ANEXĂ nr. 13 din 5 ianuarie 2000 GUME, RASINI ŞI ALTE SEVE ŞI EXTRACTE VEGETALE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 GUME, RASINI ŞI ALTE SEVE ŞI EXTRACTE VEGETALE Note de Capitol. 1. - Pozitia nr. 13.02 cuprinde extractul de lemn dulce, de piretru, de hamei, de aloe şi opium. Pozitia nr. 13.02 exclude:
- a)extractul de lemn dulce care are un continut de zaharoza peste 10% din greutate sau este prezentat sub forma de dulciuri (pozitia nr. 17.04); ...
- b)extractele de malt (pozitia nr. 19.01); ...
- c)extractele de cafea, de ceai sau de mate (pozitia nr. 21.01); ...
- d)sucurile şi extractele vegetale care constituie bauturi alcoolice (Capitolul 22): ...
- e)camforul natural şi glicerizina şi celelalte produse de la pozitiile nr. 29.14 sau 29.38; ...
- f)medicamentele de la pozitiile nr. 30.03 sau 30.04 şi reactivii folositi la determinarea grupelor sau factorilor sanguini (pozitia nr. 30.06); ...
- g)extractele tanante sau tinctoriale (pozitiile 32.01 sau 32.03); ...
- h)uleiurile eterice lichide sau solide, rezinoidele şi oleorasinile de extractie, precum şi apele distilate aromatice şi solutiile apoase de uleiuri eterice, precum şi preparatele pe bază de substante odoriferante de felul celor utilizate pentru fabricarea de bauturi (Capitolul 33); ...
- ij)cauciucul natural, rasina de balata, gutaperca, guayule, substantele şi gumele naturale similare (pozitia nr. 40.01). ... 13.01 - GUMA LAC; GUME, RASINI, GUME - RASINI ŞI OLEORASINI (DE EXEMPLU BALSAMURI), NATURALE. 1301.10 - Guma lac 1301.20 - Guma arabica 1301.90 - Altele I. - Guma lac. Guma lac este produsul secretiei rasinos-cerate depusa pe anumiti copaci din tarile tropicale, de către o insecta din aceeasi familie cu cosenila şi kermes. Principalele varietati comerciale de gume lac (denumite pe scurt, dar impropriu, lacuri) sunt urmatoarele: A) Lacul în bastonase (stick lac) numit astfel deoarece este adesea aderent la ramurile sau părţile din ramuri pe care insecta le-a atins şi în jurul cărora ea formeaza un strat mai subtire sau mai gros; aceasta specie, de un rosu inchis, este cea mai intens colorata. B) Lacul în granule (seed lac) care este guma lac sfaramata, după ce a fost desprinsa de pe ramuri (în general după spalare, care îi inlatura o parte din substanţa coloranta). C) Lacul în solzi, numit şi lac în foi, placi sau table (shellac) care este produsul unei fuziuni şi al unei filtrari prin care guma a fost epurata. El se prezinta sub forma de lamele subtiri neregulate, cu un aspect sticlos şi de culoarea ambrei sau rosiatica. Un produs similar, cunoscut sub numele de button lac apare sub forma unor mici discuri. Lacul în solzi este deosebit de cautat pentru fabricarea cerii rosii, a lacului şi pentru utilizari electrotehnice. D) Lacul în blocuri, care este în general obţinut din reziduurile rezultate de la diversele prelucrari ale gumei. Guma lac este adesea prezentată albita şi, în acest stadiu, are forma unor betisoare rasucite. Sevele anumitor arbori orientali susceptibile de a se intari în contactul cu aerul, formand o pelicula rezistenta numita lac de China, lac de Japonia etc. se clasifica la pozitia nr. 13.02. II. - Gume, rasini, gume-rasini, oleorasini naturale. Gumele, rasinile, gumele-rasina şi oleorasinile naturale sunt secretii vegetale care se pot solidifică în contact cu aerul. Se poate folosi oricare dintre acesti termeni. Aceste produse prezinta urmatoarele caracteristici: A) Gumele adevarate sunt inodore, cu o aroma insipida şi sunt mai mult sau mai puţin solubile în apa, cu care formeaza o substanţa mucilaginoasa. Ard fără să se topeasca şi fără sa degaje miros. B) Rasinile sunt insolubile în apa. Au un miros puţin pronuntat, sunt rele conducatoare de electricitate şi se electrizeaza negativ. La căldură, se inmoaie, apoi se topesc mai mult sau mai puţin complet. Arzand în aer, dau o flacara cu funingine şi degaja un miros caracteristic. C) Gumele-rasini, după cum le indica numele, sunt alcatuite din amestecuri naturale, în proportii variabile, de guma şi rasina şi, astfel, sunt parţial solubile în apa. Au în general un miros şi o aroma puternice, patrunzatoare şi caracteristice. D) Oleorasinile sunt exudate compuse în principal din constituenti volatili şi rasinosi. Balsamurile sunt oleorasini caracterizate printr-un continut ridicat de compusi benzoici sau de compusi cinamici. Pozitia cuprinde: 1) Guma arabica, produsa de diverse specii de salcami (guma de Nil, de Aden, de Senegal etc.); guma traganta, produsa de unii arbusti din familia leguminoaselor (Astragalus); guma de Bassorah; guma de mahon sau din nuca de acaju, produsa de arborele Anacardium; guma elefantului de India; gumele numite indigene care provin din diversi arbori din familia rozaceelor (cires, prun, cais, piersic, migdal). 2) Oleorasinile proaspete (lichide) de pin (rasina fluida, rasina epurata de terebentina), de brad, de zada sau de alte conifere, ca şi rasinile de conifere (rasina de pin maritim, barras, galipot etc.) care sunt oleorasinile uscate pe santurile de scurgere din scoarta copacilor şi dintre care unele sunt murdarite cu resturi vegetale. 3) Copalul (de India, de Brazilia, de Congo etc.), inclusiv copalul fosil; guma de copal kauri; dammarul; rasina mastic; elemiul; sandaracul; rasina-de-sange de noua-frati. 4) Guma-guta sau guma de Cambodgia, guma amoniacala, scamoneea, guma de arior, galbanul, opopanaxul, tamaia, mirul, gaiacul, euphorbia, assafetida, acaroid (Xanthorrhoea hastilis). 5) Smirna, storaxul (solid sau lichid), balsamul de "Toluifera balsamum", balsamul de Peru, de Canada, de Mecca, balsam de Copaiba, thapsia. 6) Rasina de Cannabis; rasina (bruta sau purificata) obtinuta din planta Cannabis (Rasina de Cannabis este un stupefiant, a se vedea lista ce figurează la sfârşitul Capitolului 29). Gumele, rasinile, gumele-rasina şi oleorasinile naturale clasificate aici pot fi în stare bruta sau curatate, epurate, albite, macinate sau pulverizate. Din contra, sunt excluse de la aceasta pozitie atunci când au fost supuse unor transformari prin procedee cum ar fi tratarea cu apa sub presiune, tratarea cu acizi minerali sau încălzirea. Este mai ales cazul gumelor şi gumelor-rasini devenite hidrosolubile în urma tratarii cu apa sub presiune (pozitia nr. 13.02), al gumelor devenite solubile prin tratarea cu acid sulfuric (pozitia nr. 35.06) şi al rasinilor tratate la cald pentru a deveni solubile în uleiuri sicative (pozitia nr. 38.06). Pozitia exclude de asemenea:
- a)Ambra galbena sau chihlimbarul (pozitia nr. 25.30). ...
- b)Medicamentele obtinute pe bază de balsamuri naturale, ca şi preparatele medicamentoase alcatuite din alte produse şi care sunt cunoscute sub numele de balsamuri artificiale sau balsamuri farmaceutice (pozitiile nr. 30.03 sau 30.04). ...
- c)Produsul numit lac-dye (rosu de lac), substanţa coloranta rosie care provine din guma lac (pozitia nr. 32.03). ...
- d)Rezinoidele obtinute pe baza substanţelor din aceasta rubrica şi oleorasinile de extractie (pozitia nr. 33.01). ...
- e)Rasina lichida ("tall oil") (pozitia nr. 38.03). ...
- f)Esenta de terebentina (pozitia nr. 38.05). ...
- g)Colofoniul, acizii rasinilor, esenta şi uleiurile rasinilor, rezinatele, rasina de colofoniu, rasina rezultata din fabricarea berii şi preparatele similare pe bază de colofoniu (Capitolul 38). ... 13.02 - SEVE ŞI EXTRACTE VEGETALE; SUBSTANTE PECTICE, PECTINATE ŞI PECTATI; AGAR-AGAR ŞI ALTE MUCILAGII ŞI AGENTI DE MARIRE A VASCOZITATII, DERIVATE DIN PRODUSE VEGETALE, CHIAR MODIFICATE. - Seve şi extracte vegetale: 1302.11 - - Opiu 1302.12 - - Din lemn dulce 1302.13 - - Din hamei 1302.14 - - Din piretru sau din radacinile plantelor cu continut de rotenon 1302.19 - - Altele 1302.20 - Substante pectice, pectinate şi pectati - Mucilagii şi agenti de marire a vascozitatii derivati din produse vegetale, chiar modificati: 1302.31 - - Agar-agar 1302.32 - - Mucilagii şi agenti de marire a vascozitatii derivati din roscove, din boabe de roscove şi seminte de guar, chiar modificati 1302.39 - - Altele A) Seve şi extracte vegetale. Sub termenul de seve şi extracte vegetale pozitia cuprinde un anumit numar de produse vegetale - obtinute în mod normal fie prin exudare spontana sau prin incizie, fie prin extractie cu solventi - cu condiţia ca aceste seve şi extracte sa nu fie denumite sau clasificate în pozitii mai specifice ale Nomenclaturii (a se vedea lista produselor excluse, de la sfârşitul părţii A) a acestei Note explicative). Aceste seve şi extracte vegetale difera de uleiurile eterice, de rezinoidele şi de oleorasinile de extractie de la pozitia 33.01 prin aceea ca ele conţin, în afară de constituentii odoriferanti volatili, o proportie mult mai importanţa de alti constituenti ai plantelor (de exemplu clorofila, tanin, principii amare, hidrati de carbon şi alte materii extractive). Printre sevele şi extractele clasificate aici sunt menţionate: 1) Opiul, seva uscata de mac (Papaver somniferum) obtinuta prin incizarea capsulelor necoapte ale acestei plante sau prin prelucrarea unora dintre părţile sale. Opiul se prezinta cel mai adesea sub forma de bulgari sau turte de forme şi grosimi variabile. 2) Extractul (sau seva) de lemn dulce obţinut din radacinile uscate ale unei plante din familia leguminoaselor (Glycyrrhiza glabra) prin extractie metodica cu apa calda sub presiune şi epurare şi apoi prin concentrarea sevelor obtinute. Acesta se prezinta fie sub forma lichida, fie sub forma de blocuri, de turte, de bastonase, de felii sau, mai rar, de praf. Extractul de lemn dulce este cuprins totusi la pozitia nr. 17.04, atunci când are un continut de zaharoza peste 10% în greutate sau dacă este prezentat (adica preparat) sub forma de dulciuri, şi în acest caz, nu se tine seama de procentul de zahar. 3) Extractul de hamei. 4) Extractul de piretru obţinut în principal din flori ale diverselor varietati de piretru (mai ales Chrysanthenum cinerariaefolium) prin extractie cu solventi organici, cum ar fi hexanul normal sau "eterul de petrol". 5) Extractele din radacini de plante care conţin rotenon (derris, cube, timbo, barbasco etc.). 6) Extractele şi tincturile oricarei plante din genul Cannabis. Rasina de cannabis, bruta sau purificata, se clasifica la pozitia nr. 13.01. 7) Extractul de ginseng obţinut prin extractie cu apa sau alcool, chiar condiţionat pentru vanzarea cu amanuntul. Amestecurile de extractie de ginseng şi alte ingrediente (de exemplu lactoza sau glucoza) folosite pentru prepararea "ceaiului" sau a bauturii de ginseng sunt excluse (pozitia nr. 21.06). 8) Aloe, seva ingrosata cu o aroma foarte amara, care provine din mai multe varietati ale plantei cu acelasi nume din familia Liliaceelor. 9) Podofilinul, substanţa de natura rasinoasa obtinuta prin extractia cu alcool a pulberii ce provine din macinarea rizomilor uscati de podophyllum peltatum. 10) Curara, extract apos ce provine din prelucrarea frunzelor şi scoartei diverselor varietati de plante din familia Strychnos. 11) Extract de lemn amar, obţinut din lemnul arbustului cu acelasi nume, din genul Simarubaceea care creşte în America de Sud. Quassina, principiul amar extras din lemnul amar (quassia amara) este un compus heterociclic şi se clasifica la pozitia nr. 29.32. 12) Alte extracte medicinale, cum ar fi cele de usturoi, beladona, crusin, cascara sagrada, "Cassia fistula", gentiana, jalapa, arbore de chinina, revent, salce ("Silax"), catina rosie, valeriana, muguri de pin, de coca, de tartacuta ("Citrullus colocynthis"), de feriga, de "Hamamelis Virginica", de maselarita, de corn de secara, anin negru, Salsaparila. 13) Rasina de frasin, care este o seva indulcita natural, este obtinuta prin incizarea anumitor specii de frasin. 14) Cleiul, materie vascoasa şi care curge incet, este de culoare verzuie şi este extrasa, mai ales, din bobitele de vasc sau ilex. 15) Extrasul apos obţinut din pulpa fructului de "Cassia fistula". Pastaile şi pulpa fructului sunt totusi excluse (pozitia nr. 12.11). 16) Kino numit şi gommo kino, seva condensata folosita în medicina şi în tabacarie, provenind din incizii facute în scoarta anumitor arbori tropicali. 17) Lacul de China, lacul de Japonia etc., seve stranse prin incizie pe anumite specii "Rhus" (urushi) care cresc în Extremul Orient (Rhus vernicifera, mai ales), folosite pentru acoperirea sau decorarea unor obiecte (mici articole de mobilier, cum ar fi tavi, platouri, lazi etc.). 18) Sucul de papaya, chiar uscat, dar nepurificat până la stadiul de enzima de papaya (globulele de latex aglomerate fiind inca aparente la microscop). Papaya se clasifica la pozitia nr. 35.07. 19) Extractul de cola obţinut din nuca de cola (seminte ale diverselor specii de cola, de exemplu Cola nitida) şi folosite mai ales la fabricarea unor bauturi. 20) Extractul din coaja de nuca de caju. Polimerii obtinuti din extractul lichid de nuca de caju sunt totusi exclusi (pozitia nr. 39.11, în general). 21) Oleorasina de vanilie, numita uneori în mod impropriu rezinoid de vanilie sau extract de vanilie. Sevele sunt în general ingrosate sau compacte. Extractele pot fi lichide, pastoase sau solide. Extractele în solutie alcoolica numite tincturi conţin alcoolul care a fost utilizat la extragerea lor. Extractele numite extracte fluide sunt solutii de extracte în alcool, de exemplu glicerina, ulei mineral. Tincturile şi extractele fluide sunt în general titrate, adica li se determina conţinutul (de exemplu extractului de piretru i se adauga ulei mineral astfel încât să aibă, în vederea comercializarii, un continut uniform de piretrine, de exemplu, 2%, 20% sau 25%). Extractele solide sunt obtinute prin evaporarea solventului. Uneori, la unele dintre extractele solide, sunt incorporate substante inerte, fie pentru a le putea transforma mai usor în pulberi (este cazul extractului de beladona la care se adauga guma arabica pulverizata), fie pentru a le determina conţinutul, adica a le titra (astfel, la opiu se adauga cantitati de amidon dozate în consecinţa, pentru a obtine opiu cu un continut bine determinat de morfina). Adaugarea unor astfel de substante în scopuri asemanatoare nu are drept efect modificarea clasificarii acestor extracte solide. Extractele pot fi simple sau compuse. În timp ce extractele simple provin din tratarea unei singure specii de plante, extractele compuse sunt obtinute, fie din amestecuri de extracte simple diferite, fie prin tratarea simultana a mai multor specii de plante, amestecate în prealabil. Extractele compuse (fie ca sunt sub forma de tincturi alcoolice sau alte forme) conţin deci principiile mai multor soiuri de produse vegetale: printre acestea sunt extractele compuse de jalapa, de aloe, de arbore de chinina etc. Sevele şi extractele vegetale de la aceasta pozitie sunt în general materii prime destinate fabricarii unor produse diverse. Acestea nu mai se clasifica aici din clipa în care li se adauga alte produse şi sunt astfel transformate în preparate alimentare, medicamentoase sau altele. Produsele de la aceasta pozitie care sunt considerate, conform documentelor internationale, drept stupefiante, sunt reluate în lista inserata la sfârşitul Capitolului 29. Printre preparatele excluse, sunt menţionate: 1) Siropurile aromatizate care conţin extracte vegetale (pozitia nr. 21.06). 2) Preparatele utilizate pentru fabricarea de bauturi, obtinute prin adaugarea la un extract vegetal compus de la aceasta rubrica, de acid lactic, de acid tartric, de acid citric, de acid fosforic, de agenti de conservare, de produse tensio-active, de sucuri de fructe, etc. şi, uneori, de uleiuri eterice (în general, pozitia nr. 21.06 sau 33.02). 3) Preparatele medicamentoase (dintre care unele sunt numite şi tincturi) constand în amestecuri de extracte vegetale şi alte produse, de exemplu preparatul care contine, în afara extractului de capsicum, esenta de terebentina, camfor sau salicilat de metil şi preparatele compuse din tinctura de opiu, esenta de anason, camfor şi acid benzoic (pozitiile nr. 30.03 sau 30.04). 4) Produsele intermediare, destinate fabricarii de insecticide, alcatuite din extracte de piretru diluat prin adaugarea unei cantitati de ulei mineral astfel încât conţinutul de piretrine să fie sub 2%, ca şi produsele cărora li se adauga alte substante, cum ar fi cele sinergice (de exemplu butoxid de piperonil) (pozitia nr. 38.08). Pozitia exclude extractele vegetale care au fost amestecate între ele, chiar fără adaugarea altor substante, în vederea unor utilizari terapeutice sau profilactice. Aceste amestecuri, ca şi extractele compuse obtinute în scopuri medicinale, prin tratarea directa a unui amestec de plante, se clasifica la pozitiile nr. 30.03 sau 30.04. La pozitia nr. 30.04 se clasifica şi extractele vegetale neamestecate între ele (extracte simple) - chiar titrate sau dizolvate într-un dizolvant oarecare - prezentate sub forma de doze medicamentoase sau condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul, ca medicamente. Pozitia exclude uleiurile eterice, rezinoidele şi oleorasinile de extractie (pozitia nr. 33.01). Uleiurile eterice (care pot fi de asemenea obtinute prin tratarea cu un solvent) difera de extractele de la aceasta pozitie prin compozitia formata în mod esential din constituenti odoriferanti volatili. Rezinoidele difera de extractele de la aceasta pozitie prin aceea ca sunt obtinute prin extragerea cu ajutorul solventilor organici sau a fluidelor supercritice (de exemplu anhidrida carbonica sub presiune), pornind de la substante vegetale necelulare naturale sau de la substante rasinoase uscate de origine animala. Oleorasinile de extractie difera de extractele aparţinând acestei pozitii prin aceea ca 1) sunt obtinute din substante vegetale naturale celulare brute (mirodenii sau plante aromatice, de cele mai multe ori) prin extractia cu ajutorul solventilor organici sau cel al fluidelor supercritice şi 2) conţin principii odoriferante volatile ca şi principii aromatizante nevolatile care definesc mirosul sau gustul caracteristic al mirodeniei sau al plantei aromate. Pozitia exclude:
- a)Gumele, rasinile, gumele-rasini, oleorasinile naturale (pozitia nr. 13.01). ...
- b)Extractele de malt (pozitia nr. 19.01). ...
- c)Extractele de cafea, de ceai sau de mate (pozitia nr. 21.01). ...
- d)Sevele şi extractele vegetale care constituie bauturi alcoolice (Capitolul 22). ...
- e)Extractele de tutun (pozitia nr. 24.03). ...
- f)Camforul natural (pozitia nr. 29.14), glicirizina şi glicirizatele (pozitia nr. 29.38). ...
- g)Extractele folosite ca reactivi destinati determinarii grupelor de sange (pozitia nr. 30.06). ...
- h)Extractele tanante (pozitia nr. 32.01). ...
- ij)Extractele tincturiale (pozitia nr. 32.03). ...
- k)Cauciucul natural, balata, gutaperca şi gumele naturale analoge (pozitia nr. 40.01). ... B) Substante pectice, pectinate şi pectate. Substantele pectice (cunoscute sub denumirea comerciala de pectine) sunt polizaharide a caror structura de baza este cea a acizilor poligalacturonici. Sunt continute în celulele anumitor produse vegetale (mai ales a anumitor fructe şi legume); sunt extrase industrial din reziduurile de mere, de pere, de gutui, de citrice, de sfecla de zahar etc. Sunt folosite mai ales la fabricarea dulceturilor în vederea inchegarii (gelificarii). Pot fi în stare lichida sau sub forma de pudra şi se clasifica la aceasta pozitie chiar dacă li s-au adaugat zaharuri (glucoza, zaharoza etc.) sau alte produse în vederea asigurarii unei activităţi constante în timpul utilizarii. Uneori, la acestea se adauga citrat de sodiu sau alte saruri tampon. Substantele pectinate sunt saruri ale acizilor pectinici (acizi poligalacturonici parţial metoxilaţi), iar substantele pectate sunt saruri ale acizilor pectici (acizi pectici demetoxilati); proprietăţile şi utilizarile lor sunt comparabile cu cele ale pectinelor. C) Agar-agar şi alte mucilagii şi agenti de ingrosare derivati din produse vegetale, chiar modificati. Mucilagiile şi agentii de ingrosare derivati din produse vegetale au proprietatea de a se umfla în apa rece şi de a se dizolva în apa calda formand, prin racire, o masa gelatinoasa, omogena şi în general insipida. Aceste produse sunt utilizate mai ales ca inlocuitori ai gelatinei, în industriile alimentare, pentru prepararea apreturilor pentru hartie şi tesaturi, pentru limpezirea unor lichide, în pregătirea mediilor de cultura bacteriologice, în industria farmaceutica şi la fabricarea produselor cosmetice. Acestia pot fi modificati prin tratare chimica (de exemplu esterificati, eterificati, tratati cu borax, cu acizi sau alcali). Aceste produse se clasifica la aceasta pozitie chiar şi atunci când li s-a adaugat zahar (glucoza, zaharoza etc.) sau alte produse (în vederea asigurarii unei activităţi constante în timpul utilizarii). Principalele produse din această categorie sunt: 1) Agar-agarul care este extras din anumite alge marine care cresc mai ales în Oceanul Indian şi Pacific şi care sunt în general sub forma de filamente uscate, paiete, praf sau intr-o formă gelatinoasa după tratarea cu acizi. Denumirea sa comerciala este clei, spuma sau gelatina de Japonia sau Alga spinosa. 2) Faina de endosperme din seminte de roscova (Ceratonia siliqua) sau de Cyamopsis psoralioides sau Cyamopsis tetrugonoloba. Aceste tipuri de faina rămân clasificate la aceasta pozitie chiar dacă au fost modificate prin tratare chimica în vederea îmbunătăţirii sau stabilizarii proprietăţilor mucilaginoase (vascozitate, solubilitate etc.). 3) Carragheenina care este extrasa din algele carragheen (cunoscute şi sub denumirea de muschi perlat sau muschi de Irlanda) este în general prezentată sub forma de filamente, lamele sau praf. La aceasta pozitie se clasifica şi substantele mucilaginoase obtinute prin transformarea chimica a carragheeninei (de exemplu carragheenat de sodiu). 4) Agentii de ingrosare obtinuti din gume sau gume-rasini devenite hidrosolubile prin tratarea cu apa sub presiune sau prin orice alt procedeu. 5) Faina din cotiledon de seminte de catina rosie (Tamarindus indica). Aceasta faina se clasifica la aceasta pozitie chiar dacă este sau nu modificata prin tratare termica sau chimica. Pozitia nu cuprinde:
- a)Algele brute sau uscate (pozitia nr. 12.12, în general). ...
- b)Acidul alginic şi alginatii (pozitia nr. 39.13). ... ----