CERINŢE GENERALE din 20 februarie 2002 pentru toate clasele de depozite de deseuri Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 7 martie 2002 1. Cerinţe generale la amplasarea şi proiectarea unui depozit 1.1. Cerinţe generale pentru amplasarea unui depozit 1.1.1. Amplasarea unui depozit de deseuri se face ţinându-se seama de planurile de urbanism general şi planurile de urbanism zonal. 1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform urmatoarei scheme:
- a)se defineste clasa de depozit care se intenţionează să se realizeze; ...
- b)se identifica şi se inventariaza amplasamentele posibile; ...
- c)se analizeaza amplasamentele, în functie de clasa de depozit şi de tipurile de deseuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparatii pluricriteriale; ...
- d)amplasamentul considerat în urma analizei pluricriteriale ca fiind cel mai favorabil realizării obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, prin intocmirea studiului de impact, după care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obtinerea acordului de mediu; ...
- e)autoritatea competentă analizeaza studiul de impact şi stabileste în colectivul de analiza tehnica oportunitatea alegerii amplasamentului, în functie de care se ia decizia realizării obiectivului. ... 1.1.3. Analiza amplasamentelor posibile se face în functie de:
- a)topografia şi structura hidrogeologica a terenului, luandu-se în considerare în special adancimea panzei freatice şi folosintele de apa; ...
- b)configuratia terenului, forma depozitului şi incadrarea în peisaj; ...
- c)fluxul de ape spre amplasament, precum şi pozitia faţă de apele şi instalatiile de canalizare şi epurare existente; ...
- d)directia vanturilor dominante şi efectul lor în raport cu pozitia faţă de zonele locuite; ...
- e)folosinţă terenului; ...
- f)existenta unor zone protejate, culturale sau ecologice; ...
- g)distanta faţă de centrele de producere a deseurilor şi faţă de infrastructura existenta; ...
- h)pericole de inundare, de alunecare, tasare sau de avalanse; ...
- i)riscuri seismice majore; ...
- j)existenta în zona a unor aeroporturi, linii de înaltă tensiune sau obiective militare. ... 1.1.4. Distantele minime de amplasare faţă de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza analizarii emisiilor şi a altor reglementari existente, în cadrul unor studii de impact asupra mediului şi sănătăţii. 1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt: Criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice:
- a)caracteristicile şi dispunerea în adancime a straturilor geologice; ...
- b)folosintele actuale ale terenurilor şi clasa de fertilitate, evaluarea lor economica, financiară şi sociala pentru populatia din zona; ...
- c)structura, adancimea şi directia de curgere a apei subterane; ...
- d)distanta faţă de cursurile de apa, faţă de albia minora şi majoră a acestora, faţă de ape stătătoare, faţă de ape cu regim special şi surse de alimentare cu apa; ...
- e)starea de inundabilitate a zonei; ...
- f)aportul de apa de pe versanti la precipitatii. ... Criterii climatice:
- a)directia dominantă a vanturilor în raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti în atmosfera; ...
- b)regimul precipitatiilor. ... Criterii economice:
- a)capacitatea depozitului şi durata de exploatare; ...
- b)distanta pe care sunt transportate deseurile de la sursa de producere la locul de depozitare; ...
- c)necesitatea unor amenajari secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilitati). ... Criterii suplimentare:
- a)vizibilitatea amplasamentului; ...
- b)accesul la amplasament. ... 1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al condiţiilor sus-menţionate sau al masurilor de remediere ce trebuie luate respecta legislatia de mediu în vigoare. 1.2. Cerinţe generale la proiectarea şi realizarea unui depozit 1.2.1. Proiectul depozitului trebuie să respecte urmatoarele:
- a)dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu volumul total de deseuri ce urmeaza a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipala sau zonala; ...
- b)perioada de exploatare să fie de minimum 10 ani. ... 1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie să prezinte:
- a)natura şi provenienţă deseurilor ce urmeaza să fie depozitate; ...
- b)cantitatile de deseuri; ...
- c)tehnologii de tratare a deseurilor înainte de depozitare şi/sau în incinta depozitului; ...
- d)modul de realizare a bazei depozitului, adica: ... - modul de impermeabilizare a cuvetei depozitului (baza şi pereti laterali); - modul de protecţie a sistemului de impermeabilizare; - sistemul de drenare, colectare, epurare şi evacuare a apelor exfiltrate;
- e)sistemul de colectare, inmagazinare şi valorificare a gazelor de fermentare, unde este cazul; ...
- f)organizarea tehnica a depozitului, utilitati; ...
- g)instrucţiuni de exploatare a depozitului; ...
- h)procedura de inchidere a depozitului; ...
- i)sistemul de control şi supraveghere a depozitului; ...
- j)masurile de siguranţă în timpul exploatarii, cum ar fi: prevenirea incendiilor, prevenirea şi combaterea exploziilor şi planul de interventie în caz de accidente sau avarii într-un depozit; ...
- k)măsuri pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsectie; ...
- l)măsuri de protecţie a muncii. ... Solutia tehnologica ce va fi adoptata este opţiunea proiectantului, acesta asumandu-şi raspunderea ca depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu. 1.2.3. După atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizata acoperirea finala, cu continuarea actiunii de captare a gazelor de fermentare şi a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal. 1.2.4. Materiale folosite
- a)Pentru impermeabilizare se folosesc argile sau alte materiale minerale cu caracteristici similare argilei şi o impermeabilizare artificiala cu geomembrana sau alt material similar, care trebuie să asigure un coeficient de permeabilitate K ≤ 1 x 10^-9 m/s şi condiţiile de rezistenta fizico-chimica şi de stabilitate în timp cerute de proiectant. Se va folosi geomembrana neteda la baza depozitului şi rugoasa pe taluzuri şi pentru acoperirea finala. ...
- b)Pentru separarea straturilor de drenare şi impermeabilizare de corpul depozitului se vor folosi geotextile cu rol de protecţie. ...
- c)Tuburile de drenaj folosite pentru drenarea levigatului trebuie să fie de polietilena şi trebuie să fie prevăzute cu fante. ...
- d)Stratul drenant consta dintr-un strat de pietris cu diametrul granulelor între 16 şi 32 mm. ... 1.3. Cerinţe generale pentru impermeabilizarea depozitelor 1.3.1. În vederea protectiei solului şi a apei subterane şi de suprafaţa baza, peretii laterali şi acoperisul depozitelor trebuie impermeabilizate. Solutiile de impermeabilizare se stabilesc de către proiectant, astfel încât depozitul sa răspundă cerințelor prezentei hotărâri, inclusiv ale anexelor. 1.3.2. Un depozit trebuie să fie amplasat şi proiectat astfel încât sa satisfaca condiţiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane sau de suprafaţa şi a asigura colectarea eficienta a levigatului în conformitate cu prevederile pct. 2.1 "Controlul apei şi gestiunea levigatului"; aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active şi prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioara în cursul fazei pasive/postinchidere. 1.3.3. Bariera geologica este creata de condiţiile geologice şi hidrogeologice de sub şi din vecinatatea unui depozit şi trebuie să confere o capacitate suficienta de atenuare şi prevenire a unui potenţial risc ecologic pentru sol şi apa subterana. Bariera geologica a bazei şi taluzurilor depozitului va consta dintr-un strat mineral care indeplineste cerinţele de permeabilitate şi grosime, cu un efect cel puţin echivalent cu cel rezultat din urmatoarele condiţii: - depozit pentru deseuri periculoase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 5 m; - depozit pentru deseuri nepericuloase: K ≤ 1,0 x 10^-9 m/s; grosime ≥ 1 m; - depozit pentru deseuri inerte: K ≤ 1,0 x 10^-7 m/s; grosime ≥ 1 m. 1.3.4. Metoda folosita pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafaţa analizata şi pentru tot amplasamentul, trebuie să fie metoda standardizata sau recunoscută international. 1.3.5. Acolo unde bariera geologica nu indeplineste în mod natural condiţiile de mai sus, ea poate fi completata cu argila (sau cu alt material natural cu proprietăţi de impermeabilizare echivalente), oferind o protecţie echivalenta. O bariera geologica de impermeabilizare naturala nu trebuie să fie mai subtire de 0,5 m (tabelul 2.1). 1.3.6. În afara barierei geologice descrise mai sus, depozitul este prevăzut cu o impermeabilizare artificiala care indeplineste condiţiile de rezistenta fizico-chimica şi de stabilitate în timp, corespunzător condiţiilor de etansare cerute, şi un sistem etans de colectare a levigatului, pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se menţine la un nivel minim. 1.3.7. Dacă autoritatea centrala sau teritoriala pentru protectia mediului, după evaluarea potentialelor pericole faţă de mediu, considera ca este necesară prevenirea formarii de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafetei superioare. Recomandarile pentru etansarea suprafetei sunt: ┌─────────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────┐ │ Categoria depozitului │ Deseuri nepericuloase │ Deseuri periculoase │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤ │Strat filtrant gaze │ necesar │ nu este necesar │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤ │Impermeabilizare artificiala │ nu este necesară │ necesară │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤ │Impermeabilizare naturala │ necesară │ necesară │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤ │Strat drenant > 0,5 m │ necesar │ necesar │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤ │Acoperire superioara cu │ necesară │ necesară │ │pamant > 1 m (din care sol │ │ │ │vegetal ≥ 0,3
- m)│ │ │ └─────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────┘ 1.3.8. Autoritatea centrala sau teritoriala pentru protectia mediului stabileste condiţii generale sau specifice pentru depozitele de deseuri inerte şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-menţionate. 1.3.9. Autoritatea centrala stabileste condiţiile generale sau specifice pentru depozitele de deseuri subterane şi pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-menţionate. 2. Cerinţe generale de control şi protectia factorilor de mediu 2.1. Controlul apei şi gestiunea levigatului 2.1.1. În corelatie cu caracteristicile depozitului şi condiţiile meteorologice, vor fi luate masurile corespunzătoare pentru:
- a)controlul cantităţii de apa din precipitatiile care patrund în corpul depozitului; ...
- b)prevenirea patrunderii apei de suprafaţa şi/sau subterane în deseurile depozitate; ...
- c)colectarea apei contaminate şi a levigatului; ...
- d)epurarea apei contaminate şi a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzător cerut pentru evacuarea lor din depozit. ... 2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplică la depozitele de deseuri inerte; decizia este luata de autoritatea teritoriala pentru protectia mediului, dacă evaluarea, ţinându-se seama de amplasarea depozitului şi a deseurilor care trebuie acceptate, arata ca depozitul nu reprezinta un pericol potenţial pentru mediu. 2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacueaza conform urmatoarelor variante:
- a)la o statie de epurare proprie şi apoi într-un receptor natural; ...
- b)la o statie de epurare oraseneasca; ...
- c)într-un bazin şi apoi este transportat periodic la o statie de epurare. ... 2.1.4. Santurile de garda trebuie prevăzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafetele invecinate depozitului. 2.1.5. Dacă autoritatea competentă, pe baza unui studiu de impact şi/sau bilant de mediu, decide, în conformitate cu prevederile pct. 2.1 "Controlul apei şi gestiunea levigatului", că nu sunt necesare colectarea şi tratarea levigatului sau a stabilit ca depozitul nu prezinta pericol potenţial pentru sol, apa freatica sau de suprafaţa, condiţiile prevăzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplică. 2.2. Controlul gazului 2.2.1. Sistemul de colectare şi de evacuare a gazelor de fermentare consta din conducte, puturi, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalaţii de prelucrare/valorificare. 2.2.2. Gazul de depozit se colecteaza în toate depozitele care accepta deseuri biodegradabile. Dacă gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars. 2.2.3. Colectarea, tratarea şi folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectueaza astfel încât sa nu se produca pagube sau distrugerea mediului şi să se reduca riscurile pentru sănătatea populatiei. 2.2.4. Controlul acumularii şi migrarii gazului de depozit, precum şi cantitatea şi compozitia gazului se realizează conform prevederilor pct. 2.2.4 şi tabelului 4.2 din anexa nr. 4. 2.3. Asigurarea stabilitatii 2.3.1. Repartizarea deseurilor în depozit trebuie facuta astfel încât să se asigure stabilitatea masei de deseuri şi a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate şi a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecarilor. 2.3.2. Dacă exista impermeabilizare artificiala, trebuie apreciat dacă substratul geologic - ţinându-se seama de morfologia depozitului - este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizarii. 2.4. Sisteme de siguranţă şi paza 2.4.1. Depozitele se imprejmuiesc şi se instituie paza lor, pentru reducerea posibilitatilor de patrundere ilegala pe amplasament a oamenilor şi animalelor. 2.4.2. Portile se inchid în afara orelor de lucru. 2.4.3. Sistemul de control şi acces la fiecare depozit trebuie să conţină un program de măsuri pentru a detecta şi descuraja aruncarea ilegala de deseuri în depozit. 2.5. Combaterea altor inconveniente şi riscuri 2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate măsuri pentru diminuarea şi a altor noxe şi riscuri, precum:
- a)emisia de mirosuri şi praf; ...
- b)particule materiale antrenate de vant; ...
- c)zgomot şi trafic; ...
- d)păsări, paraziti şi insecte; ...
- e)formarea de aerosoli; ...
- f)incendii, explozii, alunecari. ... 2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament sa nu fie dispersate pe drumurile publice şi în zonele invecinate. 2.6. Incadrarea în peisaj Amenajarile pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deseuri se realizează în functie de folosintele terenurilor adiacente, prin:
- a)realizarea unei perdele vegetale de protecţie cu o latime ce se va stabili în proiect şi, dacă este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori şi arbusti repede crescatori; ...
- b)amplasarea în frontul vizual a construcţiilor social-administrative; ...
- c)amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame; ...
- d)inierbarea cu plante ierboase - graminee- şi plantarea unor specii rezistente la poluanti pe suprafetele acoperite ale depozitului, care au ajuns la cota finala, pentru refacerea structurii solului şi a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluantilor şi cu introducerea treptata a acestor terenuri în peisajul natural al zonei. ... Prin executarea lucrărilor tehnice de inchidere a depozitului trebuie să i se confere terenului incadrarea în peisajul zonal. -------