← România

ANEXĂ nr. 17 din 5 ianuarie 2000

ANEXĂ nr. 17 din 5 ianuarie 2000 ZAHARURI ŞI PRODUSE ZAHAROASE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 ZAHARURI ŞI PRODUSE ZAHAROASE Nota de Capitol. 1. - Capitolul nu cuprinde:

  1. a)produsele zaharoase, care conţin cacao (pozitia nr. 18.06); ...
  2. b)zaharurile chimic pure (altele decat zaharoza, lactoza, maltoza, glucoza şi fructoza (levuloza) şi nici celelalte produse de la pozitia nr. 29.40; ...
  3. c)medicamentele şi alte produse de la Capitolul 30. ... Note de subpozitii. 1. - În sensul subpozitiilor nr. 1701.11 şi 1701.12, prin zahar brut se înţelege zaharul conţinând în greutate, în stare uscata, un procent de zaharoza, corespunzător unei citiri polarimetrice mai mica de 99,5 grade. CONSIDERATII GENERALE Capitolul cuprinde zaharurile propriu-zise (de exemplu zaharoza, lactoza, maltoza, glucoza, fructoza (levuloza), siropurile de zahar, mierea artificiala, melasele rezultate din extractia sau din rafinarea zaharului ca şi zaharurile şi melasele caramelizate şi produsele zaharoase. Zaharul solid şi melasele pot sa fi aromatizate sau pot să aibă adaugati coloranti. Sunt totusi excluse:
  4. a)Pudra de cacao indulcita, ciocolata (cu excepţia ciocolatei albe) şi produsele zaharoase care conţin cacao în orice proportie (pozitia nr. 18.06) ...
  5. b)Preparatele alimentare indulcite de la Capitolele 19, 20, 21 sau 22. ...
  6. c)Preparatele furajere indulcite (pozitia nr. 23.09). ...
  7. d)Zaharurile chimic pure (altele decat zaharoza, lactoza, maltoza, glucoza şi fructoza (levuloza), inclusiv cele în solutii apoase (pozitia nr. 29.40). ...
  8. e)Preparatele farmaceutice indulcite (Capitolul 30). ... 17.01 - ZAHAR DIN TRESTIE SAU DIN SFECLA ŞI ZAHAROZA CHIMIC PURA, IN STARE SOLIDA (+). - Zahar brut, la care nu s-au adaugat aromatizanti sau coloranti: 1701.11 - - Din trestie de zahar 1701.12 - - Din sfecla - Altele: 1701.91 - - La care s-au adaugat arome sau coloranti 1701.99 - - Altele Zaharul din trestia de zahar este extras din sucurile din tulpina de trestie de zahar şi zaharul din sfecla se obtine prin extractie din radacina de sfecla de zahar. Zaharul brut, din trestie sau din sfecla, se prezinta în general sub forma de cristale brune, culoarea datorandu-se prezentei impuritatilor. Conţinutul de zaharoza la greutate, în stare uscata, corespunde cu o citire polarimetrica, mai mica de 99,5° (vezi Nota 1 de subpozitie). Este destinat, în general, pentru a fi procesat în scopul de a fi transformat în zahar rafinat. Totusi, zaharul brut, poate avea un grad de puritate astfel încât să fie utilizabil, în aceasta stare, pentru alimentatia umana, fără rafinare. Zaharul din trestie de zahar sau din sfecla, rafinat, este obţinut prin procesarea suplimentara a zaharului brut. Se prezinta în general sub forma de cristale albe, care sunt comercializate în diferite grade de finete sau în forma de cuburi, capatani, forme lungi sau regulate, bucăţi mari sau taiate. În afară de zaharul brut sau rafinat, mentionat mai sus, pozitia cuprinde zaharul brun care consta din zahar alb amestecat de exemplu, cu mici cantitati de caramel sau melasa şi zaharul candel care consta din cristale mari, obtinute prin cristalizarea lenta a siropurilor de zahar suficient concentrate. Trebuie observat ca zaharul din sfecla şi zaharul din trestie, se clasifica la aceasta pozitie, numai dacă este prezentat în stare solida (chiar sub forma de pudra); acest zahar poate să aibă adaugate arome sau coloranti. Siropurile constand din solutii apoase de zahar din trestie sau din sfecla se clasifica la pozitia nr. 17.02, dacă nu li sau adaugat arome sau coloranti şi, în caz contrar, la pozitia nr. 21.06. Pozitia cuprinde de asemenea zaharoza chimic pura, în stare solida, indiferent de originea sa. Totusi, este exclusa zaharoza (alta decat zaharoza chimic pura) obtinuta din alte vegetale decat trestia de zahar sau sfecla de zahar (pozitia nr. 17.02). Note explicative de subpozitii. Subpozitiile nr. 1701.11 şi 1701.12 Zaharul brut din trestie, comercializat în prezent, contine mai mult de 0,1% zahar invertit, în timp ce conţinutul de zahar invertit al zaharului brut din sfecla este normal mai mic de 0,1%. O distinctie între aceste doua tipuri de zahar poate fi facuta, de asemenea, printr-o testare olfactiva, a unui esantion din fiecare tip de zahar diluat în apa şi plasat într-un recipient ermetic inchis, după ce a fost lasat în repaus pe durata unei nopti. 17.02 - ALTE ZAHARURI, INCLUSIV LACTOZA, MALTOZA, GLUCOZA ŞI FRUCTOZA (LEVULOZA) CHIMIC PURE, IN STARE SOLIDA; SIROPURI DE ZAHAR LA CARE NU S-AU ADAUGAT AROMATIZANTI SAU COLORANTI; INLOCUITORI DE MIERE, CHIAR AMESTECATI CU MIERE NATURALA; ZAHARURI ŞI MELASE CARAMELIZATE. - Lactoza şi sirop de lactoza: 1702.11 - - Cu un continut de lactoza de minimum 99%, în greutate, exprimat în lactoza anhidra calculată la materia uscata 1702.19 - - Altele 1702.20 - Zahar şi sirop de artar 1702.30 - Glucoza şi sirop de glucoza, care nu contine fructoza sau cu un continut de fructoza sub 20% în greutate, în stare uscata 1702.40 - Glucoza şi sirop de glucoza, cu un continut de fructoza de minimum 20%, dar sub 50% în greutate, în stare uscata 1702.50 - Fructoza chimic pura 1702.60 - Alte fructoze şi siropuri de fructoza, cu un continut de fructoza peste 50% în greutate, în stare uscata 1702.90 - Altele, inclusiv zahar invertit Pozitia cuprinde celelalte zaharuri în stare solida, siropurile de zahar, precum şi inlocuitori de miere şi zaharurile şi melasele caramelizate. A. - ALTE ZAHARURI Aceasta parte cuprinde zaharurile, altele decat cele de la pozitia nr. 17.01 şi cele chimic pure de la pozitia nr. 29.40, în stare solida (chiar sub forma de pudra), chiar dacă li s-au adaugat aromatizanti sau coloranti. Printre produsele de la aceasta pozitie, sunt: 1) Lactoza cunoscuta de asemenea ca zahar din lapte [C

(12)H
(22)O
(11)], care se găseşte în lapte şi este extrasa industrial din zer. Aceasta pozitie cuprinde atât lactoza chimic pura, cat şi pe cea comerciala. Aceste produse trebuie să conţină mai mult de 95% din greutate lactoza, exprimat în lactoza anhidrit, calculată la substanţa uscata. Pentru calcularea procentului de lactoza, în greutate, continut într-un produs, expresia "substanţa uscata" trebuie să fie considerata ca excluzand apa libera şi apa de cristalizare. Produsele obtinute din zer şi care conţin în greutate 95% sau mai puţin lactoza, exprimata în lactoza anhidra, calculată la substanţa uscata, sunt excluse (apartin, în general, pozitiei nr. 04.04). Lactoza comerciala, când este rafinata, este o pulbere alba, usor dulce, cristalina. Lactoza chimic pura, anhidra sau hidratata, formeaza cristale incolore, dure, care absorb mirosurile. Lactoza este des folosita în amestec cu laptele, la prepararea hranei pentru copii; de asemenea este folosita în cofetarie, în prepararea gemurilor sau în farmacie. 2) Zaharul invertit, principalul component al mierii naturale. Industrial se obtine mai ales prin hidroliza solutiilor de zahar rafinat (zaharoza); se compune din glucoza şi fructoza, în părţi egale. Se prezinta uneori în stare solida, dar cel mai adesea sub forma de sirop vascos (vezi partea B de mai jos). Este folosit în farmacie, la fabricarea berii sau la fabricarea conservelor de fructe sau a inlocuitorilor de miere, precum şi la fabricarea painii. 3) Glucoza, care exista în stare naturala în fructe şi în miere. Asociata cu fructoza, în părţi egale, constituie zaharul invertit. Pozitia include dextroza (glucoza chimic pura) şi glucoza comerciala. Dextroza [C
(6)H
(12)O
(6)] este o pulbere alba, cristalina. Este folosita în industria farmaceutica sau în industria alimentara. Glucoza comerciala este obtinuta prin hidrolizarea amidonului sau a feculelor cu acizi sau cu enzime sau combinand cele doua procedee. Contine mereu, în afară de dextroza, o proportie variabila de dizaharide, trizaharide şi alte polizaharide (maltoza, matotrioza etc.). Conţinutul ei de zahar reducator, exprimat în dextroza, la substanţa uscata, este egal sau mai mare de 20%. Este, de obicei, sub forma, fie de lichid incolor, mai mult sau mai puţin vascos (sirop de glucoza, vezi partea B de mai jos), fie de bucăţi sau turte (agregat de glucoza) sau de pudra amorfa. Este folosit de obicei în industria alimentara, în industria berii, în industria tutunului ca produs de fermentare şi în farmacie. 4) Fructoza sau levuloza [C
(6)H
(12)O
(6)], care se găseşte din abundenta, în fructele dulci şi în miere, amestecata cu glucoza; industrial este produsa din glucoza comerciala (de exemplu sirop de porumb), din zaharoza sau prin hidrolizarea inulinei extrase din tuberculii de dalie sau de topinambur. Apare sub forma de pudra alba cristalina sau de sirop foarte vascos (vezi partea B de mai jos); este mai dulce decat zaharul obisnuit (zaharoza) şi este propriu uzului diabeticilor. Aceasta pozitie cuprinde atât fructoza comerciala, cat şi fructoza chimic pura. 5) Zaharoza se obtine din alte plante decat sfecla şi trestia de zahar. Cel mai important este zaharul de artar obţinut din seva diferitelor varietati de artar, mai ales Acer saccharum şi Acer nigrum, care cresc în special în Canada şi Nord-estul Statelor Unite. Seva este de obicei concentrata şi cristalizata ca atare, pentru a conserva anumite componente, altele decat zaharul, care dau zaharului de artar aroma sa specifică. De asemenea este comercializat în forma de sirop (maple syrup) (vezi partea B de mai jos). Alte siropuri de zaharoza (vezi partea B de mai jos) sunt obtinute din sorg dulce (Sorghum vulgare var. saccharatum), din roscove sau din anumiti palmieri, în principal. 6) Malto-dextrinele (sau dextri-maltozele), obtinute prin acelasi proces ca şi glucoza comerciala. Conţin maltoza şi alte polizaharide în proportii variabile. Fiind mai puţin hidrolizate, conţinutul lor în zahar reducator este mai mic decat cel al glucozei comerciale. Nu se clasifica, totusi, în aceasta pozitie decat produsele de tipul celor al caror continut în zahar reducator, exprimat în dextroza la substanţa uscata, peste 10% dar este mai mic de 20%. Cele cu un continut de maximum 10% se clasifica la pozitia nr. 35.
  1. Malto-dextrinele sunt în general în forma de pulberi albe, dar de asemenea sunt comercializate în forma de sirop (vezi partea B de mai jos). Sunt folosite în principal la fabricarea alimentelor pentru copii sau a alimentelor dietetice, sarace în calorii, ca diluanti pentru substantele aromatizante sau a colorantilor alimentari şi de asemenea în industria farmaceutica, ca excipient. 7) Maltoza (C12H22O11), care este produsa industrial prin hidrolizarea amidonului în prezenta diastazei de malt. Se prezinta în forma de pulbere alba, cristalina. Este folosita în industria berii. Aceasta pozitie cuprinde atât maltoza comerciala cat şi maltoza chimic pura. B. - SIROPURI Aceasta grupa cuprinde siropurile din toate zaharurile (inclusiv siropurile din lactoza şi solutiile apoase, altele decat solutiile apoase ale zaharurilor chimic pure de la pozitia nr. 29.40), cu condiţia ca ele sa nu fi fost aromatizate sau sa nu li se fi adaugat coloranti (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 21.06). În afară de siropurile menţionate în partea A de mai sus (de exemplu sirop de glucoza (sirop de «amidon»), sirop de fructoza, sirop de malto-dextrine, sirop de zahar invertit ca şi sirop de zaharoza), aceasta pozitie include: 1) Siropurile simple, obtinute prin dizolvarea zaharurilor de la acest Capitol, în apa. 2) Sucurile şi siropurile obtinute la extractia zaharului din sfecla de zahar, trestia de zahar etc.; acestea pot sa conţină impuritati cum ar fi pectina, substante albuminoide, saruri minerale etc. 3) Siropurile de masa sau cele folosite în scopuri culinare, care conţin zaharoza şi zahar invertit. Aceste siropuri sunt fabricate, fie cu ajutorul siropului ramas după cristalizarea şi separarea zaharului rafinat, fie din zaharul din trestie sau din sfecla, prin invertirea unei părţi de zaharoza sau prin adaugare de zahar invertit. C. - INLOCUITORI DE MIERE Termenul "inlocuitori de miere" denumeste amestecurile pe bază de zaharoza, de glucoza sau de zahar invertit, în general aromatizate sau colorate ca sa imite mierea naturala. Amestecurile de miere naturala şi de inlocuitori de miere se clasifica de asemenea la aceasta pozitie. D. - ZAHARURI ŞI MELASE CARAMELIZATE Acestea sunt substante brune, care nu cristalizeaza, cu miros aromatic. Se prezinta fie în forma de lichid mai mult sau mai puţin siropos, fie în stare solida, (de obicei pudra). Se obtin prin pirogenare, mai mult sau mai puţin prelungita, la temperaturi de 120°-180°C, din zaharuri (de obicei glucoza sau zaharoza) sau din melase. În functie de procesul de fabricatie, se obtine o întreaga serie de produse, care merge de la zaharurile (melasele) caramelizate propriu-zise, al caror continut de zahar, calculat la substanţa uscata, este de obicei ridicat (de ordinul a 90%) până la carameluri zise «coloranti», care au un continut foarte mic de zahar. Primele sunt folosite pentru aromatizare, în special la prepararea deserturilor dulci, a inghetatelor sau a prajiturilor; celelalte, din cauza unui grad destul de ridicat de transformare a zaharurilor în melanoidina (un colorant) se folosesc ca substanţa coloranta, în special, la fabricarea biscuitilor, la fabricarea berii sau la fabricarea anumitor bauturi nealcoolice. 17.03 - MELASE REZULTATE DIN EXTRACTIA SAU RAFINAREA ZAHARULUI (+). 1703.10 - Melase din trestie de zahar 1703.90 - Altele Melasele cuprinse în aceasta pozitie, sunt obtinute doar de la extractia sau rafinarea zaharului. Sunt incluse subproduse de la extractia sau rafinarea zaharului din trestie sau din sfecla, de la producerea fructozei din porumb. Sunt substante brune sau negricioase, vascoase, care inca mai conţin o cantitate apreciabila de zahar, greu de cristalizat. Totusi, pot fi prezentate sub forma de pudra. Melasa din zahar de sfecla nu este consumata în mod normal ca atare, dar anumite forme rafinate ale melasei de trestie de zahar sau melasei de porumb, sunt adecvate pentru alimentatia umana ca atare, mai ales sub forma de siropuri purificate (treacle). Principalele utilizari ale melasei sunt ca material brut din care sunt distilate alcoolul şi bauturile alcoolice (de exemplu rom din melasa de trestie de zahar), la prepararea hranei pentru vite şi a inlocuitorilor de cafea. De asemenea este folosita uneori pentru extragerea zaharului. Melasa de la aceasta pozitie, poate fi decolorata, colorata artificial sau aromatizata. Note explicative de subpozitie. Sub poziţia nr. 1703.10 Melasele din trestie de zahar pot fi deosebite de alte melase de la pozitia nr. 17.03, pe baza mirosului şi compozitiei chimice. 17.04 - PRODUSE ZAHAROASE FARA CACAO (INCLUSIV CIOCOLATA ALBA). 1704.10 - Guma de mestecat (chewing gum), chiar glasata cu zahar 1704.90 - Altele Pozitia cuprinde majoritatea preparatelor alimentare indulcite, solide sau semi-solide, în general proprii consumul imediat şi cunoscute în general sub numele de dulciuri sau bomboane. Printre aceste produse, se includ: 1) gumele, inclusiv guma de mestecat indulcita (chewing gum şi altele similare); 2) bomboanele (inclusiv cele care conţin extract de malt); 3) caramelele, nugalele, fondantele, drajeurile, rahaturi loukoum; 4) martipanele; 5) preparatele, prezentate sub forma de pastile pentru gat sau de bomboane contra tusei, constand în mod esential din zahar (cu sau fără adaos de alte substante alimentare cum ar fi gelatina, amidonul sau faina) şi din agenti aromatizanti (inclusiv substante având proprietăţi medicinale ca alcool benzilic, mentol, eucaliptol şi balsam tolu). Totusi, pastilele pentru gat sau bomboanele contra tusei care conţin substante având proprietăţi medicinale altele decat agentii aromatizanti se clasifica la Capitolul 30, în cazul în care proportia acestor substante în fiecare pastila sau bomboana este suficienta pentru ca ele să fie utilizate în scopuri terapeutice sau profilactice; 6) ciocolata alba compusa din zahar, unt de cacao (acesta nefiind considerat cacao), lapte praf şi agenti aromatizanti, dar care nu contine nici chiar urme de cacao; 7) extractele de lemn dulce sub toate formele (blocuri, batoane, pastile etc.) conţinând mai mult de 10% în greutate zaharoza, şi extractul de lemn dulce indiferent de proportia de zahar, în cazul în care se prezinta (adica este preparat) sub forma de produse zaharoase, chiar aromatizate; 8) jeleurile din fructe şi pastele din fructe, indulcite, prezentate sub forma de dulciuri; 9) pastele pe bază de zahar al caror continut în materii grase adaugate este redus sau nul şi care sunt adecvate pentru transformarea direct în dulciurile de la aceasta pozitie, dar care sunt de asemenea folosite ca umplutura pentru produsele cuprinse la alte pozitii, de exemplu: a) Pastele fondante preparate din zaharoza, din sirop de zaharoza sau din glucoza şi/sau din sirop de zahar invertit, cu sau fără aromatizanti, folosite pentru prepararea fondantelor, ca umplutura pentru bomboane sau ciocolate etc. ... b) Pastele pentru nugale, constituite din amestecuri aerate de zahar, apa şi materiale coloidale (de exemplu albus de ou) şi uneori cu mici cantitati de grasime, cu sau fără adaugare de nuci, de fructe sau de alte produse vegetale potrivite, folosite pentru prepararea nugalelor, ca umplutura pentru ciocolate etc. ... c) Pastele de migdale. preparate în special din migdale şi zahar, folosite în special pentru fabricarea martipanului. ... Sunt excluse, printre altele, de la aceasta pozitie: a) Extractul de lemn dulce conţinând 10% sau mai puţin, în greutate zaharoza şi care nu este prezentat ca produs zaharos (pozitia nr. 13.02). ... b) Preparatele din zahar, care conţin cacao (pozitia nr. 18.06). (În acest scop, untul de cacao nu va fi considerat cacao). ... c) Preparatele alimentare indulcite în special: legumele, fructele, cojile de fructe etc., conservate în zahar (pozitia nr. 20.06) şi gemuri, jeleuri etc.) pozitia nr. 20.
  2. ... d) Bomboanele, gumele şi produsele similare (pentru diabetici în special) conţinând agenti indulcitori sintetici (de exemplu sorbitol) în loc de zahar, precum şi pastele pe bază de zahar, care conţin substante grase adaugate intr-o proportie relativ mare şi, uneori, lapte sau nuci, neadecvate pentru transformarea direct în produse zaharoase (pozitia nr. 21.06). ... e) Medicamentele de la Capitolul
  3. ... ----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.