← România

DECIZIA nr. 370 din 28 mai 2019

DECIZIA nr. 370 din 28 mai 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 852 din 22 octombrie 2019 Valer Dorneanu- președintePetre Lăzăroiu- judecătorMircea Ștefan Minea- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorLivia Doina Stanciu- judecătorSimona-Maya Teodoroiu- judecătorVarga Attila- judecătorDaniela Ramona Marițiu- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.

  1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Elena Claudia Zamfir, Petrișor Zamfir, Ion Badea și de Dumitru Pană în Dosarul nr. 1.052/828/2017 al Judecătoriei Topoloveni. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.859D/
  2. ...
  3. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
  4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Arată că, inițial, Directiva 91/477/CEE a fost transpusă la nivel național „prin Ordonanța de urgență a Guvernului privind frontiera de stat a României, prin Legea privind regimul armelor și al munițiilor și prin Legea privind Codul vamal al României“. Susține că directiva prevede o armonizare minimă, aceasta neaducând atingere dreptului statelor membre de a lua măsuri în vederea prevenirii traficului ilegal de arme. Apreciază că România a realizat o transpunere mai restrictivă, care este însă permisă, deoarece statele se bucură de o marjă largă în procedura transpunerii legislației europene. În continuare, face referire la art. 3 din directivă, potrivit căruia statele membre pot adopta, în cadrul propriilor legislații, măsuri mai stricte decât cele prevăzute în directivă. Astfel, reglementarea unei infracțiuni care împiedică comerțul ilegal de arme este prevăzută și permisă de directivă. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
  5. Prin Încheierea din 24 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.052/828/2017, Judecătoria Topoloveni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Elena Claudia Zamfir, Petrișor Zamfir, Ion Badea și de Dumitru Pană, cu ocazia soluționării unei cauze penale referitoare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor. ...
  6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 148 și Directivei 91/477/CEE. Apreciază că în urma integrării României în Uniunea Europeană a intervenit o relaxare a regimului acestor arme. ...
  7. Judecătoria Topoloveni apreciază că autorii excepției de neconstituționalitate invocă prevederile art. 148 din Constituție, indicând ca norme interpuse celei de referință pe cele cuprinse în Directiva 91/477/CEE. Instanța judecătorească reține că inadmisibilitatea unei astfel de sesizări poate fi constatată doar de Curtea Constituțională, în acest caz filtrul admisibilității presupunând în mod necesar constatarea condiționalității cumulative, astfel cum a fost stabilit prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie
  8. Potrivit deciziei amintite, această condiționalitate presupune că norma interpusă de dreptul Uniunii Europene trebuie să fie suficient de clară, precisă și neechivocă și trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției. Or, această operațiune comportă, de asemenea, un grad de relativitate, astfel că doar Curtea Constituțională este în măsură să constate incidența sau nu a condiționalității sus-menționate. ...
  9. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...
  1. Guvernul apreciază ca fiind relevante considerentele din cuprinsul Deciziei nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie
  2. De asemenea, Guvernul arată că, potrivit Deciziei nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin.
(4)din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. Prin urmare, având în vedere că nu este îndeplinită condiția motivării, cuprinsă în art. 10 alin.
(2)din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. ...
  1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
  2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ...
  1. În prezent, după modificarea prin Legea nr. 49/2018, dispozițiile criticate au următorul conținut: „Introducerea în sau scoaterea din țară, fără drept, de arme, muniții, materiale explozibile, precursori de explozivi restricționați, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanțe radioactive, substanțe toxice, deșeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracțiunea de contrabandă calificată și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.“ ...
  2. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. ...
  3. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în motivarea acesteia, autorii s-au limitat la a face trimitere la dispozițiile constituționale ale art. 148, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Astfel, autorii excepției apreciază doar că drept „urmare a integrării României în Uniunea Europeană a intervenit o relaxare a regimului acestor arme“ fără a prezenta alte elemente care să susțină eventuala neconstituționalitate reclamată. ...
  4. Or, potrivit art. 10 alin.
(2)din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin.
(4)din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. ...
  1. În consecință, Curtea urmează să respingă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României ca inadmisibilă. ...
  2. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.
(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Elena Claudia Zamfir, Petrișor Zamfir, Ion Badea și de Dumitru Pană în Dosarul nr. 1.052/828/2017 al Judecătoriei Topoloveni. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Topoloveni și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2019. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu -----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.