DECIZIA nr. 295 din 9 iunie 2020

(9)din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1040 din 6 noiembrie 2020 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecătorMarian Enache- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia Doina Stanciu- judecătorElena-Simina Tănăsescu- judecătorVarga Attila- judecătorDaniela Ramona Marițiu- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin.

(9)din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Costea în Dosarul nr. 1.552/1/2018 al Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.330D/

1. ...
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Invocă Decizia nr. 676 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 20 ianuarie 2020, și Decizia nr. 814 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 22 februarie
4. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5. Prin Încheierea din 14 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.552/1/2018, Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin.

(9)din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Costea în cadrul procedurii de cameră preliminară. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, potrivit art. 343 din Codul de procedură penală, durata procedurii de cameră preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță, fiind evident că această procedură se va finaliza anterior soluționării excepției de neconstituționalitate. Așa fiind, dispozițiile art. 367 alin.

(9)pun partea care a invocat excepția în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei, iar dispozițiile art. 453 art.

(1)lit. f) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art. 452 din același act normativ exclud de la calea de atac a revizuirii hotărârile date în cameră preliminară. ...

1. Invocă Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, prin care Curtea Constituțională a stabilit că se exercită un control de tip concret prin controlul de constituționalitate pe cale de excepție, invocarea acesteia trebuind să profite, în primul rând, aceluia care ridică excepția. Faptul că autorul excepției este primul beneficiar al deciziei prin care se constată neconstituționalitatea unei norme legale este stabilit chiar de către legiuitor, care, în materie penală, consacră revizuirea hotărârilor definitive pronunțate în cauzele în care a fost ulterior admisă excepția de neconstituționalitate. ...
2. Susține că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a stabilit și Curtea Constituțională prin deciziile sale, este o chestiune prejudicială, ce presupune rezolvarea unei probleme juridice anterior soluționării litigiului, și, de asemenea, un mijloc de apărare ce nu pune în discuție fondul ce face obiectul judecății. Totodată, excepția de neconstituționalitate are o funcție de prevenție, dar și o funcție sancționatoare, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată. ...
3. Astfel, aplicarea pentru viitor a deciziilor Curții vizează, în primul rând, cauzele pendinte, adică cele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, indiferent dacă, până la momentul publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei prin care se constată neconstituționalitatea, acestea au fost soluționate definitiv. În cauzele soluționate până la data publicării deciziei Curții Constituționale în care a fost dispusă sesizarea acesteia cu o excepție având ca obiect dispoziția din lege declarată neconstituțională, Curtea a stabilit că o astfel de decizie se aplică în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate până la data sus-menționată (data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României). ...
4. Prin formularea excepțiilor de neconstituționalitate, se marchează și faptul că partea a depus diligențele necesare pentru formularea apărărilor în cursul procesului, dar art. 367 alin.

(9)din Codul de procedură penală pune partea în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei Curții. Susține că sunt încălcate dispozițiile art. 147 din Constituție, întrucât norma criticată nu asigură în toate situațiile realizarea efectelor deciziilor Curții Constituționale în cauze pendinte, conform imperativului și ordinii de drept constituționale. ...

1. Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că dispozițiile criticate nu afectează dreptul părții la un proces echitabil. Împrejurarea că prin invocarea unei excepții de neconstituționalitate nu se mai dispune în mod automat suspendarea judecării cauzei nu afectează posibilitatea părților de a-și valorifica eficient drepturile în cadrul procesului penal, de a beneficia de dreptul la apărare sau de dreptul de a-și satisface interesele în fața justiției. ...
2. Susține că abrogarea măsurii suspendării de drept a procesului a fost însoțită de reglementarea unei noi cauze de revizuire de natură să asigure părților garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil, astfel încât părțile pot beneficia de efectele deciziei Curții Constituționale în măsura în care excepția ar fi admisă. ...
3. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Avocatul Poporului susține că își menține punctul de vedere, în sensul constituționalității prevederilor criticate, astfel cum a fost reținut de Curtea Constituțională în Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, Decizia nr. 1.476 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, Decizia nr. 449 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 6 noiembrie 2017, și Decizia nr. 814 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 22 februarie
2. ...
3. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
4. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 367 alin.

(9)din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei“. ... 17. Autorul excepției apreciază că dispoziția criticată contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 147 referitor la deciziile Curții Constituționale, art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. Totodată, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful

(1)din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Încheierea din data de 7 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3/36/2018/a2, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin.

(2)lit. d) și ale art. 103 alin.

(2)și

(3)din Codul de procedură penală, cu referire la art. 114 alin.

(1)și art. 115 alin.

(1)din Codul de procedură penală. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs autorul excepției, Stanciu Nicolae. ...

1. Prin Decizia nr. 251 din 22 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3/36/2018/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a admis recursul, a casat încheierea atacată și, rejudecând, a admis cererea de sesizare și a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate. Excepția a făcut obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 816D/
2. Prin Decizia nr. 727 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 9 martie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ...
3. La data de 10 mai 2018, în cadrul Dosarului nr. 3/36/2018/a2, care s-a aflat pe rolul Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori, inculpatul Costea Vasile a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin.

(9)din Codul de procedură penală. ...

1. Prin Încheierea de ședință din data de 14 mai 2018, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs autorul excepției, Costea Vasile. ...
2. Prin Decizia penală nr. 499 din 24 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (în fața acestei instanțe, dosarul a avut numărul nr. 3/36/2018/a3), s-a casat în parte Încheierea de ședință din data de 14 mai 2018 și s-a dispus trimiterea spre rejudecare a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin.

(9)din Codul de procedură penală. Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond nu s-a conformat prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, în sensul că nu a analizat cererea de sesizare a Curții Constituționale din perspectiva întrunirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege. ... 23. Prin Încheierea de ședință din 10 august 2018, în baza art. 43 alin.

(3)din Codul de procedură penală, instanța judecătorească a dispus trimiterea Dosarului nr. 3/36/2018/a3*, având ca obiect cererea de sesizare a Curții Constituționale, formulată de inculpatul Costea Vasile, în vederea reunirii la Dosarul nr. 1.552/1/2018, cu termen de judecată la data de 17 august 2018, care are ca obiect măsuri și excepții dispuse de judecătorul de cameră preliminară cu privire la trimiterea în judecată a inculpaților Stanciu Nicolae și Costea Vasile. ... 24. Prin Încheierea din 14 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.552/1/2018, Curtea de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin.

(9)din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Costea în cadrul procedurii de cameră preliminară. Excepția face obiectul prezentului dosar al Curții Constituționale. ... 25. În continuare, Curtea constată că, în esență, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 367 alin.

(9)pun partea care a invocat excepția în imposibilitatea de a beneficia de efectele unei decizii de admitere, iar dispozițiile art. 453 art.

(1)lit. f) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art. 452 din același act normativ exclud de la calea de atac a revizuirii hotărârile date în cameră preliminară. Cu alte cuvinte, autorul unei excepții de neconstituționalitate ridicate în faza camerei preliminare, soluționată printr-o decizie de admitere pronunțată de Curtea Constituțională, nu va putea beneficia de efectele deciziei, întrucât, pe de-o parte, decizia Curții se pronunță după finalizarea procedurii de cameră preliminară și, pe de altă parte, dispozițiile referitoare la revizuire nu reglementează această situație drept caz de revizuire. ... 26. În acest context, Curtea observă că instanța de contencios constituțional a reținut - cu privire la condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate - că, potrivit jurisprudenței sale, „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. ...

1. Cu alte cuvinte, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie realmente utilă pentru soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată. Practic, decizia Curții Constituționale trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra desfășurării procesului, cerința relevanței fiind expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului dintre părți. ...
2. Or, autorul excepției din cauza pendinte nu a mai ridicat anterior, în același dosar, o altă excepție de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională nu a pronunțat o decizie de admitere a unei excepții de neconstituționalitate ridicate în această cauză. ...
3. Astfel, chiar și în cazul admiterii excepției de neconstituționalitate, decizia pronunțată nu va produce niciun efect concret în condițiile în care nu există nicio decizie a Curții Constituționale prin care aceasta a admis excepția de neconstituționalitate ridicată anterior în această cauză. ...
4. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că decizia instanței de contencios constituțional nu poate produce un efect concret asupra desfășurării procesului în acest caz, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin.

(9)din Codul de procedură penală neavând legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin.

(1)din Legea nr. 47/

1. ...
2. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin.

(9)din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Costea în Dosarul nr. 1.552/1/2018 al Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 9 iunie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu -----