DECIZIE nr. 436 din 15 aprilie 2008

(2)din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 7 mai 2008 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin.

(2)din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Felicia Camelia Indri în Dosarul nr. 1.647/30/2007 al Tribunalului Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin.

(2)din Legea nr. 554/2004, întrucât, anterior sesizării Curţii Constituţionale, acestea au fost modificate, fără ca soluţia legislativă criticată să fie preluată în noua redactare. Cât priveşte prevederile art. 11 alin.

(5)din aceeaşi lege, indicate de autor în motivarea sa, apreciază că sunt constituţionale, întrucât modalitatea de reglementare a naturii juridice a termenelor stabilite la alin.

(2)al art. 11 nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin.

(1),

(2)şi

(3)privind liberul acces la justiţie şi ale art. 52 alin.

(1)şi

(2)referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, astfel cum rezultă şi din Decizia Curţii Constituţionale nr. 10 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2008. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 11 decembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.647/30/2007, Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin.

(2)din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Felicia Camelia Indri într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia, raportându-se la dispoziţiile art. 11 alin.

(2)din Legea nr. 554/2004 în vechea lor redactare, susţine că acestea contravin dreptului de acces liber la justiţie şi dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică, deoarece, pentru calcularea termenului de decădere, prevăzut de art. 11 alin.

(5)din lege, în care poate fi introdusă acţiunea împotriva unui act administrativ unilateral este luată în considerare data emiterii actului, chiar dacă acesta nu este adus la cunoştinţa persoanei vătămate. Tribunalul Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin.

(2)şi

(5)din Legea nr. 554/2004 este neîntemeiată. Acestea instituie un termen rezonabil înăuntrul căruia persoana interesată are posibilitatea de a introduce acţiune în anularea actului administrativ individual şi reprezintă tocmai valorificarea şi transpunerea în planul legii organice a prevederilor art. 52 alin.

(2)din Constituţie. Dispoziţiile legale criticate, având natură procedurală, se aplică în mod unitar tuturor celor vizaţi de ipoteza normei legale, fără discriminări, şi nu sunt de natură a îngrădi exercitarea liberului acces la justiţie, astfel cum susţine autorul excepţiei. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin.

(2)din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 este inadmisibilă, deoarece soluţia juridică criticată de autorul excepţiei în prezent nu mai subzistă, textul de lege iniţial criticat fiind modificat, anterior sesizării Curţii Constituţionale, tocmai în sensul vizat prin criticile de neconstituţionalitate. Cât priveşte prevederile art. 11 alin.

(5)din aceeaşi lege, consideră că acestea sunt constituţionale, întrucât nu contravin normelor fundamentale invocate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 11 alin.

(2)din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate şi completate prin art. I pct. 16 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Analizând motivarea autorului excepţiei, rezultă că acesta a indicat şi prevederile art. 11 alin.

(5)din aceeaşi lege ca obiect al excepţiei, dispoziţii care, însă, nu au fost reţinute de instanţa de judecată în cuprinsul încheierii de sesizare. Întrucât, în soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională se pronunţă în limitele cadrului procesual stabilit prin încheierea de sesizare, rezultă că obiectul excepţiei se limitează doar la prevederile art. 11 alin.

(2)din Legea nr. 554/2004, care în prezent au următoarea redactare: "

(2)Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin.

(1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz. (...)" Autorul excepţiei consideră că textul de lege menţionat încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin.

(1),

(2)şi

(3)privind accesul liber la justiţie şi ale art. 52 alin.

(1)şi

(2)care consacră dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei îşi raportează criticile de neconstituţionalitate la vechea reglementare cuprinsă la art. 11 alin.

(2)din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, anterioară modificărilor intervenite prin art. I pct. 16 din Legea nr. 262/2007. În noua redactare, soluţia legislativă conţinută de textul de lege criticat cuprinde norme legale ce îndepărtează critica de neconstituţionalitate formulată, în sensul că termenul de decădere pentru promovarea acţiunii în justiţie împotriva unui act administrativ individual nu mai este calculat prin raportare la data emiterii acestuia, ci faţă de momentul comunicării lui sau luării la cunoştinţă, pe orice cale. Aşa fiind, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin.

(1)şi

(6)din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. De altfel, aceleaşi soluţii au fost pronunţate de Curte în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu, Decizia nr. 10 din 15 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 6 februarie 2008, sau Decizia nr. 229 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 16 aprilie 2008. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin.

(2)din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Felicia Camelia Indri în Dosarul nr. 1.647/30/2007 al Tribunalului Timiş - Secţia comercială şi de contencios administrativ. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 aprilie 2008. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi ----------