ANEXE din 20 noiembrie 2017

ANEXE din 20 noiembrie 2017 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.678/2017 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică - RNTR 1 Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 996 bis din 15 decembrie 2017 Anexa nr. 1 A. Plan de operațiuni NOTE: *1) "Cerințe" se referă la condițiile stabilite prin omologarea de tip și aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condițiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislația națională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerințele. *2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranței rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului *3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate) DMi (deficiențe minore) - deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore DMa (deficiențe majore) - deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante DP (deficiențe periculoase) - deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere Prescurtări utilizate în tabel: CI - certificat de înmatriculare CIV - cartea de identitate a vehiculului ITP - inspecție tehnică periodică GPL - gaz petrolier lichefiat (instalație de alimentare cu GPL) GNC - gaz natural comprimat (instalație de alimentare cu GNc) Categoriile L1e, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2. ... Anexa nr. 2 A. Plan de operațiuni NOTE: *1) "Cerințe" se referă la condițiile stabilite prin omologarea de tip și aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condițiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislația națională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerințele. *2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranței rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului *3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat Reparație sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparație sau modificare cu efecte negative asupra siguranței rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomologate sau necertificate) DMi (deficiențe minore) - deficiențele care nu au un efect semnificativ asupra siguranței vehiculului sau impact asupra mediului, precum și alte neconformități minore DMa (deficiențe majore) - deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante; DP (deficiențe periculoase) - deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa lege siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului. Un vehicul care prezintă deficiențe încadrabile la mai mult de o categorie de deficiențe este clasificat în categoria care corespunde deficienței mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficiențe la același element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficiențe ar genera un risc mai mare la adresa siguranței rutiere. Prescurtări utilizate în tabel: CI - certificat de înmatriculare CO - oxid de carbon CIV - cartea de identitate a vehiculului HC - hidrocarburi total ITP - inspecție tehnică periodică GPL - gaz petrolier lichefiat (instalație de alimentare cu GPL) GNC - gaz natural comprimat (instalație de alimentare cu GNc) GNL - gaz natural lichefiat MTMA - masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă) Categoriile M1, M2, M3, N1, N2, N3, O1, O2, O3, O4 sunt definite în reglementările RNTR 2 ......................................................................................... ... D. Deficiențe privind parbrizul și alte geamuri 1. Deficiențe parbriz autoturisme și autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv Deteriorări permise:

1. a)în zona de acțiune a ștergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm. ...
2. b)în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz: – o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia; ... – zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm; ... – o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 40 mm; ... – patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri imaginare cu diametre de cel mult 10 mm. ... ...
3. c)pe marginea parbrizului, în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz, se admit fisuri simple neramificate ca în figură. ... ... 2. Deficiențe autovehicule cu MTMA peste 3.500 kg Deteriorări permise:
4. a)în zona de acțiune a ștergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm. ...
5. b)în afara zonei de acțiune a ștergătoarelor de parbriz: – o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia; ... – zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm; ... – o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 100 mm; ... – trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu diametre de cel mult 30 mm. ... ...
6. c)Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figura de mai sus. ... Prin deteriorări se înțeleg și bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului. ... METODA DE CONTROL: 1. Prin examinare vizuală; ... 2. Dacă este cazul, prin măsurare, utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă). ... 3. Condiții privind transparența geamurilor ... Geamurile vehiculelor trebuie să fie omologate și să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva nr. 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate și materialele pentru geamurile autovehiculelor și remorcilor acestora sau cu Regulamentul nr. 43 CEE-ONU - Dispoziții uniforme privind omologarea geamurilor de securitate Condiția se consideră îndeplinită și de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT. Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă un factor de transmisie normală a luminii de cel puțin 70 %. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale față și luneta. În cazul în care vehiculul este dotat și cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate. În cazul în care geamurile vehiculului au o transparență modificată față de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmărește ca stratul aplicat ulterior să fie uniform și să nu creeze distorsiuni. De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecție aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate și marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate potrivit legii. NOTĂ: Condițiile precizate la pct. 1 - 3 se aplică și motociclurilor carosate, tractoarelor și mașinilor autopropulsate pentru lucrări. ... Anexa nr. 3 (ANEXA nr. 4 la reglementări - verso) Planul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoria L Anexa nr. 4 (ANEXA nr. 5 la reglementări-verso) Planul operațiunilor pentru inspecția tehnică periodică la categoriile M, N, O și T Anexa nr. 5 (ANEXA nr. 7^1 la reglementări) Cerințe privind competența, examinarea și atestarea/reatestarea inspectorilor tehnici 1. În vederea atestării unui inspector tehnic, RAR verifică îndeplinirea de către fiecare solicitant a următoarelor cerințe:
7. a)cu privire la competența profesională, că acesta deține cunoștințe și capacitate de înțelegere certificate, referitoare la vehiculele rutiere, în următoarele domenii: – mecanică; ... – dinamică; ... – dinamica vehiculului; ... – motoarele cu ardere internă; ... – construcția vehiculelor rutiere; ... – diagnosticarea vehiculelor rutiere; ... – materiale și prelucrarea materialelor; ... – electronică; ... – electricitate; ... – componentele electronice ale vehiculului; ... – aplicații IT. ... ...
8. b)cu privire la experiența profesională, că acesta are cel puțin 3 ani de experiență profesională documentată în una dintre următoarele activități: – reparații auto, în cadrul unor ateliere autorizate potrivit legii pentru desfășurarea cel puțin a activităților de reparații pentru motor, sistemul de rulare, sistemul de direcție și sistemul de frânare; ... – omologări sau verificări tehnice pentru vehicule, în cadrul unor autorități de omologare ori servicii tehnice notificate; ... – ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), în cadrul unor SITP autorizate potrivit legii. ... ...
9. c)cu privire la experiența necesară manevrării unui vehicul în cursul efectuării ITP, că posedă permis de conducere corespunzător clasei de ITP pentru care solicită atestarea, cu respectarea următoarelor cerințe minimale: ...
10. a)pentru clasa I - permis de conducere categoriile A și B1; ...
11. b)pentru clasa a II-a - permis de conducere categoria B; ...
12. c)pentru clasa a III-a - permis de conducere categoria C și/sau D. ... ... 2. Cerințele de competență profesională precizate la pct. 1 lit.
13. a)și cele de experiență profesională precizate la pct. 1 lit.
14. b)sunt considerate îndeplinite în cazul solicitanților care dețin titlul de inginer în domeniul de studii de licență "Ingineria autovehiculelor" (se consideră ca echivalente calificările inginer autovehicule rutiere sau subinginer mecanic automobile). ... 3. Atestarea se acordă după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică și o examinare practică. ... 4. Programul de atestare acoperă cel puțin următoarele aspecte:
15. a)construcția vehiculului: – identificarea vehiculului; ... – sistemul de frânare; ... – sistemul de direcție; ... – vizibilitatea; ... – lămpi, dispozitive reflectorizante și echipamente electrice; ... – punți, jante, anvelope și suspensie; ... – șasiu și elemente atașate șasiului; ... – alte echipamente; ... – emisii poluante; ... – inspecții suplimentare pentru vehicule cu utilizare specifică; ... ...
16. b)metode de inspecție; ...
17. c)evaluarea deficiențelor; ...
18. d)cerințe legale aplicabile privind starea vehiculului în vederea omologării; ...
19. e)cerințe legale privind inspecția tehnică; ...
20. f)dispoziții administrative privind omologarea, înmatricularea și inspecția tehnică periodică a vehiculelor; ...
21. g)aplicații IT folosite în procedura de inspecție tehnică periodică și în cea administrativă. ... ... 5. Atestarea în vederea efectuării ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu carburanți alternativi este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condițiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind construcția și inspecția tehnică periodică a acestor vehicule. ... 6. Atestarea în vederea efectuării controlului tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare este condiționată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condițiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind controlul tehnic în trafic. ... 7. După absolvirea programului de atestare, RAR eliberează solicitantului un certificat de atestare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10 la reglementări. ... 8. În cazurile menționate la pct. 5 și 6, în certificatul de atestare se menționează în mod expres activitățile respective. ... 9. Termenul de valabilitate al certificatului de atestare este de 2 ani. ... 10. La cererea inspectorului tehnic, RAR eliberează un duplicat al certificatului de atestare cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare. ... 11. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a modificării anumitor date înscrise în certificatul de atestare, care nu influențează valabilitatea certificatului de atestare sau activitățile pentru care a fost atestat inspectorul tehnic, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare. ... 12. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a extinderii valabilității certificatului de atestare pentru activități suplimentare față de cele pentru care a fost inițial atestat, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeași valabilitate ca a certificatului inițial, în baza documentelor doveditoare și a promovării unei examinări suplimentare aferente extinderii solicitate. ... 13. În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un dosar care va conține următoarele:
22. a)cerere de atestare, care va include, după caz, și o recomandare din partea operatorului economic sau a instituției publice la care va urma să își desfășoare activitatea; ...
23. b)copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz; ...
24. c)copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă; ...
25. d)documentele care atestă îndeplinirea cerinței privind experiența profesională documentată minimă, după cum urmează: copie de pe contractul individual de muncă, extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis inspectoratului teritorial de muncă în original, copie de pe carnetul de muncă, copie de pe fișa postului și/sau un document eliberat de inspectoratul teritorial de muncă în original, după caz. ...
26. e)copie de pe actul de identitate. ... ... 14. Copiile menționate la pct. 13 lit.
27. b)-
28. e)vor fi certificate pentru conformitate cu originalul. ... 15. La prezentarea la programul de atestare, solicitantul trebuie să prezinte în original documentele valabile prevăzute la pct. 13 lit.
29. c)și e). ... 16. Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include recomandarea menționată la pct. 13 lit.
30. a). ... 17. Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include recomandarea menționată la pct. 13 lit.
31. a). ... 18. În vederea reatestării, inspectorul tehnic trebuie să transmită RAR o solicitare în acest sens. ... 19. Reatestarea inspectorilor tehnici se acordă după absolvirea unui program de reatestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică și o examinare practică. ... 20. Programul de reatestare asigură menținerea și actualizarea cunoștințelor și abilităților cerute inspectorilor tehnici în domeniile menționate la pct. 4 lit.
32. a)-
33. g). ... 21. Reatestarea se acordă contra cost, cu aplicarea mutatis mutandis a prevederilor pct. 5-12. ... 22. La prezentarea la programul de reatestare, inspectorul tehnic trebuie să prezinte cererea de reatestare, permisul de conducere valabil sau dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă, în original, actul de identitate valabil, în original, precum și certificatul de atestare, în original, dacă acesta este în termen de valabilitate. ... Anexa nr. 6 (ANEXA nr. 11 la reglementări) Condiții tehnice privitoare la verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor A. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role presupune verificarea coeficienților de frânare realizați de frâna de serviciu și frâna de staționare, precum și verificarea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare. A1. Coeficientul de frânare Coeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forțelor de frânare la roțile pe care acționează frâna a cărei eficacitate se verifică și greutatea vehiculului prezentat la ITP: n Σ Fis + Fid i=1 Cf = ────────────── x 100 (%) G în care: Fis (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i; Fid (daN) - forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i; n - numărul de punți; G (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP. Valorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu, tabelul 2 pentru frâna de securitate și tabelul 3 pentru frâna de staționare. Tabelul 1 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu A. Autovehicule cu două roți ... B. Autovehicule și remorcile acestora *) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii ... C. Tractoare ... Tabelul 2 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de securitate (dacă este asigurată de un sistem separat) Autovehicule și remorcile acestora *) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii Tabelul 3 - Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de staționare Toate categoriile Notă: În cazul semiremorcilor, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punțile semiremorcii ... A2. Dezechilibrul Dezechilibrul dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți se determină cu relația: F max - F min d = ─────────────── x 100 (%) F max în care: Fmax (daN) - forța de frânare la roata ce înregistrează forța de frânare superioară; Fmin (daN) - forța de frânare la roata ce înregistrează forța de frânare inferioară. Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru vehicule sunt precizate în tabelul 4. Tabelul 4 - Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți ... ... B. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare și înregistrare Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare și înregistrare presupune verificarea decelerațiilor realizate de frâna de serviciu și frâna de staționare în cazul frânării pe pistă, precum și aprecierea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare în funcție de comportamentul la frânarea pe pistă. Această verificare se efectuează prin probe funcționale în parcurs, prin măsurarea decelerației maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă viteza maximă constructivă este mai mică de 30 km/
34. h)în cazul frânei de serviciu și 15 km/h în cazul frânei de staționare. Probele în parcurs trebuie desfășurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted și rectiliniu. Această verificare se aplică pentru: – mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h; ... – tractoare (în cazul tractoarelor, verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare se poate efectua și pe standul cu role, în stațiile ITP autorizate) ; ... – autoremorchere, autovehicule speciale și autovehicule specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare pe standul de frânare cu role; ... – autovehicule cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă; ... – mopede cu 3 roți; ... – motociclete cu ataș; ... – mototricicluri: ... – cvadricicluri; ... – motocicluri cu roți jumelate. ... Valorile minime admisibile ale decelerației maxime măsurate sunt precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu și tabelul 6 pentru frâna de staționare. Tabelul 5 - Valori minime admisibile ale decelerației maxime pentru frâna de serviciu A. Autovehicule cu trei roți și cvadricicluri ... B. Autovehicule ... C. Tractoare ... D. Mașini și utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h ... Tabelul 6 - Valori minime admisibile ale decelerației maxime pentru frâna de staționare Toate categoriile ... C. Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs Verificarea eficacității și performanței sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi) remorcilor care nu pot fi verificate, din motive constructive, pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează: – o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi) remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcționează, precum și comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei); ... – acționarea sistemului de frânare de staționare al (semi) remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staționare al (semi) remorcii funcționează. ... Metodologia de încercare a sistemelor de frânare ale vehiculelor din categoriile M, N și O cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role 1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice 1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuația următoare: n Σ Fis + Fid i=1 Cf = ───────────── x 100 (%) G în care: Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i; Fid (daN) = Forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i; n = numărul de punți; G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP. ... 1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parțial încărcat - metoda de măsurare într-un punct Aceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forțelor de frânare obținute la verificarea vehiculului descărcat sau parțial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului încărcat la MTMA. Metoda presupune existența conectoarelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz. În timpul verificării pe fiecare punte, cel puțin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului de frânare trebuie obținută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării. Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoașterea următorilor parametri:
35. a)valoarea forțelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se obțin prin măsurarea pe standul de frânare cu role); ...
36. b)valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindri de frână (în funcție de amplasarea conectorului de testare) la care se obțin forțele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la ITP (se obțin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de măsurare a presiunii); ...
37. c)valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în funcție de datele existente pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare). În cazul în care presiunea de extrapolare de pe plăcuța regulatorului automat al frânării în funcție de încărcare este prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acționează regulatorul care este menționată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente, care va fi folosită în calcul. ... Pentru o anumită punte, forțele de frânare maxime se obțin la blocarea standului de frânare sau, dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afișaj a valorilor maxime. Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei: p(
38. ex)- 0,4 Ei = ───────────── p(
39. i)- 0,4 în care: i = numărul punții verificate; p(
40. ex)= valoarea presiunii de extrapolare; p(
41. i)= valoarea presiunii măsurate la care s-au obținut forțele maxime de frânare pe puntea i. Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula: (F1s+F1d)xE1 + (F2s+F2d)xE2 +...+ (Fns+Fnd)xEn Cf = ─────────────────────────────────────────────── x 100 (%) G în care: Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i; Fid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i; Ei = factorul de extrapolare pentru puntea i; n = numărul de punți; G (daN) = greutatea vehiculului încărcat la MTMA. În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricație cu conectoare de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parțial încărcat utilizând ecuația următoare: n Σ Fis + Fid i=1 Cf = ────────────── x 100 (%) G în care: Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i; Fid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i; n = numărul de punți; G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP. Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarcina maximă. ... ... 2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice și pentru sistemele de frânare complet hidraulice Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forțelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parțial încărcat utilizând ecuația următoare: n Σ Fis + Fid i=1 Cf = ────────────── x 100 (%) G în care: Fis (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea stângă a punții i; Fid (daN) = forța de frânare la roata/roțile de pe partea dreaptă a punții i; n = numărul de punți G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puțin 50% din sarcina maximă. ... ... Anexa nr. 7 (ANEXA nr. 13 la reglementări) Verificarea emisiilor poluante 1. Autovehicule echipate cu mas 1.1. Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări: 1.1.1. inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități; ... 1.1.2. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități. ... 1.1.3. După aducerea motorului la parametrii normali de funcționare, ținând cont de recomandările producătorului, se măsoară cu analizorul de gaze de evacuare concentrația emisiilor de monoxid de carbon (CO) și de hidrocarburi (Hc), cu motorul la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare"). ... 1.1.4. Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele valori:
42. a)pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: CO(cor): 4,5% în vol.; ...
43. b)pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) începând cu anul 1987: CO(cor): 3,5% în vol. ... ... 1.1.5. Conținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depășească 1000 ppm. Verificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină. ... 1.1.6. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi. ... 1.1.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare. ... 1.1.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat. ... 1.1.9. La motoarele cu alimentare duală benzină / carburanți alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare. ... ... 1.2. Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări: 1.2.1. inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități; ... 1.2.2. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități; ... 1.2.3. determinarea eficienței sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea cu analizorul de gaze de evacuare a valorii lambda și a conținutului de CO și de hidrocarburi (Hc) din gazele de evacuare, conform dispozițiilor pct. 1.2.4 și 1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la parametrii normali de funcționare, conform recomandărilor producătorului autovehiculului. ... 1.2.4. Emisii la ieșirea din țeava de evacuare - valori limită Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele valori:
44. a)măsurări efectuate la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) și cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziția "Neutru" sau "Parcare"): conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,5% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO(cor): 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M1, N1, M2 ori N2) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M