ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 156 din 19 octombrie 1999

(4)din Constituţia României, Guvernul României emite următoarea ordonanţa de urgenţă: Articolul UNIC Se ratifica Addendumul la Memorandumul de finanţare RO 9803.02 "Sprijin pentru reforma din domeniul protecţiei copilului", semnat la Bucureşti la 15 iulie 1999 între Guvernul României şi Comisia Europeană. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- p. Ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru integrare europeană, Aurel Ciobanu Dordea, secretar de stat p. Ministrul afacerilor externe, Ion Pascu, secretar de stat Departamentul pentru Protecţia Copilului Cristian Tabacaru, secretar de stat Ministrul finanţelor, Decebal Traian Remes ADDENDUM*) la Memorandumul de finanţare RO 9803.02 "Sprijin pentru reforma din domeniul protecţiei copilului" ---------- Notă ... *) Traducere. În cadrul asistenţei financiare PHARE acordate României, addendumul prezentat mai jos prevede după cum urmează: Articolul 1 Natura şi obiectul Scopul realocarii este de a modifica obiectivul urmărit de componenta RO 9803.02 "Sprijin pentru reforma din domeniul protecţiei copilului" din cadrul Memorandumului de finanţare RO 9803-9807 "Programul naţional România". Alocarea bugetară pentru aceasta componenta va rămâne de 10 milioane euro. Articolul 2 Angajamentul Comunităţii Modificarea memorandumului de finanţare iniţial este descrisă în anexa care face parte integrantă din prezentul addendum. Articolul 3 Toţi ceilalţi termeni şi condiţiile memorandumului de finanţare iniţial rămân neschimbate. Articolul 4 Numărul de exemplare Addendumul este redactat în doua exemplare în limba engleza. Articolul 5 Intrarea în vigoare Addendumul va intra în vigoare la data semnării de către ambele părţi. Semnat la Bucureşti la 15 iulie

1. Pentru Beneficiar, Alexandru Herlea, ministru pentru integrare europeană Pentru Comunitate, p. Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, Andre Lys, însărcinat cu afaceri ad-interim Anexă DISPOZIŢII SPECIALE Amendamentele la memorandumul de finanţare referitor doar la obiectivul nr. 1, al doilea proiect "Sprijin pentru reforma din domeniul protecţiei copilului"
2. Obiective, descriere şi condiţionari Scopul celui de-al doilea proiect consta în asistenţa acordată Guvernului României pentru punerea în aplicare a unei strategii corespunzătoare privind reforma protecţiei copilului. Punctul de plecare al acestei strategii de reforma este interesul copilului, asa cum este prevăzut în Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile copilului. Obiectivele sunt următoarele: dezvoltarea unor servicii noi, alternative (de exemplu: nerezidential) specializate pentru protecţia copilului şi întărirea capacităţii instituţionale la nivel judeţean; restructurarea/rationalizarea instituţiilor rezidentiale; armonizarea cadrului legal (de asemenea, cu privire la legislaţia internationala referitoare la protecţia copilului); întărirea capacităţii de organizare a autorităţii centrale pentru protecţia copilului; dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare pentru protecţia copilului. Din cauza crizei economice din România, autorităţile publice centrale şi locale nu au posibilitatea finanţării costurilor instituţiilor de protecţie a copilului. Pentru a preveni colapsul din sectorul protecţiei copilului este inclusă o activitate suplimentară care acorda pe termen scurt un important ajutor de urgenta direct (alimente, produse igienice, medicamente, combustibil de încălzit). O parte din suma totală alocata, reprezentând 5 milioane euro, va fi utilizata în scopul acordării de asistenţa Guvernului României pentru dezvoltarea ulterioară a politicii sale de protecţie a copilului. Aceste obiective sunt în conformitate cu Programul naţional de adoptare a acquisului. În următorii ani, în România ar trebui să între în funcţiune o diversitate de servicii privind protecţia copilului. Pentru copiii aflaţi în dificultate - fie ei cu handicap, infestati cu virusul HIV, fără familie sau casa sau în alt fel dezavantajati - şi familiile lor se prevede accesul liber şi total la aceste servicii oferite sub auspiciile fiecărui consiliu judeţean. Prima problema este aceea a sustinerii financiare pe termen lung a costurilor de funcţionare a instituţiilor şi a costurilor reformei. Departamentul pentru Protecţia Copilului (D.P.C.) trebuie, de asemenea, să aibă capacitatea de a-şi îndeplini rolul; astfel, D.P.C. va fi obligat să îşi estimeze măsurile de intarire a capacităţii şi structurii sale pentru a facilita implementarea pe termen scurt şi mediu, precum şi a rolului sau strategic pe termen lung. O evaluare mult mai detaliată va fi executată pe parcursul programului, care urmează sa aducă propuneri specifice bazate pe reconsiderarea rolului D.P.C. şi pe analiza situaţiei existente. O atenţie specială trebuie acordată asigurării unei coordonari adecvate a D.P.C. şi a altor ministere implicate în protecţia copilului.
3. Bugetul (în milioane euro) -------- *) CI - construcţie instituţională.
4. Punerea în aplicare a aranjamentelor Programul va fi administrat în concordanta cu procedurile Sistemului de implementare descentralizat PHARE (SID). Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea întreaga responsabilitate pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE. Fondul naţional (FN) din Ministerul Finanţelor, administrat de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va superviza administrarea financiară a programului şi va răspunde de raportul financiar înaintat Comisiei Europene. Un control financiar specific va fi exercitat de autoritatea naţionala de control financiar, cu competenţa pentru implementarea programului. Comisia va transfera fonduri Fondului naţional, în conformitate cu memorandumul de înţelegere semnat între Comisie şi Guvernul României în toamna anului
5. Fondurile vor fi transferate pe baza cererilor formulate de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA). După semnarea memorandumului de finanţare, o plata de până la 14,9 milioane euro va fi transferata Fondului naţional, plata care reprezintă 20% din valoarea programului, excluzând suma care poate fi contractată direct de către Comisie. Vor fi făcute patru realimentari, fiecare în suma de până la 14,9 milioane euro sau până la limita superioară a bugetului, care suma este mai mica. Prima alimentare va fi facuta în momentul în care 10% din buget, excluzând suma care poate fi contractată direct de la Comisie, a fost plătit de către agenţiile de implementare şi Oficiul de plati şi contractare PHARE (OPCP). A doua alimentare poate fi cerută în momentul în care 30% din totalul bugetului în vigoare a fost plătit. Procentul de tragere pentru cea de-a treia alimentare este de 50%, iar pentru cea de-a patra şi ultima alimentare este atunci când 70% este plătit. Cu excepţia cazului în care exista autorizarea prealabilă expresă din partea serviciilor centrale ale Comisiei Europene, nici o solicitare de realimentare nu poate fi facuta, dacă totalitatea fondurilor depozitate în Fondul naţional şi agenţiile de implementare exced 10% din totalul bugetului în vigoare la data înţelegerii. În eventualitatea în care suma ce urmează să fie contractată direct de către Comisie este mai mica de 30% din totalul sumei prevăzute în prezentul memorandum de finanţare, sumele care vor fi transferate Fondului naţional trebuie să fie ajustate în mod corespunzător. În mod excepţional, RNA poate cere un avans mai mare de 20%, în conformitate cu procedurile prevăzute în memorandumul de înţelegere amintit mai sus. În cazul componentei RO 9803.02 "Sprijin pentru reforma din domeniul protecţiei copilului", se impune o extrema urgenta. Chiar imediat după semnarea Addendumului la memorandumul de finanţare, Comisia va transfera fondurile pentru întreaga valoare a ajutorului de baza pentru proiectul respectiv (5 milioane euro) direct către OPCP. Aceasta este o măsura excepţionala, datorită faptului ca Fondul naţional nu este încă operational. Un cont separat, purtător de dobânda în euro, va fi deschis şi administrat de către OPCP în cadrul unui sistem separat de contabilitate. Dobânzile la toate conturile vor fi raportate Comisiei Europene în mod regulat şi trebuie să fie returnate Comisiei Europene. Oricum, dobânzile pot fi reinvestite numai în cazul în care Comisia Europeană autorizeaza acest lucru. Îndată ce Fondul naţional va fi operational, avansul acordat Fondului naţional va fi ajustat în baza fondurilor deja transferate către OPCP în cadrul proiectului RO 9803.
6. Contractările vor fi făcute de către OPCP prin intermediul acordului direct cu una sau mai multe organizaţii neguvernamentale, cu o federatie a organizaţiilor neguvernamentale ori cu una sau mai multe agenţii, atestate pentru achiziţii, şi se vor desfăşura pe baza termenilor de referinţa care urmează a fi aprobaţi de către Delegaţia Comisiei Europene în România. În raport cu acestea nu se va putea cere subordonarea planurilor strategice sau a programelor de lucru. Un responsabil cu autorizarea programului (RAP) va fi nominalizat pentru program de către părţile semnatare ale memorandumului de finanţare. Agenţia de implementare (AI) va fi responsabilă pentru proiect, după cum urmează:
7. Monitorizare şi evaluare Va fi constituit un comitet comun de monitorizare (CCM). Acesta va cuprinde responsabilul naţional cu autorizarea, coordonatorul naţional al asistenţei şi Comisia Europeană. Comitetul comun de monitorizare se va întruni cel puţin o dată pe an pentru a analiza toate programele PHARE finanţate, pentru a putea aprecia progresul înregistrat faţă de obiectivele prevăzute în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul de aderare. Comitetul comun de monitorizare va fi asistat de subcomitetele de monitorizare (SCM) şi va include coordonatorul naţional al asistenţei (CNA), responsabilul cu autorizarea programului pentru fiecare agenţie de implementare (şi al OPCP, după caz) şi serviciile Comisiei Europene. Subcomitetele de monitorizare vor analiza în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele şi contractele sale, pe baza unor rapoarte periodice de evaluare şi monitorizare realizate cu asistenţa unui consultant străin (în conformitate cu prevederile Manualului SID), şi vor face recomandări asupra aspectelor legate de administrare şi proiectare, asigurând ca toate acestea sunt puse în aplicare. Subcomitetele de monitorizare vor raporta Comitetului comun de monitorizare, căruia îi vor inainta rapoarte detaliate referitoare la toate programele PHARE finanţate.
8. Audit şi evaluare Conturile şi operaţiunile Fondului naţional şi, după caz, OPCP şi toate agenţiile de implementare relevante pot sta la dispoziţia Comisiei, fără a leza responsabilităţile Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Uniunii Europene, astfel cum se face referire în cadrul Condiţiilor generale ale memorandumului de finanţare atasat la Acordul-cadru. Serviciile Comisiei Europene trebuie să asigure ca o evaluare ulterioară este efectuată după încheierea programului.
9. Afişare/publicitate Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) va răspunde de îndeplinirea măsurilor necesare pentru a asigura o publicitate specifică pentru toate activităţile finanţate prin programe. Acest lucru se va face în strânsă legătură cu Delegaţia Comisiei Europene în România.
10. Condiţii speciale Asistenţa comunitara va fi condiţionată de respectarea angajamentelor României faţă de Acordul european, a pasilor următori spre atingerea Criteriilor de la Copenhaga şi a progresului în implementarea Parteneriatului de aderare. Încălcarea acestor condiţii generale ar putea conduce la o decizie a Consiliului Europei de suspendare a asistenţei financiare. -----