← România

DECIZIE nr. 946 din 23 septembrie 2008

DECIZIE nr. 946 din 23 septembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 500 din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 17 octombrie 2008 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 500 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 1.179/272/2007 al Tribunalului Hunedoara - Secţia penală. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Ministerul Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.179/272/2007, Tribunalul Hunedoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 500 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Pompiliu Bota. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional deoarece încalcă prezumţia de nevinovăţie. Totodată, se arată că "procurorul, folosind prevederile art. 500 din Codul de procedură penală, suspendă judecarea cauzei prin luarea măsurii de a pune în mişcare acţiunea penală" şi, "ca atare, prin agentul său guvernamental, puterea executivă se amestecă în justiţie", ceea ce încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Tribunalul Hunedoara - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional întrucât nu încalcă prezumţia de nevinovăţie şi nici principiul separaţiei puterilor în stat. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 500 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "Dacă înainte de soluţionarea cererii de reabilitare a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru o altă infracţiune săvârşită de condamnat, examinarea cererii se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei privitoare la noua învinuire." În motivarea excepţiei, autorul acesteia invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin.
(4)privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi ale art. 23 alin.
(11)privind prezumţia de nevinovăţie. Se invocă totodată art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră prezumţia de nevinovăţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 815 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, că suspendarea examinării cererii de reabilitare, în situaţia în care înainte de soluţionarea acesteia a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru o altă infracţiune săvârşită de condamnat, este o opţiune procedurală a legiuitorului. Această opţiune se întemeiază pe necesitatea de a se stabili îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 137 alin. 1 lit.
  1. c)din Codul penal, constând în buna conduită pe care condamnatul trebuie să o aibă pe întreaga perioadă până la soluţionarea cererii. Or, îndeplinirea acestei condiţii nu se poate verifica decât după finalizarea procesului în care s-a pus în mişcare noua acţiune penală. Ca urmare, soluţia legislativă criticată este deplin justificată şi nu este de natură să aducă atingere principiului prezumţiei de nevinovăţie, dat fiind că suspendarea examinării cererii de reabilitare nu are niciun efect asupra procesului în care s-a pus în mişcare noua acţiune penală, aceasta desfăşurându-se după regulile şi cu garanţiile prevăzute de lege. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, cele statuate anterior de Curte îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. În plus, în prezenta cauză se mai invocă încălcarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat. Nici aceste susţineri nu pot fi reţinute, deoarece nu procurorul este cel care dispune suspendarea examinării cererii de reabilitare, ci instanţa de judecată în exercitarea rolului şi a atribuţiilor sale constituţionale. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit.
  2. d)şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 alin.
(1)şi
(6)din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 500 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 1.179/272/2007 al Tribunalului Hunedoara - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 septembrie 2008. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta -------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.