DECIZIE nr. 48 din 16 ianuarie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 135 din 23 februarie 2007 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Antonia Constantin - procuror Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Kauntz Andrei, Speck Malvine, Marcus Ilse, Kauntz Andrei Rudolf jr. în Dosarul nr. 1.484/2005 al Judecătoriei Blaj. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 15 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.484/2005, Judecătoria Blaj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Excepţia a fost ridicată de Kauntz Andrei, Speck Malvine, Marcus Ilse, Kauntz Andrei Rudolf jr. într-o cauză având ca obiect o cerere de restituire a unui imobil şi o cerere de anulare a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de foştii chiriaşi cu statul român, în temeiul Legii nr. 112/1995. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin.
(1)şi ale art. 21. În acest sens arată că textul de lege criticat priveşte numai anumite categorii de cetăţeni şi instituie condiţiile în care aceştia pot ataca actele juridice de înstrăinare având ca obiect imobile cu destinaţia de locuinţă. Egalitatea în faţa legii, arată autorii excepţiei, ar fi impus ca legiuitorul să prevadă dreptul de a se putea ataca în justiţie toate contractele de vânzare-cumpărare, indiferent de data la care s-au încheiat. Judecătoria Blaj apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece "legiuitorul a prevăzut posibilitatea atacării în justiţie a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate după data de 14.02.2001, cu privire la imobilele preluate abuziv în perioada 1945-1989, creând astfel facilitate în faţa legii acestei categorii de persoane, în detrimentul celorlalte persoane, care au încheiat contracte de vânzare-cumpărare pentru imobilele vândute conform Legii nr. 112/1995". Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că prevederile art. III din titlul I al Legii nr. 247/2005 nu aduc atingere dispoziţiilor art. 16 din Constituţie atât timp cât se asigură egalitatea cetăţenilor în utilizarea lor. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultă din motivarea acesteia, îl constituie dispoziţiile art. III din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, modificat prin pct. 1 al articolului unic din titlul II al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005. (Deşi art. III este introdus prin titlul I al Legii nr. 247/2005, intitulat "Modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989", acesta nu este încorporat în textul republicat al Legii nr. 10/2001, ci se aplică în continuare ca dispoziţie proprie a Legii nr. 247/2005.) Textul de lege criticat are următorul conţinut: Art. III: "Actele juridice de înstrăinare având ca obiect imobile cu destinaţia de locuinţă, încheiate după data de 14 februarie 2001 cu nerespectarea interdicţiei prevăzute de art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare, şi care nu au fost atacate în instanţă în condiţiile art. 45 alin.
(1)din Legea nr. 10/2001, republicată, pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului în a cărui rază teritorială se află imobilul notificat în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului titlu sau, după caz, de la data luării la cunoştinţă a încheierii contractului." Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin.
(1)privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi art. 21 privind accesul liber la justiţie. Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele: Prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente s-au adus modificări Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Legiuitorul a prevăzut, pentru anumite situaţii speciale, cum este cea din textul de lege criticat, posibilitatea atacării într-un anumit termen a contractelor încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii. Aşa fiind, nu poate fi reţinută critica privind încălcarea art. 16 alin.
(1)din Constituţie, întrucât persoanele care pot ataca actele juridice de înstrăinare în condiţiile art. III din titlul I al Legii nr. 247/2005 se află într-o situaţie juridică diferită faţă de persoanele care au încheiat contracte până la data de 14 februarie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, şi cu respectarea condiţiilor legale impuse, ceea ce determină şi un tratament juridic diferenţiat. Pe de altă parte, nu poate fi reţinută nici critica privind încălcarea, prin textul de lege arătat, a prevederilor art. 21 din Constituţie, ci, dimpotrivă, prin acesta se asigură accesul la justiţie persoanelor care se află în ipoteza descrisă de norma juridică atacată, termenul fiind de 12 luni de la data intrării în vigoare a titlului I din Legea nr. 247/2005 sau, după caz, de la data luării la cunoştinţă a încheierii contractului. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Kauntz Andrei, Speck Malvine, Marcus Ilse, Kauntz Andrei Rudolf jr. în Dosarul nr. 1.484/2005 al Judecătoriei Blaj. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2007. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -------