CONVENŢIE din 12 noiembrie 2003 între România şi Republica Macedonia privind asistenţa juridică în materie civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 839 din 13 septembrie 2004 România şi Republica Macedonia, denumite în continuare părţi contractante, în dorinţa de a perfecţiona cooperarea lor în domeniul asistenţei juridice în materie civilă, au hotărât să încheie prezenta convenţie. În acest scop au convenit cele ce urmează: Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1 Definirea unor termeni 1. În sensul prezentei convenţii:
- a)prin cauze civile se înţelege cauzele de drept civil, drept al familiei, drept comercial, dreptul muncii şi contencios administrativ; ...
- b)prin instituţii judiciare se înţelege instanţele judecătoreşti, parchetele, birourile notariale şi alte organe competente în cauze civile. ... 2. Cetăţeni ai unei părţi contractante sunt persoanele care au cetăţenia acestei părţi contractante în conformitate cu legile sale. 3. Dispoziţiile prezentei convenţii referitoare la cetăţenii părţilor contractante se aplică în mod corespunzător şi persoanelor juridice înfiinţate în conformitate cu legile părţii contractante pe teritoriul căreia îşi au sediul. Articolul 2 Ocrotirea juridică 1. Cetăţenii unei părţi contractante se bucură pe teritoriul celeilalte părţi contractante, în ceea ce priveşte drepturile lor personale şi patrimoniale, de aceeaşi ocrotire juridică ca şi cetăţenii proprii. 2. Cetăţenii unei părţi contractante au dreptul să se adreseze liber şi nestânjenit instituţiilor judiciare ale celeilalte părţi contractante în competenţa cărora intră cauzele civile, pot să îşi susţină interesele în faţa acestora, să facă cereri şi să introducă acţiuni în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acesteia. Articolul 3 Acordarea asistenţei juridice Părţile contractante îşi acordă reciproc, la cerere, asistenţă juridică în cauzele civile, în condiţiile prevăzute de prezenta convenţie. Articolul 4 Obiectul asistenţei juridice Asistenţa juridică în materie civilă cuprinde îndeplinirea unor activităţi procesuale cum sunt: întocmirea, transmiterea şi înmânarea de acte judiciare şi extrajudiciare, audierea părţilor, martorilor, experţilor şi a altor persoane, efectuarea de expertize, de cercetări la faţa locului şi de constatări ale unor stări de fapt, precum şi alte activităţi procesuale legate de administrarea probelor, aplicarea unor măsuri de asigurare sau de conservare, verificări de înscrisuri, obţinerea de copii sau de fotocopii ori de extrase de pe documente. Articolul 5 Modul de comunicare În aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii, instituţiile judiciare ale celor două părţi contractante comunică între ele prin intermediul ministerelor de justiţie ale României şi Republicii Macedonia. Articolul 6 Limba folosită 1. În aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii, ministerele de justiţie ale celor două părţi contractante folosesc în relaţiile dintre ele limbile română şi macedoneană. 2. Cererile de asistenţă juridică şi actele anexate se redactează în limba părţii contractante solicitante şi vor fi însoţite de traduceri certificate în limba părţii contractante solicitate. 3. Înscrisurile întocmite în îndeplinirea cererilor de asistenţă juridică se transmit în limba părţii contractante solicitate. Articolul 7 Cererea de asistenţă juridică 1. Cererea de asistenţă juridică va cuprinde următoarele date:
- a)denumirea instituţiei judiciare solicitante; ...
- b)denumirea instituţiei judiciare solicitate; ...
- c)indicarea cauzei în care se solicită asistenţă juridică; ...
- d)numele şi prenumele părţilor, calitatea procesuală, cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa acestora, iar în cazul persoanelor juridice, denumirea şi sediul lor; ...
- e)numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor părţilor, atunci când este cazul; ...
- f)obiectul cererii şi datele necesare pentru îndeplinirea ei; ...
- g)menţionarea actelor anexate la cerere. ... 2. La cererea de asistenţă juridică privind înmânarea de acte vor fi indicate adresa destinatarului şi felul actelor ce urmează a fi înmânate. La comisiile rogatorii vor fi menţionate împrejurările în legătură cu care urmează să se administreze probe şi, dacă este cazul, întrebările ce trebuie puse persoanelor care urmează a fi audiate. 3. Cererea de asistenţă juridică şi actele anexate vor purta ştampila oficială a instituţiei judiciare solicitante. Articolul 8 Modul de rezolvare a cererii 1. În îndeplinirea cererii de asistenţă juridică instituţia judiciară solicitată aplică legea statului său. Instituţia judiciară solicitată poate să aplice, la cererea instituţiei judiciare solicitante, o procedură specială, în măsura în care aceasta nu contravine legii statului său. 2. Dacă instituţia judiciară solicitată nu este competentă să îndeplinească cererea, ea o va trimite din oficiu instituţiei competente, încunoştinţând totodată despre aceasta partea contractantă solicitantă. 3. În cazul administrării de probe, la cererea instituţiei judiciare solicitante, instituţia judiciară solicitată va comunică acesteia, în timp util, locul şi data îndeplinirii unor astfel de cereri, în scopul ca partea interesată să fie în măsură să asiste. 4. Dacă adresa persoanei la care se referă cererea de asistenţă juridică nu este cunoscută sau dacă adresa indicată s-a dovedit a fi greşită, instituţia judiciară solicitată ia măsurile corespunzătoare în scopul stabilirii adresei. În cazul în care stabilirea adresei nu este posibilă, instituţia judiciară solicitată anunţă despre aceasta instituţia judiciară solicitantă. 5. După îndeplinirea cererii, instituţia judiciară solicitată transmite instituţiei judiciare solicitante actele întocmite. În cazul în care asistenţa juridică nu a putut fi acordată, instituţia judiciară solicitată va restitui actele instituţiei judiciare solicitante, comunicându-i totodată împrejurările care au împiedicat-o să îndeplinească cererea. Articolul 9 Dovada de înmânare a actelor 1. Dovada de înmânare a actelor se întocmeşte în conformitate cu reglementările privind înmânarea, în vigoare pe teritoriul părţii contractante solicitate. În orice caz ea trebuie să cuprindă semnătura destinatarului, ştampila instituţiei judiciare şi semnătura persoanei împuternicite să înmâneze actele, modalitatea de înmânare, locul şi data înmânării. 2. Dovada de înmânare este transmisă de îndată părţii contractante solicitante. Dacă înmânarea nu este posibilă, partea contractantă solicitantă va fi informată asupra motivelor. Articolul 10 Atribuţiile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare Fiecare parte contractantă poate să transmită sau să înmâneze acte judiciare şi extrajudiciare şi să ia mărturii cetăţenilor proprii care se află pe teritoriul celeilalte părţi contractante, prin intermediul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, cu condiţia să nu se aplice nici o măsură de constrângere. Articolul 11 Informaţii privind legislaţia Părţile contractante se vor informa reciproc, la cerere, asupra legislaţiei în vigoare ori care a fost în vigoare în statele lor, precum şi asupra aplicării acesteia în practica judiciară. Articolul 12 Cheltuieli legate de acordarea asistenţei juridice 1. Fiecare parte contractantă suportă toate cheltuielile ocazionate de acordarea asistenţei juridice pe teritoriul ei, inclusiv cheltuielile legate de administrarea probelor. 2. Instituţia judiciară solicitată comunică instituţiei judiciare solicitante cuantumul cheltuielilor făcute. Dacă instituţia judiciară solicitantă percepe aceste cheltuieli de la persoana obligată să le plătească, sumele încasate rămân în sarcina părţii contractante a cărei instituţie le-a perceput. Articolul 13 Refuzul asistenţei juridice 1. Partea contractantă solicitată poate refuza acordarea asistenţei juridice dacă se consideră că prin îndeplinirea cererii s-ar putea aduce atingere ordinii sale de drept. 2. Partea contractantă solicitată va comunică părţii contractante solicitante motivele refuzului asistenţei juridice. Articolul 14 Protecţia martorilor şi experţilor 1. Martorul sau expertul, oricare ar fi cetăţenia sa, care, în urma unei citaţii, se prezintă în faţa instituţiei judiciare a celeilalte părţi contractante, nu poate fi nici urmărit, nici deţinut, nici supus vreunei alte limitări a libertăţii sale individuale pe teritoriul acesteia, pentru fapte sau condamnări anterioare trecerii frontierei părţii contractante solicitante. 2. Imunitatea prevăzută la paragraful 1 încetează dacă martorul sau expertul nu părăseşte teritoriul părţii contractante solicitante în termen de 15 zile de la data la care instituţia judiciară care l-a citat îi face cunoscut că prezenţa lui nu mai este necesară sau revine ulterior. În acest termen nu se include timpul în care martorul sau expertul nu a putut părăsi teritoriul acestei părţi contractante din motive independente de voinţa sa. 3. Citaţia emisă de instituţia judiciară a unei părţi contractante pentru un martor sau expert care domiciliază pe teritoriul celeilalte părţi contractante nu va conţine nici o menţiune referitoare la sancţiuni posibile pentru caz de neprezentare. Articolul 15 Restituirea cheltuielilor pentru martori şi experţi 1. Cheltuielile de călătorie şi de întreţinere, precum şi compensarea veniturilor nerealizate, legate de deplasarea pentru depunerea mărturiei sau efectuarea expertizei, vor fi suportate de partea contractantă solicitantă. Expertul are dreptul şi la onorariul de expert. 2. Despre aceste drepturi ale martorului sau expertului se va face menţiune în citaţie. La cererea martorului sau a expertului, partea contractantă solicitantă va plăti în avans, parţial sau integral, cheltuielile menţionate. Articolul 16 Audierea ca martori a persoanelor arestate 1. În cazul în care este necesar ca o persoană, care se află arestată pe teritoriul unei părţi contractante, să fie audiată ca martor de către o instituţie judiciară a celeilalte părţi contractante, autorităţile prevăzute la art. 5 pot conveni ca această persoană să fie transferată pe teritoriul părţii contractante solicitante, cu condiţia de a fi menţinută în stare de arest şi de a fi înapoiată în cel mai scurt timp posibil după audiere. În caz de realizare a acordului, se va conveni asupra datei şi locului predării şi reprimirii persoanei arestate. 2. Transferul va putea fi refuzat dacă:
- a)persoana arestată nu consimte; ...
- b)prezenţa persoanei este necesară într-o procedură penală în curs pe teritoriul părţii contractante solicitate; ...
- c)transferul este susceptibil de a prelungi detenţia acesteia; ...
- d)alte consideraţii justificate se opun transferului persoanei pe teritoriul părţii contractante solicitante. ... Articolul 17 Cautio judicatum solvi Cetăţenii uneia dintre părţile contractante, care se adresează instanţelor judecătoreşti ale celeilalte părţi contractante în calitate de reclamanţi sau de intervenienţi, nu pot fi obligaţi să depună garanţii procesuale pentru motivul că sunt străini şi nu au domiciliul în acel stat. Articolul 18 Reducerea şi scutirea de cheltuieli de procedură 1. Cetăţenii uneia dintre părţile contractante beneficiază pe teritoriul celeilalte părţi contractante de reducerea sau de scutirea cheltuielilor de procedură, precum şi de asistenţă judiciară gratuită, în aceleaşi condiţii ca cetăţenii proprii. 2. Înlesnirile prevăzute la paragraful 1, acordate de o instituţie judiciară a uneia dintre părţile contractante într-o anumită cauză, se aplică tuturor actelor de procedură în acea cauză, inclusiv actelor de executare. Articolul 19 Condiţiile obţinerii înlesnirilor 1. Când cetăţenii unei părţi contractante depun cerere pentru acordarea înlesnirilor prevăzute la art. 18, o dată cu aceasta vor prezenta şi un certificat cu privire la situaţia materială şi personală, întocmit potrivit reglementărilor legale ale fiecărei părţi contractante. 2. Dacă solicitantul nu are domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul nici uneia dintre părţile contractante, certificatul prevăzut la paragraful 1 poate fi eliberat de misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului al cărui cetăţean este. Articolul 20 Solicitarea înlesnirilor 1. Cetăţenii uneia dintre părţile contractante, care doresc să solicite unei instituţii judiciare a celeilalte părţi contractante înlesnirile prevăzute la art. 18, pot face cerere în acest sens la instituţia judiciară competentă de la domiciliul sau reşedinţa lor. 2. Instituţia judiciară care, potrivit paragrafului 1, a primit cererea o va transmite, împreună cu certificatul şi eventualele anexe, instituţiei judiciare competente a celeilalte părţi contractante. 3. Instituţia judiciară competentă să hotărască asupra cererii pentru acordarea înlesnirilor prevăzute la art. 18, în limitele competenţei sale, îşi păstrează dreptul de a controla certificatele şi informaţiile care i-au fost furnizate şi, pentru a se edifica pe deplin, poate solicita informaţii suplimentare. Articolul 21 Valabilitatea actelor 1. Actele în formă legală, întocmite sau certificate de o instanţă sau de altă autoritate competentă a uneia dintre părţile contractante, care poartă semnătura şi sigiliul acesteia, nu trebuie să poarte o altă semnătură şi certificare pentru a fi utilizate pe teritoriul celeilalte părţi contractante. 2. Dispoziţiile paragrafului 1 se referă şi la extrasele şi copiile de pe actele certificate de o instanţă sau de o altă autoritate competentă. 3. Actele oficiale întocmite pe teritoriul uneia dintre părţile contractante au pe teritoriul celeilalte părţi contractante aceeaşi forţă probantă ca şi actele de acelaşi fel ale acestei părţi. 4. Orice persoană sau autoritate interesată a uneia dintre părţile contractante poate solicita, în caz de dubiu, verificarea autenticităţii actului de către autoritatea celeilalte părţi contractante. Articolul 22 Transmiterea actelor de stare civilă 1. Părţile contractante îşi transmit, la cerere, gratuit, înscrisuri şi hotărâri judecătoreşti definitive privind statutul personal al cetăţenilor celeilalte părţi contractante. 2. Transmiterea actelor menţionate la paragraful 1 se face prin intermediul ministerelor de justiţie. Capitolul II Recunoaşterea şi executarea hotărârilor Articolul 23 Obiectul recunoaşterii şi executării 1. Părţile contractante recunosc şi execută pe teritoriul lor, în condiţiile prezentei convenţii, hotărârile pronunţate pe teritoriul celeilalte părţi contractante. 2. În sensul paragrafului 1, prin hotărâri se înţelege:
- a)hotărârile în cauzele civile, patrimoniale şi nepatrimoniale, pronunţate de instanţe judecătoreşti sau de alte instituţii competente; ...
- b)tranzacţiile judiciare; ...
- c)hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauzele penale, cu privire la obligaţia de reparaţie pentru daunele civile cauzate; ...
- d)hotărârile arbitrale. ... 3. În sensul prezentei convenţii, termenul hotărâre include şi tranzacţiile notariale. Articolul 24 Condiţiile recunoaşterii şi executării hotărârilor Hotărârile menţionate la art. 23 se recunosc şi se execută dacă: 1. sunt definitive şi executorii potrivit legii părţii contractante pe teritoriul căreia au fost pronunţate; 2. nu a fost încălcată competenţa exclusivă a instituţiei judiciare a părţii contractante pe teritoriul căreia urmează să aibă loc recunoaşterea sau executarea; 3. persoanei obligate prin hotărâre, care nu a participat la proces, i s-au înmânat citaţia şi actul de sesizare a instanţei în timp util şi în conformitate cu legea părţii contractante pe teritoriul căreia a fost pronunţată hotărârea, iar în cazul în care persoana nu avea capacitate de exerciţiu, i s-a dat posibilitatea de a fi reprezentată în proces; 4. între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pentru aceeaşi cauză, nu s-a pronunţat în prealabil o hotărâre ori nu se află în curs de judecată o acţiune intentată anterior pe teritoriul părţii contractante unde urmează să se recunoască ori să se încuviinţeze executarea hotărârii; 5. în cazurile în care trebuia aplicată legea celeilalte părţi contractante, din hotărârea pronunţată rezultă că această lege a fost aplicată; totuşi recunoaşterea nu poate fi refuzată numai pentru singurul motiv că instanţa care a pronunţat hotărârea a aplicat o altă lege, în afară de cazul în care procesul priveşte starea şi capacitatea unei persoane, iar soluţia adoptată diferă de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii aplicabile; 6. prin recunoaşterea sau încuviinţarea executării hotărârii nu se aduce atingere ordinii de drept a părţii contractante pe teritoriul căreia urmează să se recunoască ori să se încuviinţeze executarea hotărârii. Articolul 25 Cererea pentru recunoaşterea şi încuviinţarea executării 1. Persoana care solicită recunoaşterea şi încuviinţarea executării unei hotărâri poate depune cererea la instanţa competentă a părţii contractante pe teritoriul căreia urmează să se recunoască şi să se încuviinţeze executarea acesteia sau la instanţa părţii contractante care a pronunţat hotărârea. În acest din urmă caz transmiterea cererii la instanţa competentă să recunoască şi să încuviinţeze executarea hotărârii se va realiza în conformitate cu dispoziţiile art. 5. 2. La cerere vor fi anexate:
- a)textul complet al hotărârii, precum şi o adeverinţă că este definitivă şi executorie, dacă aceasta nu rezultă expres din hotărâre; ...
- b)actele originale sau copii certificate ale acestora, din care să rezulte că persoanei obligate prin hotărâre, care nu a luat parte la proces, i s-au înmânat, la timp şi în forma cuvenită, citaţia şi cererea de chemare în judecată; ...
- c)traducerile certificate ale cererii şi ale actelor menţionate la lit.
- a)şi b). ... 3. O dată cu cererea de încuviinţare a executării poate fi făcută şi cererea de executare. Articolul 26 Procedura recunoaşterii şi executării 1. Procedura recunoaşterii şi executării unei hotărâri se efectuează potrivit legii părţii contractante pe teritoriul căreia urmează să aibă loc recunoaşterea şi executarea. 2. Cererea de recunoaştere şi executare poate fi făcută de orice persoană care are un interes legal pentru o asemenea recunoaştere şi executare. Articolul 27 Efectele recunoaşterii şi executării Hotărârile definitive, o dată recunoscute sau admise a fi executate, vor avea aceleaşi efecte ca şi cele pronunţate de instanţele judecătoreşti sau de alte instituţii competente ale părţii contractante solicitate. Articolul 28 Transmiterea de obiecte sau de sume de bani Transmiterea de obiecte sau de sume de bani către un creditor care are domiciliul pe teritoriul celeilalte părţi contractante se va face în conformitate cu reglementările legale ale părţii contractante care execută hotărârea privind transmiterea obiectelor şi transferul sumelor de bani. Articolul 29 Cheltuielile privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor 1. Stabilirea şi încasarea cheltuielilor legate de încuviinţarea executării şi de executarea silită propriu-zisă se dispun de către instanţa solicitată potrivit legii statului ei. În aceste cheltuieli se includ şi cele referitoare la traducerea şi certificarea actelor. 2. Partea care a beneficiat în faţa instanţei care a pronunţat hotărârea de înlesnirile prevăzute la art. 18 paragraful 1 va beneficia de aceleaşi înlesniri şi în cadrul procedurii de încuviinţare a executării şi de executare propriu-zisă, desfăşurată pe teritoriul celeilalte părţi contractante. Articolul 30 Executarea hotărârilor privind cheltuielile de judecată 1. Dacă una dintre părţile în proces, scutită de garanţii procesuale conform art. 17, a fost obligată printr-o hotărâre definitivă să plătească celeilalte părţi cheltuieli de judecată, instanţa competentă de pe teritoriul celeilalte părţi contractante va încuviinţa, la cerere, gratuit, executarea acestor cheltuieli. 2. La cererea de încuviinţare a executării se anexează o copie certificată de pe hotărâre, o adeverinţă din care să rezulte că hotărârea este definitivă şi executorie, precum şi traducerile certificate ale acestor acte. 3. Cheltuielile ocazionate de eliberarea adeverinţelor, precum şi de traducerea sau de certificarea actelor prevăzute la paragraful 2 sunt considerate cheltuieli de judecată. 4. Instanţa încuviinţează, fără citarea părţilor, executarea hotărârii, limitându-se numai la verificarea împrejurării dacă hotărârea este definitivă şi executorie. Totodată instanţa va încuviinţa şi executarea cheltuielilor prevăzute la paragraful 3, astfel cum acestea au fost stabilite de instituţia judiciară competentă a părţii contractante pe teritoriul căreia au fost ocazionate. Articolul 31 Recunoaşterea şi executarea hotărârilor arbitrale Cele două părţi contractante recunosc şi execută hotărârile arbitrale date pe teritoriul celeilalte părţi contractante, conformându-se pentru aceasta prevederilor Convenţiei asupra recunoaşterii şi executării hotărârilor arbitrale străine, încheiată la New York la 10 iunie 1958. Capitolul III Dispoziţii finale Articolul 32 Raporturile cu alte tratate şi acorduri internaţionale Prezenta convenţie nu aduce atingere obligaţiilor ce decurg din convenţiile multilaterale la care ambele state sunt parte. Articolul 33 Soluţionarea diferendelor Orice diferend rezultat din aplicarea prezentei convenţii se va soluţiona pe cale diplomatică. Articolul 34 Ratificarea şi intrarea în vigoare a convenţiei 1. Prezenta convenţie va fi supusă ratificării potrivit legislaţiei fiecărei părţi contractante. 2. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a 30-a zi după primirea ultimei notificări pe cale diplomatică, prin care se confirmă că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la paragraful 1. Articolul 35 Valabilitatea convenţiei Prezenta convenţie se încheie pe o durată nedeterminată. Fiecare parte contractantă poate denunţa prezenta convenţie printr-o notificare scrisă, transmisă pe cale diplomatică. Denunţarea va produce efecte după o perioadă de 6 luni de la data primirii notificării. Încheiată la Bucureşti la 12 noiembrie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, macedoneană şi franceză, toate textele fiind egal autentice. În caz de diferenţă de interpretare, va prevala textul în limba franceză. Drept care împuterniciţii celor două părţi contractante au semnat prezenta convenţie şi au aplicat sigiliile lor. Pentru România, Rodica Mihaela Stănoiu Pentru Republica Macedonia, Tihomir Ilievski ---------