DECIZIE nr. 23 din 10 februarie 1998 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 4 din Codul penal Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 143 din 8 aprilie 1998 Mihai Constantinescu - preşedinte Costica Bulai - judecător Viorel Mihai Ciobanu - judecător Nicolae Popa - judecător Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Ioan Griga - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol, pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 4 din Codul penal, invocată de Ardelean Ana Emanuela în Dosarul nr. 1.346/1995 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 29 ianuarie 1998, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa părţilor legal citate, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 3 februarie 1998 şi apoi pentru data de 10 februarie
- CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Încheierea din 23 septembrie 1997 Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 4 din Codul penal, ridicată de Ardelean Ana Emanuela în Dosarul nr. 1.346/1995 al acestei instanţe. Deşi autoarea excepţiei se referă la art. 81 alin. 3 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 30 din Legea nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal, în realitate are în vedere dispoziţiile art. 81 alin. 4 din Codul penal, republicat în baza Legii nr. 140/
- Autoarea excepţiei considera aceasta dispoziţie legală neconstitutionala, deoarece, pentru a putea beneficia de suspendarea condiţionată a executării pedepsei, ea trebuie să efectueze plata integrală a despăgubirilor, ceea ce ar reprezenta în fapt obligaţia de recunoaştere necondiţionată a vinovatiei penale ca temei al răspunderii civile. În acest mod se creează un regim discriminatoriu de inegalitate între cetăţeni, în funcţie de condiţia materială a cetăţeanului, incalcandu-se astfel prevederile art. 4 alin.
(2)din Constituţie. Se arata, de asemenea, ca textul atacat încalcă dreptul la apărare, prevăzut la art. 24 din Constituţie, principiul egalităţii în faţa legii, prevăzut la art. 16 alin.
(1)din Constituţie, şi "vine în contradictie cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului". Exprimandu-şi opinia, instanţa apreciază ca excepţia este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale atacate nu contravin prevederilor art. 4 alin.
(2)şi ale art. 16 alin.
(1)din Constituţie. În scopul soluţionării cauzei, conform prevederilor art. 24 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. În punctul de vedere al Guvernului se arata ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 4 din Codul penal trebuia să fie ridicată "numai în legătură cu stabilirea pedepsei şi a modului ei de executare", nu înainte de administrarea probelor şi deci înainte de a discuta problema pedepsei, asa cum s-a procedat. Se considera ca, neputând fi invocată excepţia în acest moment al procesului, rămâne fără obiect sesizarea Curţii Constituţionale, care nu poate soluţiona o excepţie prematura ridicată în faţa instanţei. Dacă totuşi Curtea Constituţională se considera legal sesizată, Guvernul apreciază ca excepţia este neîntemeiată, deoarece plata anticipata a despăgubirilor nu poate fi considerată ca o recunoaştere a vinovatiei penale, ci doar ca o garanţie ca partea civilă va fi integral dezdaunata, după cum nici plata unei cauţiuni în cursul procesului penal, potrivit art. 160^4 şi 160^5 din Codul de procedură penală, nu poate fi considerată ca o recunoaştere a vinovatiei sale. Nici luarea măsurilor asiguratorii, potrivit art. 163 din Codul de procedură penală, în vederea pagubei produse prin infracţiune, nu poate fi considerată ca o recunoaştere anticipata a vinovatiei inculpatului. De asemenea, este considerată ca neîntemeiată şi susţinerea ca plata anticipata a despăgubirilor ar crea un regim discriminatoriu de inegalitate în faţa legii, în funcţie de condiţia materială a cetăţeanului. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţia legală atacată, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea art. 81 alin. 4 din Codul penal prin Decizia nr. 463 din 13 noiembrie 1997, definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 6 februarie 1998, constatând ca dispoziţiile art. 81 alin. 4 din Codul penal sunt neconstituţionale, iar, potrivit art. 145 alin.
(2)din Constituţie şi art. 25 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii erga omnes şi au putere numai pentru viitor. În consecinţa, având în vedere ca un text declarat neconstitutional nu mai poate face obiectul unei noi excepţii de neconstituţionalitate, potrivit art. 23 alin
(3)din Legea 47/1992, urmează ca excepţia vizând dispoziţiile art. 81 alin. 4 din Codul penal să fie respinsă ca inadmisibila, în baza prevederilor art. 23 alin.
(6)din aceeaşi lege. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi al art. 3, al art. 13 alin.
(1)lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibila excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. 4 din Codul penal, invocată de Ardelean Ana Emanuela în Dosarul nr. 1.346/1995 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 februarie 1998. PREŞEDINTE, dr. Mihai Constantinescu Magistrat-asistent, Maria Bratu ----------------