HOTĂRÂRE nr. 84 din 14 noiembrie 2017

(2017)358 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 898 din 15 noiembrie 2017 În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene și ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/437 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 7 noiembrie 2017, Camera Deputaților:

1. Susține un viitor buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale UE în domeniul creșterii economice, coeziunii și ocupării forței de muncă, care să reflecte legătura solidă dintre prioritățile de finanțare ale bugetului și viitoarele priorități ale UE, în scopul generării de valoare adăugată europeană. ...
2. Consideră că bugetul Uniunii Europene și bugetele naționale servesc unor scopuri complementare și vizează obținerea de rezultate care contează pentru toți cetățenii europeni. ...
3. Ia act de faptul că opțiunile propuse în documentul de reflecție sunt menite să contribuie la realizarea unui consens mai amplu privind abordarea provocărilor viitoare și subliniază că viitorul buget european va reprezenta unul dintre „dosarele active“ pe durata mandatului Președinției României a Consiliului UE din prima jumătate a anului
4. ...
5. Consideră că politica de coeziune, politica agricolă comună, politica de vecinătate și procesul de extindere a Uniunii Europene constituie exemple de politici de succes care nu trebuie sacrificate, ci trebuie să rămână în continuare pilonii fundamentali ai proiectului european, cu obiectivul de a reduce disparitățile și de a genera coeziune economică și socială. ...
6. Amintește de și rezonează cu mesajul Declarației Comune a grupului „Prietenii Coeziunii“ privind Cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020, prin care s-a transmis că politica de coeziune a demonstrat în mod consecvent că aduce valoare adăugată întregii Uniuni. Aceasta reprezintă un instrument financiar important care, printre altele, contribuie la reducerea decalajelor, stimulează piața unică și stabilește un echilibru între creșterea economică și stabilitatea fiscală. În acest context este necesar să se asigure un nivel adecvat de finanțare pentru această politică. ...
7. Recomandă ca noile provocări legate de migrație, controlul frontierelor, terorism, apărare și securitate să fie încadrate în viitorul CFM, dar nu în detrimentul celor două politici tradiționale, respectiv politica de coeziune și politica agricolă comună. ...
8. Consideră că păstrarea unității bugetare necesare atingerii obiectivelor Uniunii Europene pe termen mediu și lung trebuie să reprezinte o prioritate în reorganizarea bugetului, ca urmare a retragerii Regatului Unit din UE. ...
9. Subliniază că, la nivel european, conceperea viitorului buget ar trebui să pornească de la principiul-cheie al valorii adăugate europene, cu accent pe rezultate, responsabilitate și o mai mare flexibilitate într-un cadru stabil. ...
10. Susține că, în ceea ce privește valoarea adăugată europeană, aceasta va reprezenta un element important în arhitectura viitorului CFM post
11. Totuși, anticipează că modalitatea de evaluare a valorii adăugate europene, precum și structura criteriilor care vor intra în calculul acesteia vor naște dezbateri la nivelul Uniunii Europene, întrucât în cadrul aceluiași concept sunt introduse atât criterii calitative, precum promovarea rentabilității investițiilor, cât și criterii calitative, cum ar fi promovarea valorii sociale. ...
12. Observă că reducerea disparităților de dezvoltare între regiuni nu este propusă drept criteriu și consideră că ar trebui inclusă în propunerea Comisiei. ...
13. Subliniază că România este deschisă discuțiilor în ceea ce privește introducerea de noi resurse proprii autentice, în corelare cu eliminarea actualei resurse TVA. Reforma sistemului resurselor proprii ar trebui abordată simultan cu reforma cheltuielilor. În acest context, România se arată favorabilă unui sistem de resurse proprii echitabil, simplu și transparent. ...
14. Consideră că este important ca orizontalitatea politicii de coeziune să nu conducă la deturnarea acesteia de la obiectivele sale de bază, așa cum sunt prevăzute în tratate, către noi politici și priorități la nivel UE, cu crearea de dezechilibre. ...
15. Consideră că implementarea politicii de coeziune trebuie să continue în management partajat și să fie menținute alocările pe bază de anvelope naționale. Aceste abordări oferă flexibilitatea necesară în formularea priorităților de finanțare în raport cu așteptările cetățenilor. ...
16. Semnalează că evitarea unei abordări condiționale în raport cu rezultatele în implementarea actualei perioade (2014-2020) este esențială pentru România. Gradul de absorbție nu trebuie să constituie, sub nicio formă, un criteriu pentru alocarea fondurilor de coeziune în viitorul buget. România se concentrează pe accelerarea implementării actualului cadru financiar. ...
17. Recomandă crearea unui set de norme unice, concepute pentru toate instrumentele de finanțare, pentru a se asigura că fondurile UE sunt accesate în beneficiul cetățenilor europeni. O opțiune în acest sens ar putea fi un cadru unic de reglementare. ...
18. În ceea ce privește durata CFM, susține menținerea actualei perioade de 7 ani, dată fiind importanța prezervării caracterului strategic al bugetului, ca instrument stabil și predictibil, care să susțină îndeplinirea obiectivelor UE pe termen mediu și lung. ...
19. Subliniază faptul că România recunoaște importanța instrumentelor financiare ca pârghii de sporire a resurselor UE destinate stimulării investițiilor și creșterii economice, dar susține ferm menținerea continuării asigurării finanțării bazate pe granturi/resurse nerambursabile, mai ales în statele care nu dispun de piețe financiare dezvoltate și consideră că este necesară crearea unui mix personalizat între instrumente, care să răspundă particularităților naționale, pentru maximizarea efectelor utilizării acestora. ...
20. Consideră că este necesară păstrarea în capitole separate a celor două politici de interes pentru România, respectiv politica de coeziune și politica agricolă comună. În acest sens, România manifestă deschidere pentru discuții cu privire la creșterea calității cheltuielilor din fondurile pentru cele două politici. ...
21. Subliniază faptul că România va rămâne un susținător ferm al politicii de coeziune și al politicii agricole comune, politici tradiționale care sunt destinate eliminării decalajelor în cadrul Uniunii Europene și care ar permite valorificarea progreselor recente din domeniul politicilor de securitate și apărare. ... Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 14 noiembrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin.

(2)din Constituția României, republicată. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, FLORIN IORDACHE București, 14 noiembrie 2017. Nr. 84. -----