DECIZIE nr. 312 din 10 iulie 2003

(1)lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 571 din 8 august 2003 Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecător Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Şerban Viorel Stanoiu - judecător Lucian Stangu - judecător Ioan Vida - judecător Aurelia Popa - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin.

(1)lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Argentina Ciobanu în Dosarul nr. 202/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă. La apelul nominal este prezenta autoarea excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Argentina Ciobanu solicita admiterea excepţiei, depunând în acest sens note scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la jurisprudenta Curţii Constituţionale prin care s-a statuat ca textele ce fac obiectul excepţiei sunt constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Încheierea din 2 aprilie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 202/2003, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin.

(1)lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Argentina Ciobanu. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine ca dispoziţiile legale criticate încalcă art. 16 alin.

(1)din Legea fundamentală, deoarece "nu prevăd în mod explicit repunerea în termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în anularea donatiei". În opinia autorului excepţiei ar trebui să se admită ca: "

1. a)intra sub incidenţa textului nu numai imobilele în privinta cărora s-a obţinut desfiinţarea actului de donaţie înainte de intrarea în vigoare a legii, ci şi imobilele în privinta cărora desfiinţarea actului se va realiza ulterior, după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001;
2. b)textul citat face referire nu numai la actele de donaţie care au fost sau care vor fi desfiinţate pentru nulitate absolută, ci şi la actele de donaţie care au fost sau care vor fi desfiinţate pentru nulitate relativă." ... Autorul excepţiei considera, de asemenea, ca textul de lege criticat poate fi considerat constituţional numai în măsura în care este interpretat în sensul că sunt repuse în termenul de prescripţie şi persoanele îndreptăţite să solicite anularea donatiei pentru cauza de nulitate relativă. În caz contrar, textul legal criticat ar încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece ar institui un tratament discriminatoriu pentru cetăţeni aflaţi într-o situaţie identică. Instanţa de judecată considera ca excepţia este neîntemeiată întrucât textul de lege criticat nu contravine Legii fundamentale. Potrivit art. 24 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciază ca textul care face obiectul excepţiei este constituţional, arătând ca motivele de neconstituţionalitate a textelor legale criticate nu ţin de constituţionalitatea acestora, ci de corecta lor interpretare şi aplicare. Guvernul, în punctul sau de vedere, arata, de asemenea, ca, de fapt, autorul excepţiei nu invoca o problemă de constituţionalitate a legii, ci de interpretare şi aplicare a prevederilor acesteia. Avocatul Poporului apreciază ca textul legal criticat nu încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Se arata ca "aceasta critica conform căreia se creează o inegalitate între persoana care poate cere şi obţine o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care să se constate nulitatea absolută a unei donaţii şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, şi persoana care nu mai poate solicita anularea unei donaţii datorită implinirii termenului de prescripţie nu poate fi primită, pentru motivul ca, potrivit Codului civil, aceste doua persoane nu au aceleaşi drepturi". Diferenţa de temei juridic nu poate fi considerată inegalitate, ea având scopul să ofere o protecţie mai mare persoanei căreia i s-a încălcat grav un drept al său. Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.

(1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Excepţia are ca obiect dispoziţiile art. 2 alin.

(1)lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, a căror redactare este următoarea: - Art. 2 alin.

(1)lit. c): "

(1)În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege: [...] c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi alte imobile donate statului, dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donatiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă." ... Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este inadmisibila, urmând a fi respinsă. Autorul excepţiei solicita ca instanţa de contencios constituţional să constate neconstituţionalitatea textului legal criticat, pe motiv ca acest text nu prevede în mod explicit repunerea în termenul de prescripţie a dreptului la acţiunea în anularea donatiei. De asemenea, acesta solicita interpretarea într-un anumit sens a textului criticat pentru a nu fi contrar prevederilor art. 16 alin.

(1)din Constituţie. Potrivit art. 2 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională "se pronunţa numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De asemenea, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei". Astfel, controlul exercitat de Curtea Constituţională nu poate privi omisiuni de reglementare; în caz contrar, instanţa de control constituţional şi-ar aroga dreptul de a completa prevederi legale în vigoare, ceea ce este inadmisibil, având semnificatia unei ingerinţe în atribuţiile Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin.

(1)din Legea fundamentală, este unica autoritate legiuitoare a tarii. De asemenea, nu poate fi reţinută nici cererea potrivit căreia Curtea Constituţională ar trebui să constate ca textul legal criticat este neconstitutional dacă este interpretat într-un anumit sens, care ar contraveni art. 16 alin.

(1)din Constituţie. În jurisprudenta sa Curtea Constituţională a statuat ca aspectele privind situaţia de fapt şi justificarea drepturilor subiective ale părţilor, precum şi modul de interpretare şi de aplicare a legii sunt de competenţa instanţelor de judecată. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 300 din 1 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 22 octombrie 1997. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin.

(2)din Constituţie, al art. 13 alin.

(1)lit. A.c), al art. 23 alin.

(3)şi al art. 25 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin.

(1)lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Argentina Ciobanu în Dosarul nr. 202/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă. Definitivă şi obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 iulie 2003. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Maria Bratu -----------