DECIZIE nr. 58 din 1 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX pct. 36 şi 39 din cartea II titlul II al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 24 februarie 2005 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Florentina Baltă - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX pct. 36 şi 39 din cartea II titlul II al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Asigurarea Românească ASIROM" - S.A. în Dosarul nr. 8.587/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, reprezentantul legal, doamna Irina Vasilescu, cu delegaţie la dosar, şi se constată lipsa celeilalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul legal al Societăţii Comerciale "Asigurarea Românească ASIROM" - S.A. solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece prevederile legale criticate aduc atingere dreptului de proprietate, întrucât nu permit anumitor acţionari determinaţi să beneficieze de toate dezmembrămintele dreptului, avantajând în acest fel celelalte categorii de acţionari. Partea Broadhurst Investments Limited a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate sunt în deplin acord cu textul constituţional invocat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 12 octombrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 8.587/2004, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IX pct. 36 şi 39 din cartea II titlul II al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Asigurarea Românească ASIROM" - S.A. în dosarul cu numărul de mai sus, având drept obiect soluţionarea unei acţiuni în anulare. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele legale criticate încalcă şi îngrădesc dreptul de proprietate al unei categorii de persoane deţinătoare de acţiuni prin anularea (suspendarea) a două dintre atributele dreptului de proprietate, şi anume usus şi fructus. În fapt, aceşti proprietari de acţiuni, deşi persoane juridice şi subiecte de drept privat total distincte faţă de persoana juridică societate comercială emitentă a acţiunilor, se văd puşi în situaţia de a fi acţionari numai cu numele, neputând beneficia în nici o împrejurare de două dintre drepturile fundamentale conferite de proprietatea asupra acţiunilor: dreptul la dividende (fructus) şi dreptul de a vota în cadrul adunării generale a acţionarilor (usus). Cu alte cuvinte, un proprietar de acţiuni care a înţeles să participe cu mijloacele financiare proprii (să plătească cumpărarea acestor acţiuni) la capitalul social al unei societăţi comerciale, motiv pentru care a şi dobândit acţiunile doveditoare ale cotei de participare la capitalul social vărsat, nu se poate folosi de aceste acţiuni decât într-un singur mod, şi anume să le vândă. Or, această discriminare faţă de unele categorii de acţionari, legiferată prin pct. 36 şi 39 ale art. IX cartea II titlul II din Legea nr. 161/2003, nu numai că vine în totală contradicţie cu dispoziţiile art. 44 alin.
(2)din Constituţie, dar încalcă şi cele mai elementare principii ale economiei de piaţă, întrucât descurajează investiţiile de portofoliu. Mai mult decât atât, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale care dispun cu privire la ocrotirea în mod egal a proprietăţii, întrucât au ca efect avantajarea celorlalţi acţionari, care se vor îmbogăţi fără justă cauză prin majorarea dividendelor pe care le primesc, ca o consecinţă a înlăturării de la distribuirea profitului a acţionarilor la care se face referire în pct. 36. De asemenea, prin suspendarea dreptului de vot al acţionarilor vizaţi de textele legale criticate se legiferează inegalitatea în drepturi dintre acţionari cu privire la dreptul de a putea participa, prin vot, la adoptarea hotărârilor ce privesc activitatea societăţii emitente, respectiv o parte din acţionari sunt pur şi simplu excluşi de la luarea oricărei hotărâri a adunării generale. Se ajunge astfel la situaţia absurdă ca decizii importante în legătură cu activitatea societăţii emitente de acţiuni să nu poată fi luate, deoarece condiţiile de majorare necesare pentru adoptarea hotărârilor sunt imposibil de îndeplinit, sau, la fel de grav, acţionari minoritari să decidă în dauna intereselor acţionarilor majoritari care, în mod discriminatoriu, au dreptul de vot suspendat prin lege. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială opinează că dispoziţiile art. IX pct. 36 şi 39 din cartea II titlul II al Legii nr. 161/2003 sunt constituţionale, deoarece reglementează modul în care societatea dobândeşte propriile acţiuni şi stabilesc, ca situaţie de excepţie, o serie de condiţii restrictive pentru a proteja drepturile celorlalţi acţionari. Situaţia premisă stabilită de legiuitor, deşi nu reprezintă normalul în desfăşurarea activităţii unei societăţi comerciale, a fost instituită tocmai pentru a asigura transparenţă în exercitarea funcţiilor publice şi combaterea corupţiei. Limita şi condiţiile restrictive impuse prin textele legale criticate se referă la drepturi acordate pe o durată determinată în timp, iar interdicţiile stabilite pentru deţinătorii de acţiuni sunt de natură să împiedice monopolizarea puterii de decizie a unui acţionar în detrimentul celorlalţi, existând prezumţia că acţionarul nu are libertate de decizie când se exercită asupra sa influenţa dominantă a societăţii. Potrivit art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele legale criticate reglementează o situaţie de excepţie, aceea în care o societate, la care o altă societate deţine majoritatea drepturilor de vot sau exercită direct ori indirect o influenţă dominantă, dobândeşte acţiuni ale societăţii dominante. În acest caz legea instituie anumite interdicţii pentru proprietarii acţiunilor astfel dobândite. Din analiza textelor de lege criticate rezultă că acestea nu instituie nici o condiţie sau un element care să determine aplicarea unui tratament juridic diferit pentru proprietarii de acţiuni aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, respectiv în ipoteza reglementată de normele a căror neconstituţionalitate a fost invocată. De asemenea, dispoziţiile legale atacate sunt în deplin acord cu prevederile tezei a doua a alin.
(1)al art. 44 din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele legale criticate nu încalcă principiul garantării şi ocrotirii în mod egal a proprietăţii private, indiferent de proprietari. Dimpotrivă, acestea sunt în deplin acord cu dispoziţiile art. 44 alin.
(1)teza a doua din Legea fundamentală, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. De asemenea, Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa că, în cazul în care se invocă dreptul de proprietate al cărui titular este o persoană juridică, normele constituţionale cuprinse în art. 44 alin.
(2)trebuie examinate prin coroborare cu cele ale art. 135 din Legea fundamentală, referitoare la obligaţiile statului în ceea ce priveşte economia naţională - Decizia nr. 431/2004. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate reprezintă tocmai expresia prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, întrucât prin stabilirea anumitor limite ale dreptului de proprietate al unei societăţi, în care altă societate deţine majoritatea drepturilor de vot sau exercită direct ori indirect o influenţă dominantă, sunt respectate exigenţele principiului economiei de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă, precum şi obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat puntele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. IX pct. 36 şi 39 din cartea II titlul II al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu următorul conţinut: "CARTEA II Modificarea unor reglementări în scopul prevenirii şi combaterii corupţiei [...] Titlul II - Asigurarea transparenţei şi stabilităţii în mediul de afaceri [...] Art. IX. - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 36. La articolul 103 se introduce alineatul
(8)cu următorul cuprins: «
(8)Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazurile în care o societate, în care altă societate deţine majoritatea drepturilor de vot sau exercită direct ori indirect o influenţă dominantă, dobândeşte acţiuni ale societăţii dominante.» [...] 39. Articolul 107 va avea următorul cuprins: «Art. 107. - Acţiunile dobândite potrivit art. 103 alin.
(1)-
(5)şi alin.
(8)nu dau drept la dividende. Pe toată durata posedării lor de către societate, dreptul de vot pe care îl conferă aceste acţiuni este suspendat, iar majorităţile de prezenţă şi de vot pentru luarea în mod valabil a hotărârilor în adunările generale se raportează la restul capitalului social.»" Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin.
(2)teza întâi referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii în mod egal, indiferent de titular. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit art. 44 alin.
(1)din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Dispoziţiile legale atacate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate prevăd o limitare a exercitării dreptului de proprietate în cazul în care o societate comercială, în care o altă societate deţine majoritatea drepturilor de vot sau exercită o influenţă dominantă, dobândeşte acţiuni ale societăţii dominante. Limitarea, constând în suprimarea dreptului la dividende şi în suspendarea dreptului de vot conferit de acţiunile achiziţionate în condiţiile la care se referă textul de lege, urmăreşte prevenirea corupţiei şi asigurarea funcţionării regulilor economiei de piaţă şi se aplică, în egală măsură, tuturor agenţilor economici aflaţi în aceeaşi situaţie, indiferent de forma de proprietate pe care o reprezintă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX pct. 36 şi 39 din cartea II titlul II al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Asigurarea Românească ASIROM" - S.A. în Dosarul nr. 8.587/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 1 februarie 2005. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru ------------