DECIZIA nr. 250 din 4 iunie 2020

(1)frazele a doua și a treia din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 693 din 3 august 2020 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Onuc în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.976D/
2. ...
3. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției și părțile Maria Iacobescu și Vasile Domniți. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ...
4. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că părțile Simon Istvan, Maria Ana Raț, Alfredo Tendas, Ioan Moroianu, Dana Elena Caraiman, Victoria Filip, Mihai Vlad Bălăjel, Marco Procop, Ioan Vereș, Maria Duca, Vasile Debreczeni, Vasile Andreca, Daniel Florin Pop, Sabina Sălăjean, Ioan Băldean, Elena Daniela Sîrbu, Dumitru Corpodean, Lari Anchidim, Dorina Radu, Vincze Szilard, Ionuța Persa și Costin Ovidiu Nampău, prin apărător ales, au transmis Curții o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, având în vedere faptul că nu au cunoștință de conținutul înscrisurilor depuse la dosar de către autorul excepției de neconstituționalitate. ...
5. Reprezentantul Ministerului Public arată că lasă la aprecierea Curții soluționarea cererii de amânare a judecării cauzei, cu mențiunea că pot fi puse concluzii și la acest termen. Autorul excepției și părțile prezente opinează pentru judecarea cauzei. Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată, ținând cont și de faptul că autorul excepției nu a depus niciun înscris la dosarul Curții. ...
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, întrucât judecătorul de cameră preliminară desemnează un avocat din oficiu în vederea apărării intereselor unui număr mare de persoane vătămate, în condițiile în care acestea pot avea interese contrarii. ...
7. Părțile prezente arată că nu au nimic de adăugat. ...
8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate reprezintă o materializare a principiului accesului liber la justiție și a dreptului la apărare. Astfel, potrivit prevederilor art. 80 din Codul de procedură penală, procurorul sau instanța de judecată verifică din oficiu dacă există sau nu contrarietate de interese între persoanele vătămate, în vederea desemnării unui avocat din oficiu. Totodată, termenul de 3 zile, prevăzut de textul de lege criticat, oferă persoanelor vătămate posibilitatea să se exprime în cazul în care consideră că ar exista o asemenea contrarietate de interese. În cazul în care o asemenea situație survine pe parcursul procesului penal, în sensul apariției unor interese contrarii între persoanele vătămate reprezentate de același avocat numit din oficiu, nimic nu împiedică procurorul sau instanța să revină asupra măsurii, din oficiu sau la cerere. Așadar, dispozițiile de lege criticate vin tocmai să asigure o apărare efectivă, fără a aduce vreo atingere prevederilor constituționale invocate în cauză. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
9. Prin Încheierea din 7 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1, Judecătoria Cluj-Napoca - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Traian Onuc cu ocazia soluționării unei cauze penale aflate în faza de cameră preliminară. ...
10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă accesul liber la justiție și dreptul la apărare, întrucât, pe de o parte, judecătorul de cameră preliminară - la momentul desemnării unui avocat din oficiu în vederea reprezentării intereselor persoanelor vătămate - nu poate verifica dacă respectivele persoane vătămate au interese contrare, iar, pe de altă parte, încheierea privind desemnarea avocatului din oficiu pentru reprezentarea persoanelor vătămate se pronunță în camera de consiliu, fără citarea părților și fără a exista posibilitatea exercitării unei căi de atac. Totodată, consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere și normelor din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și celor din Statutul profesiei de avocat cu privire la asigurarea asistenței judiciare în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală. Subliniază că, potrivit prevederilor Legii nr. 51/1995, „raporturile client-avocat sunt intuitu personae“. Autorul excepției - care, în cauză, are calitatea de inculpat - mai susține că, în speță, dreptul persoanelor vătămate de a refuza să fie reprezentate prin avocat desemnat din oficiu nu a putut fi exercitat, deoarece comunicarea încheierii privind desemnarea avocatului din oficiu s-a făcut prin afișare pentru multe dintre persoanele vătămate. Apreciază că se impunea ca judecătorul de cameră preliminară să desemneze câte un apărător din oficiu pentru fiecare persoană vătămată care nu are avocat ales, astfel încât persoanele vătămate cu interese contrarii să nu fie apărate de același avocat. ...
11. Judecătoria Cluj-Napoca - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozițiile art. 80 din Codul de procedură penală instituie obligativitatea comunicării către persoanele vătămate a încheierii prin care a fost desemnat avocatul din oficiu care să le reprezinte interesele. Totodată, textul de lege criticat conferă persoanelor vătămate dreptul de a refuza reprezentarea lor prin apărătorul desemnat din oficiu. Prin urmare, dispozițiile de lege criticate nu afectează dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al persoanelor vătămate. Referitor la faptul că nu a fost prevăzută o cale de atac distinctă pentru încheierea de desemnare a avocatului din oficiu care să reprezinte interesele persoanelor vătămate în procedura de cameră preliminară, judecătorul apreciază că respectiva încheiere poate fi criticată în calea de atac a contestației reglementate de prevederile art. 347 din Codul de procedură penală împotriva încheierilor prevăzute de dispozițiile art. 346 alin.

(1)-(4^2) din același cod. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției și părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 80 din Codul de procedură penală. Din susținerile autorului excepției, consemnate în cuprinsul încheierii, reiese însă că excepția de neconstituționalitate privește numai dispozițiile art. 80 alin.

(1)frazele a doua și a treia din Codul de procedură penală, modificate prin prevederile art. 102 pct. 44 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Prin urmare, Curtea se va pronunța numai asupra dispozițiilor art. 80 alin.

(1)frazele a doua și a treia din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „

(1)[...] În cazul în care persoanele vătămate nu și-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfășurare a procesului penal, procurorul sau instanța de judecată poate desemna, prin ordonanță, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordonanța va fi comunicată persoanelor vătămate, care trebuie să încunoștințeze, în termen de 3 zile de la primirea comunicării, procurorul sau instanța în cazul în care refuză să fie reprezentați prin avocatul desemnat din oficiu.“ ... 15. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin.

(1)și

(2)privind accesul liber la justiție și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 80 alin.

(1)frazele a doua și a treia din Codul de procedură penală - care vizează desemnarea de către procuror sau instanța de judecată a unui avocat din oficiu pentru a reprezenta interesele persoanelor vătămate care nu au interese contrarii și care nu și-au desemnat un reprezentant comun - nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția, întrucât cauza se află în faza de cameră preliminară, iar această fază a procesului penal nu intră în sfera de aplicabilitate a textului de lege criticat, care se referă în mod expres doar la faza de urmărire penală și la cea de judecată. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...]“. ... 17. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de dispozițiile art. 29 alin.

(1)din Legea nr. 47/

1. Prin urmare, condiția incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 329 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 25 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 13, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 339 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 28 august 2018, paragraful 18, Decizia nr. 407 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 4 noiembrie 2019, paragraful 13, Decizia nr. 533 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 27 noiembrie 2019, paragraful 15, și Decizia nr. 822 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 10 martie 2020, paragraful 15). ...
2. Așadar, ținând cont de prevederile art. 29 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin.

(1)frazele a doua și a treia din Codul de procedură penală este inadmisibilă. ... 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin.

(1)frazele a doua și a treia din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Onuc în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică -----