← România

ANEXĂ nr. 26 din 5 ianuarie 2000

ANEXĂ nr. 26 din 5 ianuarie 2000 MINEREURI, ZGURA ŞI CENUSA Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 MINEREURI, ZGURA ŞI CENUSA Note de Capitol. 1. - Capitolul nu cuprinde:

  1. a)zgura şi deseurile industriale similare preparate sub forma de macadam (pozitia nr. 25.17); ...
  2. b)carbonatul de magneziu natural (magnezita), chiar calcinat (pozitia nr. 25.17); ...
  3. c)zgura alcalina (de fosforizare) din Capitolul 31; ...
  4. d)lana de zgura, de roca sau lana minerala similara (pozitia nr. 68.06); ...
  5. e)deseuri şi resturi de metale pretioase sau de metale placate sau dublate cu metale pretioase; alte deseuri şi resturi conţinând metale pretioase sau compusi de metale pretioase de tipul celor utilizate în special pentru recuperarea metalelor pretioase (pozitia nr. 71.12); ...
  6. f)metale de cupru, de nichel şi de cobalt, obtinute prin topirea minereurilor (Secţiunea XV); ... 2) În sensul prevederilor pozitiilor nr. 26.01 până la 26.17, prin minereuri se înţeleg sortimentele mineralogice efectiv utilizate, în metalurgie, pentru extragerea mercurului, a metalelor de la pozitia nr. 28.44 sau a metalelor din Secţiunile XIV sau XV, chiar dacă sunt destinate unor scopuri nemetalurgice, dar cu condiţia ca acestea sa nu fi fost supuse altor prelucrari decat cele la care sunt supuse minereurile din industria metalurgica. 3) Pozitia nr. 26.20 nu cuprinde decat cenusa şi reziduurile de tipul celor utilizate în industrie la extractia metalelor sau la fabricarea compusilor metalici. CONSIDERATII GENERALE Pozitiile nr. 26.01 până la 26.17 cuprind numai minereurile metalurgice şi concentratele lor care: A) Sunt sortimente mineralogice efectiv utilizate, în industria metalurgica, pentru extragerea metalelor din Secţiunile XIV sau XV, a mercurului sau a metalelor de la pozitia nr. 28.44 chiar dacă ele sunt destinate unor scopuri nemetalurgice, şi B) Nu au fost supuse altor prelucrari decat cele la care sunt în mod normal supuse minereurile din industria metalurgica. Termenul "minereuri" desemneaza compusii metalici asociaţi cu substantele în mijlocul cărora au luat nastere în natura şi cu care sunt extrase din mina. Termenul desemneaza, de asemenea, metalele în stare nativa inglobate în ganga lor (de exemplu nisipuri metalifere). De cele mai multe ori minereurile nu sunt comercializate decat după ce au fost "preparate" în vederea unor operaţii metalurgice succesive. Printre tratamentele de preparare, cele mai importante sunt cele care au drept scop concentrarea minereului. Termenul "concentrate" desemneaza, în sensul pozitiilor nr. 26.01 până la 26.17, acele minereuri, care au suferit anumite tratamente speciale având ca efect eliminarea parţială sau totala a substanţelor straine, fie fiindca acestea ar putea fi o piedica pentru operaţiile metalurgice ulterioare, fie din motive de economie la transport. Tratamentele admise în cadrul pozitiilor nr. 26.01 până la 26.17 pot consta din operaţii fizice, fizico-chimice sau chimice, cu condiţia să fie vorba de tratamente efectuate în mod normal pentru prepararea minereurilor în vederea extragerii metalelor. Cu excepţia modificarilor datorate calcinarii, prajirii sau arderii (cu sau fără aglomerare), aceste operaţii nu trebuie să modifice compozitia chimica a compusului de baza care furnizeaza metalul dorit. Printre operaţiile fizice sau fizico-chimice se pot cita concasarea, macinarea, separarea magnetica, separarea gravimetrica, flotarea, trierea, clasarea, aglomerarea pudrelor (de obicei prin sinterizare sau prin peletizare), în granule, bile, brichete, chiar cu adaugarea unor cantitati mici de lianti, uscarea, calcinarea, prajirea oxidanta, prajirea reducatoare etc. În schimb nu sunt admise prajirea sulfatantă, prajirea cloruranta şi altele similare. Operaţiile chimice sunt destinate sa elimine materialele nedorite (de exemplu prin dizolvare). Sunt excluse concentratele de minereuri obtinute prin alte tratamente decat calcinarea sau prajirea, modificand compozitia chimica sau structura cristalografica a minereului de baza (Capitolul 28, în special). Aceeasi este şi situaţia produselor mai mult sau mai puţin pure obtinute prin schimbari repetate ale stării fizice (cristalizare fractionata, sublimare, etc.), chiar dacă compozitia chimica a minereului de baza nu sufera, în acest caz, nici o modificare. Din minereurile pozitiilor nr. 26.01 până la 26.17 se extrag pe scara industriala: 1) Metalele pretioase în sensul Capitolului 71 (argint, aur, platina, iridiu, osmiu, paladiu, rodiu şi ruteniu). 2) Metalele comune în sensul secţiunii XV (fier, cupru, nichel, aluminiu, plumb, zinc, cositor, tungsten (wolfram), molibden, tantal, cobalt, bismut, cadmiu, titan, zirconiu, antimoniu, mangan, crom, germaniu, vanadiu, beriliu. galiu, hafniu, indiu, niobiu (colombiu), reniu şi taliu). 3) Mercurul de la pozitia nr. 28.05. 4) Metalele de la pozitia nr. 28.44. În unele cazuri minereurile se folosesc pentru obtinerea aliajelor de metale, cum sunt feromanganul sau ferocromul. În lipsa unor dispozitii contrare, minereurile şi concentratele constituite din mai multe sortimente mineralogice trebuie să fie clasificate la pozitiile nr. 26.01 până la 26.17, după caz, prin aplicarea Regulei interpretative generale 3b) sau, dacă aceasta din urma este inoperanta, prin aplicarea regulei 3c). Sunt excluse de la pozitiile nr. 26.01 până la 26.17:
  7. a)Compusii naturali ai metalelor enumerate mai sus: ... 1°) Dacă sunt clasificati intr-o alta pozitie (de exemplu piritele de fier neprajite (pozitia nr. 25.02), criolitul natural şi chiolitul natural (pozitia nr. 25.27)). 2°) Dacă nu sunt utilizati pe scara industriala pentru extragerea acestor metale (de exemplu pamanturile colorante şi alaunitul sau piatra de alaun (pozitia nr. 25.30), pietrele pretioase şi semipretioase (Capitolul 71)).
  8. b)Minereurile utilizate actualmente pentru extractia magneziului, adica dolomita (pozitia nr. 25.18) magnezitul sau giobertitul (pozitia nr. 25.19) şi carnalitul (pozitia nr. 31.04) ...
  9. c)Compusii naturali ai metalelor alcaline sau alcalinopamantoase de la pozitia nr. 28.05 (sodiu, litiu, potasiu, rubidiu, cesiu, calciu, strontiu, bariu), în special clorura de sodiu (pozitia nr. 25.01), baritina şi witheritul (pozitia nr. 25.11), spatul de Islanda, aragonitul, stontianitul şi celestitul (pozitia nr. 25.30). ...
  10. d)Metalele în starea nativa, adica pepitele, granulele etc., ca şi aliajele naturale, separate de ganga lor, care apartin de Secţiunea XIV sau XV. ...
  11. e)Minereurile metalelor pamanturilor rare de la pozitia nr. 25.30. ... 26.01 - MINEREURI DE FIER ŞI CONCENTRATELE LOR, INCLUSIV PIRITELE DE FIER PRAJITE (CENUSA DE PIRITE). - Minereuri de fier şi concentratele lor, altele decat piritele de fier prajite (cenusi de pirite): 2601.11 -- Neaglomerate 2601.12 -- Aglomerate 2601.20 - Pirite de fier prajite (cenusa de pirite) Principalele minereuri clasificate în general la aceasta pozitie sunt:
  12. a)Hematitele rosii (oligist, martit etc.) care sunt oxizi de fier şi hematitele brune (minete), care sunt oxizi hidratati de fier conţinând carbonati de fier şi de calciu. ...
  13. b)Limonitul, oxid hidratat de fier. ...
  14. c)Magnetita, oxid magnetic de fier (oxid fero-feric). ...
  15. d)Sideritul sau salibitul, carbonat natural de fier. ...
  16. e)Piritele de fier prajite, sau cenusa de pirite, chiar aglomerate. ... Sunt de asemenea cuprinse aici minereurile de fier şi concentratele lor, cu un continut de mangan sub 20% din greutatea produsului uscat (minereurile şi concentratele lor fiind incalzite la o temperatura cuprinsa între 105 şi 110°C) (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 26.02). După conţinutul lor de mangan, aceste minereuri sunt cunoscute fie ca minereuri manganifere de fier, fie ca minereuri feruginoase de mangan. Pozitia nu cuprinde magnetitul macinat fin şi alte minereuri de fier macinate fin pentru a fi utilizat drept pigment (Capitolul 32). 26.02 - MINEREURI DE MANGAN ŞI CONCENTRATELE LOR, INCLUSIV MINEREURILE DE MANGAN FERUGINOASE ŞI CONCENTRATELE LOR, CU UN CONTINUT MINIM DE MANGAN DE 20% DIN GREUTATEA PRODUSULUI USCAT. Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt:
  17. a)Braunitul, sescvioxid de mangan. ...
  18. b)Dialogitul (sau rodocrozitul), carbonat de mangan. ...
  19. c)Hausmanitul, oxid salin de mangan. ...
  20. d)Manganitul sau acerdezul sescvioxid hidratat de mangan. ...
  21. e)Psilomelanul, dioxid hidratat de mangan. ...
  22. f)Piroluzitul, dioxid de mangan. ... Sunt cuprinse de asemenea aici minereurile de mangan feruginoase şi concentratele lor, cu un continut de mangan de minimum 20% din greutatea produsului uscat (minereurile şi concentratele fiind incalzite la o temperatura cuprinsa între 105 şi 110°C); minereurile şi concentratele lor având un continut de mangan interior valorii de 20% din greutatea produsului uscat, sunt excluse de aici (pozitia nr. 26.01). Pozitia nu cuprinde piroluzitul tratat pentru a fi utilizat în pile electrice uscate (pozitia nr. 25.30). 26.03 - MINEREURI DE CUPRU ŞI CONCENTRATELE LOR. Principalele minereuri clasificate în general la aceasta pozitie sunt:
  23. a)Atacamitul, hidroxiclorura naturala de cupru. ...
  24. b)Azuritul, carbonat bazic de cupru. ...
  25. c)Bornitul (sau erubescitul), sulfura de cupru şi de fier. ...
  26. d)Burnonitul, sulfura de cupru, de plumb şi de antimoniu. ...
  27. e)Brochantitul, sulfat baric de cupru. ...
  28. f)Calcozina (sau calcozitul), sulfura de cupru. ...
  29. g)Calcopirita (sau pirita de cupru), sulfura de cupru şi de fier. ...
  30. h)Crisocolul, silicat hidratat de cupru. ... i.
  31. j)Covelina (covelitul), sulfura de cupru.
  32. k)Cupritul, oxid cupros. ...
  33. l)Dioptazul, silicat de cupru. ...
  34. m)Minereurile de cupru cenusii (de multe ori argentifere), sulfura de cupru şi de antimoniu (tetraedrit sau Fahlerz) şi sulfura de cupru şi de arsenic (tenantit sau enargit). ...
  35. n)Malachitul, carbonat bazic de cupru. ...
  36. o)Tenoritul (sau melaconitul), oxid cupric. ... 26.04 - MINEREURI DE NICHEL ŞI CONCENTRATELE LOR. Principalele minereuri clasificate în general la aceasta pozitie sunt:
  37. a)Garnieritul, silicat dublu de nichel şi magneziu. ...
  38. b)Nichelina sau nicolita, arseniura de nichel. ...
  39. c)Pentlanditul, sulfura de nichel şi de fier. ...
  40. d)Pirotina sau pirotita nichelifera, sulfura de fier nichelifera. ... 26.05 - MINEREURI DE COBALT ŞI CONCENTRATELE LOR. Principalele minereuri clasificate în general la aceasta pozitie sunt:
  41. a)Cobaltina, sulfoarseniura de cobalt. ...
  42. b)Eterogenitul, oxid hidratat de cobalt. ...
  43. c)Lineitul, sulfura de cobalt şi de nichel. ...
  44. d)Smaltina, arseniura de cobalt. ... 26.06 - MINEREURI DE ALUMINIU ŞI CONCENTRATELE LOR. Pozitia cuprinde bauxita (alumina hidratata conţinând proportii variabile de oxid de fier, de silice etc.). Pozitia cuprinde şi bauxita tratata termic (1200°C până la 1400°C), care poate fi utilizata în metalurgie la fabricarea aluminiului (procedeu prin reductie carbotermica în cuptor electric, procedeul Gross etc.) sau în alte scopuri (fabricarea materialelor abrazive, în special). 26.07 - MINEREURI DE PLUMB ŞI CONCENTRATELE LOR. Principalele minereuri clasificate în general la aceasta pozitie sunt:
  45. a)Anglezitul, sulfat de plumb. ...
  46. b)Cerutitul, carbonat de plumb. ...
  47. c)Galena, sulfura de plumb, de multe ori argentifere. ...
  48. d)Piromorfitul, clorofosfat de plumb. ... 26.08 - MINEREURI DE ZINC ŞI CONCENTRATELE LOR. Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt:
  49. a)Blenda (sfalerit), sulfura de zinc. ...
  50. b)Calamina (sau hemimorfit), hidrosilicat de zinc. ...
  51. c)Smithsonitul, carbonat de zinc. ...
  52. d)Zincitul, oxid de zinc. ... 26.09 - MINEREURI DE COSITOR (DE STANIU) ŞI CONCENTRATELE LOR. Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt:
  53. a)Casiteritul, bioxid de staniu. ...
  54. b)Stanitul, sulfura de staniu, de cupru şi de fier. ... 26.10 - MINEREURI DE CROM ŞI CONCENTRATELE LOR. Pozitia cuprinde cromitul (sau minereu cromat de fier), care este un oxid de crom şi de fier. 26.11 - MINEREURI DE TUNGSTEN ŞI CONCENTRATELE LOR Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt:
  55. a)Ferberitul, tungstat de fier. ...
  56. b)Hubnerita, tungstat de mangan. ...
  57. c)Scheelitul, tungstat de calciu. ...
  58. d)Wolframitul, tungstat de fier şi de mangan. ... 26.12 - MINEREURI DE URANIU SAU DE TORIU ŞI CONCENTRATELE LOR. 2612.10 - Minereuri de uraniu şi concentratele lor 2612.20 - Minereuri de toriu şi concentratele lor Principalele minereuri de uraniu clasificate la aceasta pozitie sunt:
  59. a)Autenitul, fosfat hidratat de uraniu şi de calciu. ...
  60. b)Branerita, titanat de uraniu. ...
  61. c)Carnotitul, vanadat hidratat de uraniu şi de potasiu. ...
  62. d)Cofinita, silicat de uraniu. ...
  63. e)Davidita, titanat de uraniu şi de fier. ...
  64. f)Parsonsitul, fosfat hidratat de uraniu şi de plumb. ...
  65. g)Pehblenda şi uraninitul, oxid basic de uraniu. ...
  66. h)Torbernitul (sau calcolitul), fosfat hidratat de uraniu şi de cupru. ... i.
  67. j)Tiuiamunita, vanadat hidratat de uraniu şi de calciu.
  68. k)Uranofanul, silicat de calciu şi de uraniu. ...
  69. l)Uranotorianita, oxid de uraniu şi de toriu. ... Principalele minereuri de toriu clasificate la aceasta pozitie sunt:
  70. a)Monazitul, fosfat de toriu şi de pamanturi rare. ...
  71. b)Toritul, silicat hidratat de toriu. ... Pozitia nu cuprinde produsele denumite comercial "concentrate" de uraniu, obtinute prin alte tratamente decat cele practicate în mod normal în vederea utilizarii metalurgice (pozitia nr. 28.44). 26.13 - MINEREURI DE MOLIBDEN ŞI CONCENTRATELE LOR. 2613.10 - Prajite 2613.90 - Altele Principalele minereuri de molibden clasificate în general la aceasta pozitie sunt:
  72. a)Molibdenitul, sulfura de molibden. ...
  73. b)Wulfenitul, molibdat de plumb. ... Sunt de asemenea cuprinse aici şi concentratele de molibdenit prajite (oxid molibdic tehnic obţinut prin simpla prajire a concentratelor de molibdenit). Pozitia nu cuprinde molibdenitul tratat pentru a servi ca lubrifiant (pozitia nr. 25.30). 26.14 - MINEREURI DE TITAN ŞI CONCENTRATELE LOR. Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt:
  74. a)Ilmenitul, titanat de fier. ...
  75. b)Rutilul, anatasul, brookita, oxizi de titan. ... Pozitia nu cuprinde minereurile de titan macinate fin pentru a servi ca pigment (Capitolul 32). 26.15 - MINEREURI DE NIOBIU, DE TANTAL, DE VANADIU SAU DE ZIRCONIU ŞI CONCENTRATELE LOR. 2615.10 - Minereuri de zirconiu şi concentratele lor 2615.90 - Altele Principalele minereuri de zirconiu clasificate în general la aceasta pozitie sunt:
  76. a)Baddeleyitul, oxid de zirconiu ...
  77. b)Zirconul şi nisipul de zircon, silicati de zirconiu; zirconul având caracteristicile unei pietre pretioase sau semipretioase este clasificat la pozitia nr. 71.03. ... Principalele minereuri de niobiu (colombiu) şi de tantal clasificate în general la aceasta pozitie sunt niobitul (colombitul) şi tantalitul, care sunt ambele tantalniobati de fier şi de mangan. Principalele minereuri de vanadiu clasificate în general la aceasta pozitie sunt:
  78. a)Descloizitul, vanadat bazic de plumb şi de zinc. ...
  79. b)Patronitul, sulfura de vanadiu. ...
  80. c)Roscoelitul, mica vanadifera, vanadosilicat complex de aluminiu şi magneziu. ...
  81. d)Vanadinitul, clorovanadat de plumb. ... Oxizii de vanadiu topiti, obtinuti prin alte tratamente decat calcinarea sau prajirea, rezultand modificarea compozitiei chimice sau structurii cristalografice a minereului de baza, sunt exclusi (Capitolul 28, în general). Pozitia nu cuprinde nisipul de zircon micronizat pentru a fi intrebuintat ca opacifiant în emailare (pozitia nr. 25.30). 26.16 - MINEREURI DE METALE PRETIOASE ŞI CONCENTRATELE LOR. 2616.10 - Minereuri de argint şi concentratele lor 2616.90 - Altele Principalele minereuri clasificate în general la aceasta pozitie sunt:
  82. a)Argiroza (argentit sau acantit), sulfura de argint. ...
  83. b)Calaveritul, telurura de aur şi de argint. ...
  84. c)Cerargiritii (argint cornos), cloruri şi ioduri de argint. ...
  85. d)Polibazitul, sulfura de argint şi de antimoniu. ...
  86. e)Proustitul, sulfura de argint şi de arsenic. ...
  87. f)Pirargiritul, sulfura de argint şi de antimoniu. ...
  88. g)Stefanitul, sulfura de argint şi de antimoniu. ...
  89. h)Nisipurile aurifere şi platinifere. Nisipurile platinifere conţin de multe ori platinoide (metale din mina de platina: iridiu, osmiu, paladiu, rodiu şi ruteniu). ... 26.17 - ALTE MINEREURI ŞI CONCENTRATELE LOR. 2617.10 - Minereuri de antimoniu şi concentratele lor 2617.90 - Altele Principalele minereuri clasificate la aceasta pozitie sunt: 1) Minereurile de antimoniu.
  90. a)Cervantitul, oxid de antimoniu. ...
  91. b)Kermesitul, oxisulfura de antimoniu. ...
  92. c)Senarmontitul, oxid de antimoniu. ...
  93. d)Stibina sau antimonita, sulfura de antimoniu. ...
  94. e)Valentinitul sau exitela, oxid de antimoniu. ... 2) Minereurile de beriliu.
  95. a)Berilul, silicat de beriliu şi de aluminiu. Berilul sau smaraldul comun având caracteristicile unei pietre pretioase sau semipretioase, se clasifica la pozitia nr. 71.03. ...
  96. b)Bertranditul. ... 3) Minereurile de bismut.
  97. a)Bismutinul, sulfura de bismut. ...
  98. b)Bismutitul, carbonat hidratat de bismut. ...
  99. c)Ocrul de bismut, oxid hidratat de bismut. ... 4) Minereurile de germaniu. Germanitul, germano - sulfura de cupru. Pozitia nu cuprinde produsele denumite în comert "concentrate" de germaniu obtinute prin alte tratamente decat cele practicate în industria metalurgica (pozitia nr. 28.25, în general). 5) Minereurile de mercur: Cinabrul, sulfura de mercur. Indiul, galiul, reniul, celtiul sau hafniul, taliul şi cadmiul nu sunt extrase în mod direct dintr-un minereu aparte, dar sunt obtinute ca subproduse ale metalurgiei altor metale (zinc, plumb, cupru, aluminiu, zirconiu, molibden etc.). 26.18 - ZGURA DE FURNAL GRANULATA (NISIP DE ZGURA) REZULTATA DE LA FABRICAREA FIERULUI SAU A OTELULUI. Aceasta pozitie cuprinde zgura granulata (nisipul de zgura) obtinuta de exemplu prin scufundarea brusca în apa a zgurii lichide iesite din furnal. Pozitia nu cuprinse lana de zgura sau de cenusa, provenita de la tratarea cu vapori sau cu aer comprimat a zgurii topite, nici spuma de zgura obtinuta prin adaugarea unor cantitati mici de apa la zgura topita (pozitia nr. 68.06). Pozitia nu cuprinde nici cimenturile de zgura de la pozitia nr. 25.23. 26.19 - ZGURA, ZGURA DE FURNAL (ALTELE DECAT ZGURA GRANULATA), COJI; TUNDER ŞI ALTE DESEURI REZULTATE DE LA FABRICAREA FIERULUI SAU A OTELULUI. Zgura clasificata aici se compune fie din silicat de aluminiu şi de calciu provenind de la topirea gangai minereurilor, care datorita densitatilor relativ mici se separa de fonta topita în furnal (zgura de furnal), fie din silicati de fier care se formeaza în timpul rafinarii fontei sau fabricarii otelului (zgura de convertizor, zgura Martin etc.). Se clasifica aici chiar dacă contine oxid de fier suficienta pentru a permite recuperarea metalului. Când zgura provine din tratarea fontelor fosforoase denumite zgure de defosforare, zgure fosfatate sau zgure Thomas se clasifica la Capitolul 31. Zgura (inclusiv zgura de furnal) este utilizata, ca materie prima în fabricatia cimentului, ca balast, în construcţia drumurilor etc. Zgura concasata şi calibrata grosier sub forma de macadam se clasifica la pozitia nr. 25.17. Pozitia nu cuprinde zgura de furnal granulata (nisip de zgura) (pozitia nr. 26.18). Prin tunder şi coji se înţeleg aschii de oxid de fier, care provin de la forjarea, laminarea etc., a fierului sau otelului. Pozitia cuprinde şi praful de la furnalele inalte şi alte deseuri sau reziduuri rezultate de la fabricarea propriu-zisa a fontei sau a otelului, dar nu şi fierul vechi, deseurile şi sfaramaturile metalice obtinute în timpul taierii, pilirii ori a prelucrarii fontei sau a otelului care se clasifica la pozitia nr. 72.04. 26.20 - CENUSA ŞI REZIDUURI, (ALTELE DECAT CELE REZULTATE DE LA FABRICAREA FIERULUI SAU A OTELULUI) CARE CONTIN METALE SAU COMPUSI AI METALELOR. - Care conţin în principal zinc: 2620.11 -- Mate pentru galvanizare 2620.19 -- Altele 2620.20 - Care conţin în principal plumb 2620.30 - Care conţin în principal cupru 2620.40 - Care conţin în principal aluminiu 2620.50 - Care conţin în principal vanadiu 2620.90 - Altele Pozitia cuprinde cenusa şi reziduurile (altele decat cele de la pozitiile nr. 26.18, 26.19 sau 71.12) care conţin metal sau compusi metalici şi care sunt de tipul celor utilizate pe scara industriala pentru extragerea metalului sau pentru fabricarea compusilor metalici. Aceasta cenusa şi aceste reziduuri rezultă de la tratarea minereurilor sau a produselor metalurgice intermediare (cum sunt matele) sau provin de la operaţii industriale (electrolitice, chimice sau altele) care nu implica prelucrarea mecanica a metalului. Deseurile care provin de la prelucrarea mecanica a metalelor şi sparturile care provin de la obiectele de metal uzate sunt excluse de la aceasta pozitie (Secţiunea XIV sau XV). Pe de altă parte, tunderul şi cojile (care sunt în principal oxizi) rezultate de la forjare sau prelucrari mecanice similare sunt clasificate la aceasta pozitie chiar dacă provin din prelucrari ale metalelor neferoase. Pozitia cuprinde: 1) Matele (altele decat de cupru, nichel sau cobalt (Secţiunea XV)) şi zgura bogata în cupru, zinc, staniu, plumb etc. 2) Matele de galvanizare, provenite de la galvanizarea fierului prin imersiune la cald. 3) Namolurile electrolitice (reziduuri ale rafinarii electrolitice a metalelor) şi namolurile de electrogalvanizare. 4) Namolurile de acumulator. 5) Reziduurile electrolitice de la rafinarea metalelor, uscate sau concentrate sub forma de blocuri. 6) Reziduurile provenite de la fabricarea sulfatului de cupru. 7) Oxizii impuri de cobalt provenind de la tratarea minereurilor de argint. 8) Catalizatorii epuizati, care sunt utilizati exclusiv pentru extragerea metalului sau pentru fabricarea produselor chimice. 9) Lesiile reziduale de la tratarea carnalitului, utilizate pentru obtinerea clorurii de magneziu. Pozitia exclude:
  100. a)Compusii chimici definiti la Capitolul 28. ...
  101. b)Deseurile şi sparturile de metale pretioase sau cele placate sau suflate cu metale pretioase (inclusiv catalizatorii epuizati sau deteriorati, prezentati, de exemplu sub forma de site de aliaje de platina); alte deseuri şi resturi conţinând metale pretioase sau compusi din metale pretioase, de tipul celor utilizati în principal pentru recuperarea metalelor pretioase (pozitia nr. 71.12). ...
  102. c)Deseurile şi reziduurile metalice provenite de la prelucrarea metalelor din Secţiunea XV. ...
  103. d)Praful de zinc (pozitia nr. 79.03). ... 26.21 - ALTE ZGURI ŞI CENUSI, INCLUSIV CENUSA DE VAREH. Aceasta pozitie acopera zgura şi cenusa (altele decat cele de la pozitiile nr. 26.18, 26.19 sau 26.20 şi zgurile de defosforare de la Capitolul 31), obtinute de la prelucrarea minereurilor sau din alte surse, chiar dacă sunt utilizate ca fertilizatori. Produsele incluse aici sunt: 1) Cenusa de origine minerala (de huila, de lignit, de turba) şi clincherul. 2) Cenusa de vareh şi alta cenusa vegetala. Cenusa de vareh este materialul rezultat de la incinerarea anumitor tipuri de alge marine (vareh, goemon etc.). În stare bruta, aceasta se prezinta sub forma de bucăţi de material negricios, greu, de forma neregulata, noduros şi ciuruit, cu o multitudine de gauri mici; dar când este rafinata are aspectul unei pulberi de un alb mat. Este intrebuintata mai ales la extractia iodului sau în industria sticlei. Printre cenusile vegetale se pot cita cenusile cojilor de orez, compuse aproape în intregime din silice şi utilizate mai ales pentru fabricarea caramizilor sau a materialelor izolatoare fonic. 3) Cenusa de os, obtinuta prin calcinarea osului în aer liber. Independent de utilizarea ei pentru ameliorarea solurilor, aceasta cenusa este intrebuintata la captusirea lingotierelor pentru topirea cuprului. Trebuie mentionat totusi, ca negrul de fum, produs obţinut prin calcinarea oaselor în vase închise, aparţine de pozitia nr. 38.02. 4) Sarurile de potasiu naturale, subproduse obtinute în industria zaharului, prin incinerarea şi spalarea cu lesie a reziduurilor de melasa de sfecla de zahar. ________________

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.