pirofosfat de anurina), cozimaza (nicotinamida-adenina-dinucleotida) (Capitolul 29). ...
  45. c)Glandele în stare dezhidratată şi celelalte produse de la pozitia nr. 30.01. ...
  46. d)Culturile de microorganisme, enzime din sange (de exemplu trombina) şi celelalte produse de la pozitia nr. 30.02. ... _______________

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.