DECIZIE nr. 1.134 din 15 septembrie 2009 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 14 octombrie 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Tudorel Toader - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Oana Cristina Puică - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ilie-Florin Mărienuţiu şi Mihail-Gavril Popa în Dosarul nr. 1.495/59/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei Mihail-Gavril Popa, lipsind celelalte părţi. Magistratul-asistent referă Curţii că autorul excepţiei Ilie-Florin Mărienuţiu a transmis note scrise, prin care solicită Curţii să constate că "procedura de citare nu este legal îndeplinită, deoarece în proces participă persoane lipsite de calitate procesuală, iar pe de altă parte nu se cunoaşte cine are calitate procesuală", propunând ca, până la termenul de judecată, Curtea Constituţională să solicite Baroului Arad să indice numele, adresa şi numărul exact al membrilor acestui barou care au votat şi semnat Hotărârea Adunării Generale Ordinare nr. 1 din 17 martie 2006, considerând că aceste persoane au calitate procesuală în Dosarul nr. 1.495/59/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, respectiv în Dosarul nr. 547D/2009 al Curţii Constituţionale. Totodată, consideră că instanţa de contencios constituţional trebuie să-şi reconsidere jurisprudenţa şi să admită excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală, reiterând motivele invocate în faţa instanţei de fond. Autorul excepţiei Mihail-Gavril Popa, la rândul său, solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale. Reprezentantul Ministerului Public arată că instanţa de contencios constituţional nu poate mări sau restrânge cadrul procesual faţă de cel stabilit de instanţa de fond şi apreciază ca fiind legal îndeplinită procedura de citare. Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de către autorii excepţiei, întrucât aceasta este de competenţa instanţei învestite cu soluţionarea fondului cauzei, şi constată că procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, pentru motivele invocate în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 20 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.495/59/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ilie-Florin Mărienuţiu şi Mihail-Gavril Popa cu ocazia soluţionării recursului împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă plângerea împotriva unor rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 278^1 alin. 7 din Codul de procedură penală aduc atingere egalităţii în drepturi, condiţiilor şi limitelor restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, înfăptuirii justiţiei, precum şi dreptului la un proces echitabil, respectiv dreptului oricărei persoane acuzate de a solicita audierea martorilor acuzării şi de a obţine citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării, întrucât judecătorul verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată doar pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, persoana vătămată neputând solicita proba cu martori sau alte probe necesare unei juste soluţionări a cauzei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispoziţiilor şi principiilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. Potrivit art. 30 alin.
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.