NORME METODOLOGICE din 23 decembrie 2003

(1)Clasificarea speciilor legumicole are la bază: ...

1. a)criterii botanice; ...
2. b)durata vieţii plantelor; ...
3. c)particularităţile părţii comestibile; ...
4. d)cerinţele faţă de factorii de mediu şi tehnologiile aplicate; ...
5. e)capacitatea de menţinere a calităţii legumelor. ...

(2)Clasificarea botanică se bazează pe caracterele şi pe însuşirile speciilor legumicole şi zona lor de origine. În funcţie de aceste criterii, speciile de legume sunt grupate în genuri, familii, ordine şi altele asemenea, caracterizate prin caractere şi însuşiri asemănătoare. ...

(3)Clasificarea după durata vieţii plantelor se realizează după intervalul de timp de la semănatul plantelor până la obţinerea de noi seminţe. În funcţie de acest criteriu speciile legumicole se grupează în: ... a) anuale; ... b) bienale; ... c) multianuale sau perene. ...

(4)Clasificarea în funcţie de partea comestibilă a plantelor grupează plantele legumicole în: legume rădăcinoase, legume frunzoase, legume de la care se consumă peţiolul frunzelor, legume pentru tulpini îngroşate, legume pentru fructe, legume bulboase, legume de la care se consumă mugurii, legume de la care se consumă inflorescenţele, legume de la care se consumă lăstarii etiolaţi şi altele asemenea. ...

(5)Clasificarea legumelor în funcţie de cerinţele plantelor faţă de factorii de mediu şi tehnologia aplicată cuprinde: legume rădăcinoase, legume bulboase, legume verdeţuri sau legume frunzoase, legume din grupa verzei, legume solano-fructoase, legume păstăioase, legume bostănoase, plante aromatice şi condimentare, legume perene. Speciile de legume cuprinse în aceste grupe au cerinţe asemănătoare faţă de factorii de vegetaţie, iar tehnologia lor de cultură este relativ asemănătoare. ...

(6)Clasificarea speciilor de legume în funcţie de capacitatea de menţinere a însuşirilor de calitate a recoltei este dată de gradul de perisabilitate a părţii comestibile. În funcţie de acest criteriu distingem: ...

1. a)legume excesiv de perisabile; ...
2. b)legume foarte perisabile; ...
3. c)legume perisabile; ...
4. d)legume puţin perisabile. ... Capitolul II Zonarea speciilor legumicole Articolul 2

(1)Prin zonarea speciilor legumicole se înţelege repartizarea teritorială a culturilor de legume pe baza interdependenţei unor factori care favorizează sau limitează posibilităţile de valorificare a potenţialului biologic, imprimând legumiculturii un pronunţat caracter zonal. ...

(2)În România sunt delimitate 3 zone de producere a legumelor. ...

1. a)Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafaţa totală ocupată cu legume - şi asigură cele mai bune corelaţii dintre cerinţele speciilor - soiuri şi hibrizi de legume cu factorii naturali şi cuprinde două subzone: ... - subzona I, cu un climat de stepă, cu 400-500 mm precipitaţii anuale, cu temperatura medie anuală de 10-11°C, cu soiuri în cea mai mare parte de tip cernoziom şi soluri aluvionare cu fertilitate ridicată sau soluri brun deschise de stepă. Această subzonă acoperă partea de sud-est a ţării - Câmpia Băileştiului, Boianului, Burnaşului şi Bărăganului, Lunca Dunării şi Dobrogea şi cuprinde judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, partea de sud a judeţului Buzău, Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi partea de sud a judeţului Mehedinţi. Subzona I asigură condiţii climatice şi de irigare pentru toate speciile legumicole şi îndeosebi pentru cele pretenţioase la căldură: ardei, pătlăgele vinete, tomate, castraveţi, pepeni, fasole şi altele asemenea; - subzona a II-a, caracterizată prin precipitaţii medii anuale cuprinse între 550 şi 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativă de 65-75% şi soluri de tip cernoziom, brune de pădure, de luncă, lăcovişti şi nisipuri solificate. Ocupă Câmpia de Vest a Banatului şi Crişanei, incluzând judeţele Timiş, Arad şi Bihor. În această subzonă se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole.
2. b)Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a judeţului Mehedinţi, judeţele Gorj şi Vâlcea, Muntenia - judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi nordul judeţului Buzău, Câmpia Moldovei cu spaţiul cuprins între Siret şi Prut şi luncile aflate la confluenţa cu unii afluenţi ai Siretului - judeţele Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi, Botoşani şi Suceava, lunca Mureşului, Arieşului, Someşului, cursul inferior al Târnavelor, valea Crişurilor, judeţele Caraş-Severin, Satu Mare şi parţial Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Alba, Mureş şi Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 9-10°C, precipitaţii medii anuale de 450-550 mm, umiditatea relativă de 65-80%. Solurile predominante sunt cele brune. Zona a II-a ocupă circa 30% din suprafaţa totală cultivată de legume, principalele culturi fiind cele din grupa verzei, rădăcinoasele, bulboasele şi tomatele. ...
3. c)Zona a III-a ocupă circa 20% din suprafaţa de legume a României şi se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8-8,7°C, precipitaţii medii anuale de 600-650 mm şi o umiditate relativă medie a aerului cuprinsă între 57% şi 65%. Zona a III-a acoperă regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a judeţelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Hunedoara şi judeţele Braşov, Maramureş, Sibiu şi Covasna. Principalele tipuri de sol sunt cele brune de pădure slab sau mediu podzolite şi aluvionare. În această zonă se cultivă în special legumele rădăcinoase, vărzoase şi bulboase, iar în anumite microzone se cultivă şi castraveţi, fasole de grădină şi mazăre de grădină. ...

(3)Microzonarea este un subsistem al zonării care conturează arealul unor culturi legumicole la scară redusă. Microzonarea este impusă de amplitudinea variaţiei factorilor pedoclimatici şi social-economici specifici unei zone. ... În cadrul oricărei zone există suprafeţe de teren care sunt avantajoase pentru cultura legumelor dintr-o anumită categorie ca urmare a expoziţiei sau protejării naturale. La stabilirea microzonelor se ţine cont, pe lângă condiţiile de mediu, şi de elementele social-economice, deoarece acestea se manifestă pregnant atât prin gradul de specializare a forţei de muncă, cât şi prin puterea economică a fiecărei proprietăţi agricole. Lucrările de zonare stau la baza concentrării, profilării şi specializării producţiei de legume.

(4)Delimitarea zonelor şi actualizarea lucrărilor de zonare şi microzonare a speciilor de legume se efectuează de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi institutul de specialitate din domeniu, prin colective de specialişti stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului. ... Capitolul III Definirea şi caracteristicile produselor prelucrate Articolul 3 Organizarea comună a pieţelor de legume prelucrate se va realiza pentru următoarele produse:

1. a)legumele congelate, neprelucrate sau preparate prin fierbere ori la abur; ...
2. b)legumele provizoriu conservate cu ajutorul gazului de dioxid de sulf, în apă sărată, în apă sulfurată sau cu ajutorul altor soluţii de conservare, care nu pot fi destinate în această stare consumului imediat; ...
3. c)legumele uscate, întregi, tăiate în bucăţi sau felii, măcinate ori pudră, fără a fi în alt fel prelucrate, cu excepţia cartofilor deshidrataţi în mod artificial şi care nu sunt destinaţi consumului uman; ...
4. d)ardeii dulci uscaţi, nemăcinaţi şi nezdrobiţi; ...
5. e)legumele şi alte părţi de plante care urmează a fi conservate cu ajutorul oţetului sau acidului acetic; ...
6. f)tomatele preparate sau conservate altfel decât cu ajutorul oţetului ori acidului acetic; ...
7. g)ciupercile sau trufele preparate ori conservate altfel decât cu ajutorul oţetului sau acidului acetic; ...
8. h)alte legume preparate sau conservate altfel decât cu ajutorul oţetului sau acidului acetic, congelate; ...
9. i)alte legume preparate sau conservate altfel decât cu ajutorul oţetului sau acidului acetic, necongelate. ... Articolul 4

(1)Conservele de legume trebuie să aibă gustul şi mirosul plăcut, caracteristica legumelor predominante, fără gusturi şi mirosuri străine. ...

(2)Materiile prime şi materialele auxiliare folosite la fabricarea conservelor de legume trebuie să corespundă standardelor de produs şi reglementărilor sanitare în vigoare. ...

(3)Din punct de vedere microbiologic, conservele de legume trebuie să corespundă normelor sanitare în vigoare. ...

(4)Conţinutul în metale grele şi pesticide existente în produs trebuie să se încadreze în normele sanitare în vigoare. ... Articolul 5 Produsele destinate prelucrării industriale a legumelor trebuie să corespundă Normelor privind calitatea legumelor proaspete şi procesate în România şi standardelor de comercializare din Uniunea Europeană, care dobândesc caracter de obligativitate. Capitolul IV Condiţiile de producere şi valorificare a legumelor, pepenilor şi ciupercilor cultivate, în stare proaspătă sau industrializată şi normele de comercializare Articolul 6 Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti transmit Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, la cererea acestuia, următoarele informaţii despre legumele de câmp:

1. a)notificare privind intenţiile de cultivare, pe produs şi, dacă este cazul, pe varietate - soi; ...
2. b)notificare privind însămânţările şi răsadurile; ...
3. c)notificare privind suprafeţele totale cultivate, pe produs şi, dacă este posibil, pe varietate - soi; ...
4. d)notificare privind cantităţile anticipate şi datele probabile de recoltare, pe produs şi, dacă este posibil, pe varietate - soi; ...
5. e)notificări periodice privind cantităţile recoltate şi stocurile disponibile, pe varietate - soi; ...
6. f)informaţii despre capacităţile de depozitare; ...
7. g)informaţii privind alegerea seminţelor ce urmează a fi folosite conform destinaţiei preconizate - piaţa de produse proaspete sau prelucrate industrial; ...
8. h)informaţii privind comercializarea; ...
9. i)date specificate pentru începutul recoltării, amplasare şi comercializare; ...
10. j)calitatea minimă şi cerinţele privind dimensiunile; ...
11. k)prepararea, prezentarea, ambalarea şi marcarea în prima etapă de comercializare; ...
12. l)indicarea originii produselor; ...
13. m)informaţii privind protecţia mediului; ...
14. n)folosirea de îngrăşăminte artificiale şi naturale; ...
15. o)folosirea de produse fitofarmaceutice şi alte metode de protecţie a culturilor; ...
16. p)un conţinut rezidual maxim de produse fitofarmaceutice şi îngrăşăminte în legume; ...
17. r)reguli de îndepărtare a produselor secundare şi a materialelor uzate; ...
18. s)reguli de distrugere a produselor retrase de pe piaţă. ... Articolul 7 Organizarea comună a pieţei legumelor acoperă următoarele produse:
19. a)tomate proaspete sau refrigerate; ...
20. b)ceapă, ceapă eşalotă, usturoi, praz şi alte aliacee proaspete sau refrigerate; ...
21. c)varză, conopidă, gulii şi alte legume comestibile din familia brassicaceae, proaspete sau refrigerate; ...
22. d)salată şi cicoare proaspete sau refrigerate; ...
23. e)morcovi, napi, sfeclă de salată, barba caprei, ţelină, ridichi şi alte rădăcinoase comestibile similare, proaspete sau refrigerate; ...
24. f)castraveţi şi cornişon, proaspeţi sau refrigeraţi; ...
25. g)leguminoase în păstăi sau boabe proaspete ori refrigerate; ...
26. h)alte legume, proaspete sau refrigerate; ...
27. i)pepeni galbeni, pepeni verzi, papaia proaspeţi. ... Articolul 8 Comercializarea legumelor la export şi a celor provenite din import se realizează în baza legislaţiei în vigoare şi a acordurilor internaţionale sau negocierilor comerciale multinaţionale. Articolul 9

(1)Produsele care nu corespund standardelor de calitate adoptate nu pot fi expuse spre vânzare, livrate sau comercializate. ...

(2)În următoarele situaţii unele produse nu sunt supuse obligaţiei de conformitate cu standardele de calitate sau cu unele dintre dispoziţiile acestora: ...

1. a)produsele expuse sau oferite spre vânzare, livrate sau comercializate în orice alt mod de către cultivator în pieţele angro, în special în pieţele de producători situate în zona de producţie; ...
2. b)produsele transportate din pieţele angro către unităţile de sortare, pregătire şi ambalare sau către ariile de depozitare situate în aceeaşi zonă de producţie; ...
3. c)produsele vândute sau livrate de cultivator către unităţile de sortare, pregătire, ambalare sau către ariile de depozitare ori transportate de la exploataţia sa către aceste unităţi; ...
4. d)produsele transportate de la ariile de depozitare către unităţile de sortare, pregătire, ambalare. ...

(3)Următoarele produse se exceptează de la respectarea standardelor de calitate: ...

1. a)produsele transportate la unităţile de prelucrare; ...
2. b)produsele de pe exploataţia producătorului destinate uzului personal; ...
3. c)produsele dintr-o regiune dată care sunt vândute prin comerţ cu amănuntul în regiunea respectivă, pentru consumul local tradiţional, în urma deciziei luate de Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor - ISCTPVLF. ... Articolul 10 În cazul în care, în urma unei crize puternice de legume pe piaţă ca urmare a unor calamităţi, şi dacă produsele furnizate cu respectarea standardelor de calitate sunt insuficiente pentru a satisface cererea consumatorilor, pot fi adoptate, în condiţiile legii, măsuri de derogare de la standardele aplicabile pe o perioadă limitată, cu aprobarea autorităţii competente. Articolul 11

(1)Informaţiile solicitate prin standardele de calitate trebuie să fie prezentate în mod lizibil, într-o poziţie vizibilă pe una dintre părţile ambalajului, fie imprimate direct pe pachet, astfel încât să nu poată fi şterse, ori pe o etichetă ce este parte integrantă din ambalaj şi bine ataşată acestuia. ...

(2)Pentru produsele de legume şi pepeni transportate în vrac şi încărcate direct în mijloacele de transport, informaţiile solicitate prin standardele de calitate sunt prezentate în documentele ce însoţesc marfa sau sunt expuse într-un loc vizibil în interiorul mijloacelor de transport. ... Articolul 12

(1)În stadiul de comerţ cu amănuntul, în cazul în care produsele sunt ambalate, informaţiile specifice necesare trebuie să fie lizibile şi vizibile. ...

(2)Pentru produsele preambalate se indică greutatea netă, în plus faţă de informaţiile prevăzute de standardele comune de calitate. Pentru produsele vândute în mod normal la bucată, cerinţa de a indica greutatea netă nu se aplică dacă numărul articolelor poate fi observat clar şi uşor, putând fi numărate din exterior, sau în cazul în care acest lucru nu poate fi realizat, dacă numărul este indicat pe etichetă. ...

(3)Legumele, pepenii şi ciupercile comestibile pot fi prezentate spre vânzare şi neambalate, cu condiţia ca vânzătorul cu amănuntul să expună, pe lângă produsele de vânzare, un anunţ vizibil şi lizibil care să indice informaţiile caracteristice specificate în standardele de calitate cu privire la: ...

1. a)varietate - soi; ...
2. b)originea produsului; ...
3. c)clasa din care face parte. ... Articolul 13 Legumele, pepenii şi ciupercile comestibile care se supun standardelor de calitate sunt acceptate pentru importul din ţări din afara Uniunii Europene, dacă acestea respectă standardele de calitate sau cel puţin standardele echivalente ale acestora. Articolul 14

(1)Legumele, pepenii şi ciupercile comestibile care se supun standardelor de calitate sunt acceptate pentru export, dacă acestea respectă standardele de comercializare. Se pot face derogări de la standardele stabilite în condiţiile în care se respectă cerinţele pieţelor din ţara de destinaţie. ...

(2)Înainte de a părăsi punctul vamal al ţării, produsele pentru export sunt supuse unei verificări care să ateste respectarea standardelor de calitate. ... ---------------