DECIZIE nr. 400 din 13 aprilie 2010

(5)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 335 din 20 mai 2010 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin.

(5)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de El Sayed Mohamed El Mahdi Mohamed în Dosarul nr. 9.029/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 8.007D/2009 al Curţii Constituţionale. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 8.008D/2009, nr. 8.099D/2009 şi nr. 8.468D/2009, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Ahmed Saad Abdel Malek Abdalla, Analingam Jeevakumar şi Arkan Khizir Ismail în dosarele nr. 9.027/2/2009, nr. 9.608/2/2009 şi, respectiv, nr. 10.962/2/2009 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Se prezintă domnul Dalati Bassam, interpret autorizat de limba arabă, şi doamna Elena Andrei, interpret autorizat de limba engleză. Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a cauzelor menţionate, pune în discuţie problema conexării lor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze. Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin.

(5)din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 8.008D/2009, nr. 8.099D/2009 şi nr. 8.468D/2009 la Dosarul nr. 8.007D/2009, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, precizând că, în acest domeniu, Curtea Constituţională a dezvoltat o bogată jurisprudenţă, care nu se impune a fi modificată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: Prin încheierile din 30 septembrie 2009, 29 septembrie 2009, 27 septembrie 2009 şi 26 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 9.029/2/2009, nr. 9.027/2/2009, nr. 9.608/2/2009 şi, respectiv, nr. 10.962/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin.

(5)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepţiile au fost ridicate de El Sayed Mohamed El Mahdi Mohamed, Ahmed Saad Abdel Malek Abdalla, Analingam Jeevakumar şi Arkan Khizir Ismail în cauze având ca obiect prelungirea duratei măsurii luării acestora în custodie publică, solicitată de Oficiul Român pentru Imigrări. În motivările excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat încalcă dreptul la apărare, deoarece nu reglementează o procedură clară de prelungire a perioadei de luare în custodie publică şi întrucât limitează durata procedurii; aduce o gravă atingere independenţei justiţiei, soluţia prelungirii măsurii luării în custodie publică fiind impusă instanţei prin lege; este nesocotit principiul egalităţii părţilor în proces, întrucât textul de lege criticat exceptează Ministerul Administraţiei şi Internelor, în calitate de reclamant, de la plata taxei de timbru pentru acţiunea introdusă; în cadrul procesului prin care se solicită prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor nu sunt respectate toate garanţiile procesuale prevăzute de lege; accesul la justiţie este limitat, întrucât măsura se ia pe o perioadă de 5 luni, timp în care nu se mai analizează dacă mai subzistă motivele avute în vedere la luarea deciziei sau dacă starea de fapt s-a schimbat; măsura este privativă de libertate, constituind o restrângere a libertăţii de circulaţie. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi precizează că nu poate fi reţinută pretinsa contrarietate a prevederilor art. 97 alin.

(5)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 cu dispoziţiile din Legea fundamentală care garantează accesul liber la justiţie, dreptul la apărare şi independenţa judecătorilor ori cu cele din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care consacră dreptul la libertate şi siguranţă. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 97 alin.

(5)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au următorul cuprins: - Art. 97 alin.

(5): "

(5)Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuţi la alin.

(2)care nu au putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Oficiului Român pentru Imigrări. Instanţa trebuie să se pronunţe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanţei este irevocabilă." În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin.

(4)care instituie principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 16 care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin.

(1)care stabileşte că libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, art. 24 care garantează dreptul la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124 alin.

(3)potrivit căruia judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. De asemenea, se invocă şi dispoziţiile art. 5 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care garantează dreptul la libertate şi siguranţă. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse în repetate rânduri controlului de constituţionalitate din perspectiva aceloraşi critici formulate şi în cauza de faţă şi prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale. În acest sens, pot fi menţionate, exemplificativ, Decizia nr. 158 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 9 martie 2009, Decizia nr. 714 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 30 iunie 2009, sau Decizia 384 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 5 mai 2009, prin care excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin.

(5)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 a fost respinsă ca neîntemeiată. Curtea apreciază că în cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, astfel că soluţiile şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin.

(5)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de El Sayed Mohamed El Mahdi Mohamed, Ahmed Saad Abdel Malek Abdalla, Analingam Jeevakumar şi Arkan Khizir Ismail în dosarele nr. 9.029/2/2009, nr. 9.027/2/2009, nr. 9.608/2/2009 şi, respectiv, nr. 10.962/2/2009 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 aprilie 2010. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu _________