HOTĂRÂRE nr. 71 din 4 octombrie 2017

(2017)240 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 6 octombrie 2017 În temeiul prevederilor art. 67 și 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/362 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 26 septembrie 2017, Camera Deputaților:

1. Își exprimă acordul față de viziunea promovată în documentul Comisiei Europene, conform căreia globalizarea constituie, în prezent, unul dintre factorii cu cea mai mare și diversificată influență asupra vieții și că problemele sau riscurile apărute pe plan local au un impact mai mare sau mai mic la nivel global și viceversa și evidențiază diversitatea domeniilor afectate, de la politic și economic la militar, social și cultural; își exprimă convingerea că acest fenomen va constitui, din ce în ce mai mult în viitor, unul dintre factorii majori de influență și atrage atenția asupra necesității de a menține un nivel ridicat de adaptare la schimbare. ...
2. Salută continuitatea inițiativelor și preocupărilor privind viitorul Uniunii Europene ca urmare a lansării, la 1 martie 2017, a Cărții albe privind viitorul Europei, care a deschis calea unor dezbateri cu privire la viitorul Uniunii și al Europei, în general. ...
3. Este de acord cu poziția exprimată de Comisia Europeană privitoare la necesitatea unei guvernanțe mondiale sporite și a mai multor norme la nivel internațional, pentru a putea valorifica mai bine oportunitățile oferite de globalizare. Susține, totodată, ideea prezentată de Comisia Europeană la nivelul documentului privind nevoia adoptării de politici la nivel național care să stimuleze competitivitatea și să îmbunătățească reziliența. ...
4. Consideră benefică abordarea Comisiei Europene în evidențierea aspectelor pozitive ale globalizării asupra cetățenilor europeni, prin influența acesteia asupra nivelului de trai, al competitivității, al creării și menținerii de locuri de muncă, al diversificării bunurilor și surselor de aprovizionare și recomandă reflectarea, în continuare, a acestei poziții, inclusiv în mediul educațional. ...
5. Conștientizează existența riscului de exploatare a progreselor provocate de globalizare de către organizații teroriste sau infractori și de modul în care problemele ivite își pot găsi rezolvarea prin interacțiunile interumane, dar atrage atenția asupra necesității ca astfel de rezolvări să pornească, în primul rând, din partea instituțiilor abilitate la nivel european și național. În acest sens, recomandă elaborarea și actualizarea, în permanență, a unor ghiduri și manuale de bune practici pentru cetățeni, precum și abordarea în viitoarele comunicări a necesității unei cooperări aprofundate între statele membre și instituțiile europene, inclusiv în ceea ce privește schimbul de experiență la nivel instituțional și academic. ...
6. Felicită Comisia Europeană pentru evidențierea tendințelor spre care se îndreaptă viitorul globalizării și consideră necesară prezentarea, pe larg, a factorilor relevanți și specifici care pot influența, în continuare, politicile din domeniile transporturilor, energiei, industriei agroalimentare, telecomunicațiilor, distribuției, serviciilor financiare, producției, industriei medicale. ...
7. Atrage atenția asupra modului în care progresul tehnologic creează riscuri și vulnerabilități, în special în mediul online, sens în care recomandă accentuarea importanței securității cibernetice la nivel european. ...
8. Atrage atenția asupra riscurilor și vulnerabilităților de securitate ca efecte ale globalizării și la preluarea acestora la nivelul UE, exemple recente, în acest sens, fiind criza migrației, terorismul sau amenințările cibernetice. Accentuează, în acest sens, importanța dimensiunii de securitate în ceea ce privește adaptarea continuă la realitățile în schimbare. ...
9. Semnalează necesitatea direcționării continue de fonduri, la nivel european, în domeniul cercetării și inovării, în special în domeniul tehnologic, informatic, comunicații sau transporturi, precum și în infrastructura cibernetică. ...
10. Evidențiază importanța mediului comunicațional și atrage atenția asupra modului în care accesul la știri și informații reprezintă inclusiv un mod de raportare la globalizare. În acest sens, susține necesitatea asigurării accesului complet și transparent la informații reale și în timp real al cetățenilor europeni, precum și nevoia de contracarare a diferitelor instrumente specifice războiului informațional, la care recurg terți cu scopul slăbirii Uniunii Europene. ...
11. Apreciază eforturile Comisiei Europene pentru modernizarea economiilor statelor membre, precum și sprijinul pentru inovație și pentru modernizarea infrastructurii, întrucât globalizarea poate fi benefică doar dacă este valorificată corespunzător. Salută concluzia Comisiei potrivit căreia, pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare, sunt necesare măsuri pentru o repartizare cât mai echitabilă a beneficiilor globalizării, în conformitate cu principiile solidarității și durabilității și atrage atenția asupra importanței unei abordări echilibrate în beneficiul tuturor statelor membre. În acest sens, solicită Comisiei Europene să acționeze ca un „honest-broker“ (intermediar echilibrat) față de pozițiile tuturor statelor membre. Consideră că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să rămână unite și angajate, să conlucreze pentru o Europă unită, puternică, coezivă, bazată pe valorile fundamentale și pe principiile europene înscrise în tratate. ...
12. Susține ideea unei evaluări echitabile și depline a globalizării, care să conducă la o valorificare a oportunităților oferite de aceasta, însă atrage atenția asupra necesității unei informări complete și corecte a cetățenilor, care să țină cont și de tendințele naționaliste antiglobalizare. ...
13. Notează faptul că reticențele indicate în document ale unor state membre privitoare la libertatea de circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă în cadrul Uniunii Europene constituie elemente specifice poziționărilor eurosceptice și naționaliste și semnalează necesitatea contracarării acestora în mod constant, reamintind că elementele menționate fac parte din valorile fundamentale ale construcției europene și de aceea trebuie apărate în orice moment. ...
14. Atrage atenția că efectele negative ale globalizării țin, în principal, de ascensiunea curentelor naționaliste care au recurs la abordări emoționale, dar și de provocările și vulnerabilitățile din ultimii ani, cu atât mai mult cu cât majoritatea au fost influențate de factori externi; apreciază că Uniunea Europeană, statele sale membre și cetățenii europeni vor trebui să reziste și să contracareze tentațiile izolaționismului, precum și pe cele provocate de curentele naționaliste. ...
15. Semnalează faptul că statele, care nu reușesc să se adapteze la mediul creat de globalizare, ajung să manifeste o scădere a nivelului de trai și a calității vieții în rândul cetățenilor, precum și o creștere a tendințelor naționaliste și xenofobe la nivel popular, din cauza creșterii clivajelor sociale și economice și a decalajelor față de statele dezvoltate. ...
16. Susține punctul de vedere al Comisiei conform căruia cooperarea la nivel global este indispensabilă pentru a face față provocărilor multiple cu care ne confruntăm la nivel mondial și, implicit, european. În acest sens, reamintește că este necesară atât o consolidare a coeziunii interne la nivel european, prin întărirea și aprofundarea schimburilor dintre statele membre și dintre acestea și instituțiile europene, cât și o aprofundare a cooperării UE cu partenerii externi, fie state, fie organizații regionale și internaționale. ...
17. Remarcă prezența teoriilor existente în mediul academic conform cărora lumea este împărțită, din punctul de vedere al influenței și al beneficiilor globalizării, între un „centru“, format din state dezvoltate, și o „periferie“, constituită din state subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Recomandă adoptarea, în continuare, a unei conduite constructive a Uniunii Europene, ca parte din „centru“, către statele din „periferie“, cu atât mai mult cu cât o parte dintre acestea se află în vecinătatea Uniunii, fapt care ar presupune susținerea dezvoltării politice, sociale și economice a lor și a dezvoltării și aprofundării relațiilor de cooperare multidimensională cu acestea. ...
18. Apreciază implicarea Uniunii Europene în dezvoltarea statelor din vecinătate, însă recomandă, date fiind puterile și resursele limitate de care dispune, dezvoltarea unei cooperări articulate și aprofundate cu organisme terțe cu atribuții pe plan internațional. ...
19. Semnalează necesitatea dezvoltării și/sau consolidării de mecanisme și instrumente de protejare și salvgardare a valorilor europene și a valorilor și proceselor democratice, atât în ceea ce privește statele membre, cât și statele în care Uniunea Europeană și-a manifestat interesul pentru consolidarea cooperării sau pentru dezvoltări societale. ...
20. Este de acord cu Comisia Europeană referitor la problemele identificate pe care le aduce globalizarea în privința practicilor comerciale neloiale, a inechității comerciale și a pieței muncii, precum și a inegalităților și polarizării sociale și că, în lipsa unor măsuri concrete, există riscul agravării acestora. Atrage însă atenția asupra necesității ca astfel de măsuri să fie îndreptate, în egală măsură, atât împotriva perpetuării acestor practici în interiorul Uniunii Europene, în interacțiunile dintre și de la nivelul statelor membre, cât și în ceea ce privește relația cu partenerii externi. ...
21. Subliniază importanța monedelor de circulație internațională în mediul actual, sens în care recomandă dezvoltarea de politici de protejare a monedei euro și a zonei euro, considerând, totodată, benefică extinderea zonei euro în vederea consolidării monedei și a influenței acesteia. ...
22. Notează faptul că globalizarea a dus la crearea unui sistem economic unic, creând interese comune la nivel economic și comercial în plan internațional, și semnalează necesitatea ca Uniunea Europeană să își mențină rolul comercial și economic în lume și să modeleze globalizarea prin acorduri comerciale cu alte state, în beneficiul cetățenilor europeni și al tuturor statelor membre. Recomandă diversificarea și aprofundarea acordurilor comerciale negociate cu parteneri externi, utilizând experiența Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) încheiat cu Canada și a Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), negociat cu Statele Unite ale Americii, în vederea încheierii de noi acorduri. În egală măsură, atrage atenția asupra necesității menținerii unei conduite potrivite în efectuarea negocierilor și încheierea unor astfel de acorduri, prin care să se asigure protejarea drepturilor fundamentale și a tuturor valorilor europene și democratice. În acest sens, recomandă negocierea unor tratate mai ample, care să cuprindă și dimensiunea acestor valori. ...
23. Este de acord cu viziunea promovată de Comisia Europeană, conform căreia beneficiarii creșterii exporturilor ca urmare a cererii crescânde la nivel internațional, ca rezultat al interacțiunilor dezvoltate de globalizare, provin atât din rândul marilor corporații, cât și al IMM-urilor. În acest sens, consideră că este necesară în continuare încurajarea spiritului întreprinzător în rândul cetățenilor europeni și a orientării acestora inclusiv pe plan extern. ...
24. Recomandă adoptarea unei poziții articulate în privința impactului pozitiv pe care investițiile îl au asupra mediului economic și a nivelului de trai al cetățeanului și a încurajării creșterii nivelului acestora, ținând cont de faptul că un nivel investițional crescut generează creșterea economică, reprezentând o consecință pozitivă a globalizării. ...
25. Apreciază în mod pozitiv poziția Guvernului României privitoare la posibilitatea unei abordări a Comisiei Europene în sensul sprijinirii statelor membre prin propunerea unor linii directoare care să conducă la crearea unui mediu favorabil inovației și progresului tehnic în fiecare dintre statele membre, obiectivul urmărit fiind creșterea competitivității produselor oferite de statele membre pe piețele internaționale. Este de acord, în acest sens, cu poziția Guvernului României conform căreia UE va fi cu atât mai competitivă cu cât fiecare dintre statele membre va trimite spre piața globală produse sau servicii competitive. ...
26. Susține poziția Guvernului României privind utilitatea unei campanii de promovare și argumentare a beneficiilor globalizării pentru cetățenii UE, cu accent pe aspecte precum: – protecționismul și naționalismul economic nu sunt o soluție viabilă în actualul context mondial, având în vedere nivelul interconectării și interdependenței globale actuale; ... – experiența arată că orice manifestare a protecționismului generează reacții și contramăsuri similare care se vor răsfrânge inevitabil asupra creșterii economice; ... – consolidarea integrării economice regionale prin extinderea rețelei de acorduri de liber schimb ale UE este benefică nu numai prin prisma creșterii volumului schimburilor comerciale și, implicit, a economiilor și a nivelului de bunăstare intra-UE, ci și pentru că plasează UE în poziția de a participa activ la crearea normelor și reglementărilor internaționale în domeniu, în beneficiul cetățenilor europeni și, în sens mai larg, al cetățenilor lumii occidentale, atașată unui set comun de valori democratice și principii ale pieței libere. ... ...
27. Este de acord cu concluzia documentului de reflecție, regăsită și la nivelul poziției Guvernului României, conform căreia este necesară o coerență sporită la nivelul UE în ceea ce privește dinamica diplomației economice și susține poziția Guvernului conform căreia cooperarea și coordonarea pozițiilor cu parteneri poate genera beneficii economice considerabile pentru cetățenii Uniunii, atât prin creșterea rețelelor comerciale și a volumului comerțului, cât și în ceea ce privește segmentul armonizării standardelor internaționale. ...
28. Solicită Guvernului României să participe activ în continuare la dezbaterile privind viitorul proiectului european, să pledeze constant pentru conservarea și consolidarea realizărilor fundamentale ale UE și ale politicilor sale de succes, libertățile fundamentale, piața internă, spațiul Schengen, zona euro, politica de coeziune, politica agricolă comună, politica de vecinătate și extinderea. ... Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 4 octombrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin.

(2)din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, FLORIN IORDACHE București, 4 octombrie 2017. Nr. 71. -----