COMUNICAT din 17 ianuarie 1990

COMUNICAT din 17 ianuarie 1990 pentru reintroducerea pedepsei cu moartea şi scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Roman Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 din 19 ianuarie 1990 Consiliul Frontului Salvarii Naţionale s-a intrunit la 17 ianuarie 1990, cu urmatoarea ordine de zi:

1. Ratificarea decretelor-lege cu privire la "Organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea" şi la "Scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Roman".
2. Reinfiintarea unor comune şi sate desfiinţate în
4. Informarea cu privire la principiile proiectului noii legi electorale. La punctul 1, Ion Iliescu, Petre Roman şi Dumitru Mazilu au explicat condiţiile în care, sub presiunea manifestantilor din 12 ianuarie 1990 din Piaţa Victoriei, au fost adoptate cele doua decret-lege - primul cu privire la organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea şi al doilea cu privire la scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Roman. Asumandu-şi raspunderile personale ce revin fiecaruia, ei au declarat ca adoptarea proiectelor de mai sus constituie o greseala politica şi o indepartare de la principiile Frontului Salvarii Naţionale. Subliniind faptul ca aplicarea pedepsei cu moartea celor doi tirani, Ceausescu Nicolae şi Ceausescu Elena, a fost justificata - atît de situaţia critica a momentului, cat şi de dimensiunea crimelor de care se fac vinovati în faţa poporului român - preşedintele consiliului a evidentiat faptul ca măsura adoptata de abrogare a pedepsei cu moartea inca din primele zile ale revolutiei a fost primita de opinia publică din tara, ca şi de cea internationala, cu o mare satisfactie, ca un act politic major, de alaturare a României democrate la lumea civilizata, ca o contribuţie la promovarea demnitatii umane şi la afirmarea drepturilor omului. Este semnificativ ca la Pactul international relativ la drepturile civile şi politice, vazand abolirea pedepsei cu moartea adoptat de Adunarea Generală a O.N.U. - România, din depozitia fostului dictator, a fost printre putinele tari care s-au abtinut de la vot. Renuntarea la pedeapsa cu moartea nu înseamnă în nici un caz slabirea exigentei faţă de judecarea cu toata severitatea a principalilor asociaţi ai tiranilor din conducerea tarii, a sefilor securitatii centrale şi locale, ca şi a celor din aparatul de represiune şi a teroristilor care se fac vinovati de crime indreptate împotriva poporului român, în anii dictaturii şi în zilele revolutiei. Tribunalele vor aplica pedepsele cuvenite, inclusiv pedeapsa cea mai aspra din Codul penal - detentiunea şi munca silnica pe viaţa. Aparitia Decretului-lege cu privire la organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea a produs stupoare şi nedumerire. Aproape toate ecourile din presa noastra şi din cea internationala dezaproba aceasta revenire. Cu privire la scoaterea partidului în afara legii exista un curent general de opinie privind condamnarea partidului comunist ca formatiune politica. El a fost confiscat de dictatura, devenind instrumentul demagogiei, minciunii şi crimei ca metoda de guvernamant. Este un fapt ca partidul s-a exclus singur din viaţa politica a tarii. Partidul comunist nu mai exista. El s-a identificat în constiinta poporului cu Ceausescu. este de înţeles, de aceea, ura pe care o are faţă de acest partid poporul român, ca şi cerinţa ca toţi cei ce se fac vinovati prin participare directa la aplicarea politicii dictatoriale să fie trasi la raspundere, iar cei ce au detinut pînă în ultimul timp posturi de raspundere în partid şi în stat să fie indreptatiti din asemenea pozitii. Scoaterea însă în afara legii a unui partid este o chestiune politica şi juridica, cu implicatii mult mai largi. Aceasta constituie o măsura antidemocratica, contrara principiilor Frontului Salvarii Naţionale cu privire la crearea în România a unei societăţi democratice pluraliste, în care au dreptul sa ia fiinta şi sa activeze orice fel de partide şi grupari politice, cu excepţia celor fasciste. Atît reactii din tara, inclusiv ale unor partide, cat şi din strainatate subliniaza caracterul nedemocratic al unei asemenea măsuri. Nu prin decrete pot fi desfiinţate partidele: aceasta tine de lupta politica şi de situaţia politica generală. O tara care are o democratie demna şi dreapta nu poate lua o asemenea măsura. Dezbatand aceste probleme, biroul executiv a ajuns la concluzia ca ambele decrete adoptate, ca rezultat al cedarii neprincipiale în faţa unor presiuni, sînt contrare principiilor noastre democratice şi le-a supus dezbaterii Consiliului Frontului Salvarii Naţionale, organul care raspunde în faţa tarii, în drept sa ratifice sau nu hotărîrile adoptate de biroul sau executiv. Deplin constient de raspunderea care-i revine personal pentru greseala politica comisa, preşedintele s apelat la consiliu sa dezbata aceste doua hotărîri, propunand anularea lor. Totodata, pornind de la constatarea faptului ca Partidul Comunist Roman şi-a incetat de fapt existenta, s-a supus dezbaterii şi aprobării Consiliului Frontului Salvarii Naţionale un proiect de decret cu privire la trecerea intregului patrimoniu al P.C.R. în patrimoniul statului, ca bun al intregului popor. În acelasi timp, a fost supusă dezbaterii consiliului problema organizarii unui referendum în legătură cu cele doua decrete - pentru ziua de 28 ianuarie
5. Analizand posibilitatea reala a organizarii unui referendum, a rezultat ca o asemenea actiune este practic imposibil de organizat în mai puţin de 2-3 luni, în condiţii normale, de stabilitate politica în tara. Pregătirea unui referendum presupune timp pentru organizarea comisiilor de referendum - la centru, în judete, oraşe şi comune - compuse din profesionisti şi reprezentanti ai cetatenilor care să asigure obiectivitate deplina, elaborate regulamentelor de functionare a acestora şi instruirea temeinica a membrilor lor, delimitarea şi organizarea sectiilor de votare cu asigurarea, în aceleasi condiţii ca şi la comisii, a incadrarilor lor cu oameni corespunzatori şi instruirea acestora, înscrierea cetatenilor pe liste electorale, arondate pe sectiile de votare, cu vizitarea tuturor cetatenilor la domiciliu etc. Ţinînd seama de situaţia actuala a organelor teritoriale ale Frontului Salvarii Naţionale şi ale administraţiei locale, care ar trebui să asigure toate condiţiile organizarii acestei acţiuni, apare cu totul nerealista organizarea unui referendum, nu numai pe 28 ianuarie, dar şi în urmatoarele 2 - 3 luni. De aceea, anuntarea referendumului pe 28 ianuarie s-a dovedit nerealista. În urmatoarele luni, eforturile organizatorice ale noilor autorităţi administrative şi judiciare vor trebui concentrate asupra pregatirii şi organizarii primelor alegeri libere. În consecinţa, ţinînd seama de toate considerentele menţionate, preşedintele consiliului a propus anularea referendumului anuntat pentru ziua de 28 ianuarie
6. Dumitru Mazilu a declarat ca în situaţia de tensiune în care era pentru prima oara a acceptat şi chiar a preluat cu usurinta la microfon unele din lozincile scandate, fără a reusi sa calmeze atmosfera. În condiţii de tensiune ridicata, a dat curs solicitatilor de adoptate a unor măsuri legislative, scriind textele decretelor-lege, discutate din multe puncte de vedere şi neconforme cu principiile şi conceptia frontului. Din aceste motive, el a aratat ca se considera mai vinovat decat colegii săi. Petre Roman a declarat ca impartaseste raspunderea în privinta greselii politice savarsite în seara zilei de 12 ianuarie. După iesirile succesive în piaţa, împreună cu Mazilu, a redactat pozitia frontului faţă de partidul comunist, care rămîne valabila. Transformarea textului în decret-lege de scoatere în afara legii a partidului comunist a devenit o greseala politica inadmisibila. Primul-ministru s-a asociat apelului exprimat de presedinte, considerand, totodata, declaratia lui Dumitru Mazilu ca fiind incarcata de sinceritate umana şi politica. La dezbateri au luat cuvantul: Silviu Brucan, Dan Iosif (Bucureşti), Alexandru Barladeanu (Bucureşti), Ion Vasile (Buzau), Oliviu Tocaci (Bucureşti), Columban Gabor (Odorhei), Raicu Romeo (Bucureşti), Ciureanu Gabriel (Vaslui), Chetan Mihai (Hunedoara), Iacobescu Mihai (Suceava), Mircea Dinescu (Bucureşti), Popescu Alexandru (Prahova), Dumitrescu Emil, Doru Tigau (Iasi), Victor Popescu (Valcea), Dumitrescu Mihai (Valcea), Budura Romulus (Bucureşti), Nicu Preda (Braila), Ana Blandiana (Bucureşti), Cazimir Ionescu (Bucureşti), Nicu Stancescu (Bucureşti). Ion Iliescu a pus la vot anularea celor două decrete-lege în discutie. Cu 117 voturi pentru, nici un vot contra şi 4 abtineri, Consiliul Frontului Salvarii Naţionale a decis anularea celor două decret-lege cu privire la pedeapsa cu moartea şi scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Roman. Secretarul consiliului a dat apoi citire Decretului-lege privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Roman. În expunerea de motive se arata ca la dispoziţia dictatorului Ceausescu şi a familiei sale se gaseau în Bucureşti şi în imprejurimi 21 palate (în special Snagov, Neptun, Sinaia, cu intregul complex Peles şi Pelisor, Predeal, Scrovistea), iar în judeţele tarii 41 palate şi vile rezidentiale, precum şi 22 cabane de vînătoare. Oficiul economic "Carpati" are 60 întreprinderi industriale care realizează anual circa 16 miliarde lei productie marfa, din care circa 2 miliarde lei profituri anuale, iar din exporturi 220 milioane dolari. Din circuitul agricol al tarii, partidul comunist a scos circa 55.000 hectare de teren agricol pe care a organizat 45 unităţi agroindustriale cu 18.000 lucrători. Consiliul Frontului Salvarii Naţionale a probat în unanimitate Decretul-lege cu privire la trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Roman. După aceea, preşedintele consiliului a pus la vot chestiunea anularii referendumului. Consiliului Frontului Salvarii Naţionale a decis anularea referendumului de la 28 ianuarie 1990 cu unanimitate de voturi. În continuare, consiliul a ratificat Decretul-lege cu privire la constituirea Comisiei naţionale pentru rezolvarea sesizarilor şi doleantelor tuturor cetatenilor tarii care au fost victimele dictaturii. Ca o concluzie generală a dezbaterii, s-a hotarat ca, de acum înainte, toate decretele-lege privind probleme politice de principiu să fie definitivate numai după consultarea consiliului frontului. La punctul 2 al ordinii de zi, urmare a solicitarilor unui mare numar de cetăţeni şi ale unor consilii teritoriale ale Frontului Salvarii Naţionale, s-a analizat problema anularii masurilor adoptate de fostul regim dictatorial prin care, în mod nejustificat şi abuziv, s-au desfiintat peste 300 comune şi un mare numar de sate, ignorandu-se voinţa locuitorilor, măsuri care au adus grave prejudicii desfăşurării vietii şi muncii cetatenilor, constituind, astfel, un act de injustitie sociala. La propunerea unor membri ai consiliului, s-a stabilit anularea acestor măsuri şi s-a aprobat ca pînă la elaborarea unor noi reglementari să se emita un decret-lege prin care să fie repusa în vigoare organizarea administrativa a teritoriului României existenta pînă în anul
7. Totodata, s-a propus şi s-a aprobat să fie mentinut statutul de oras, dobîndit în anul 1989, de 23 localităţi. La punctul 3 al ordinii de zi, Consiliul Frontului Salvarii Naţionale a luat în discutie informarea prezentată de colectivul de specialisti cu privire la principiile proiectului noii legi electorale, pe baza platformei-program din 22 decembrie
8. Acestea privesc: - Guvernarea României se realizează pe baza sistemului democratic pluralist, a separarii puterilor - legislativa, executiva şi judecătorească - şi a alegerii tuturor reprezentantilor poporului, inclusiv a presedintelui tarii, pentru unu sau cel mult două mandate. - Parlamentul României, alcătuit din Adunarea Deputatilor şi Senat, precum şi preşedintele României se aleg prin vot universal, egal, direct şi secret, liber exprimat. - În ambele camere ale Parlamentului României, toate naţionalitatile vor fi reprezentate în mod proportional cu ponderea lor în totalul populatiei. - Cetatenii români, fără deosebire de naţionalitate, rasa, limba, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercita în mod egal şi în deplinatatea lor drepturile electorale. - Au dreptul de a alege sau a fi aleşi cetatenii români cu domiciliul în tara care au implinit 18 ani sau acre în anul alegerilor implinesc aceasta vîrsta, iar ca senatori, cetatenii cu drept de vot care au implinit vîrsta de 30 de ani. - Candidaturile se propun de către partide sau alte formatii politice şi de organizaţii obstesti. Pot fi înregistrate şi candidaturile independente dacă sînt susţinute de cel puţin 251 alegatori. În aceeasi circumscriptie electorala, un partid sau organizaţie obsteasca poate prezenta numai o singura candidatura, iar acelasi candidat poate fi prezentat intr-o singura circumscriptie electorala. - În campania electorala, candidatii partidelor şi formatiunilor politice, toate organizaţiile sociale au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa. Accesul la radio şi televiziune este gratuit şi echitabil pentru toţi cei inscrisi în competitia electorala. - Birourile electorale de circumscriptie dintr-un magistrat, ca presedinte,, desemnat de preşedintele tribunalului judetean, şi din 6 membri stabilit prin tragere la sorti dintre reprezentantii formatiunilor care participa la alegeri. - Biroul Electoral Central este alcătuit din preşedintele Curtii Supreme de Justiţie şi alti membri dintre judecatorii curtii. După definitivare, proiectul de lege urmeaza să fie supus dezbaterii publice. Cu ocazia supunerii proiectului spre dezbatere publică se vor pune în discutie variante posibile cu privire la urmatoarele: parlament unicameral sau bicameral (Adunarea Deputatilor şi Senatul); preşedintele României ales direct de popor sau de către parlament; sistem electoral bazat pe scrutin unional (în fiecare circumscriptie se alege un singur candidat, propus fie de partide sau formatiuni politice, fie de către cetăţeni neincadrati într-un partid) ori scrutin de lista (caz în care candidaturile se depun numai de către partide sau formatiuni politice care propun liste de candidati, circumscripţia fiind judeţul). În continuare a avut loc o discutie în legătură cu problema actuale ale activităţii consiliilor judetene ale Frontului Salvarii Naţionale. ------