REGULI DE PROCEDURĂ ALE CONGRESELOR din 12 august 2008

REGULI DE PROCEDURĂ ALE CONGRESELOR din 12 august 2008 adoptate la Congresul de la Geneva al Uniunii Poştale Universale la 12 august 2008 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 770 bis din 11 noiembrie 2009 ------------ Notă ... *) Ratificate de Legea nr. 328 din 27 octombrie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 11 noiembrie

Uniunea Poştală Universală Cuprins Articol 1 Dispoziţii generale 2 Delegaţii 3 Acreditările delegaţiilor 4 Ordinea de aranjare 5 Observatori de drept 6 Invitaţi 7 Decanul Congresului 8 Preşedinţia şi Vice-Preşedinţia Congresului şi a Comisiilor 9 Biroul Congresului 10 Membrii Comisiilor 11 Grupe de lucru 12 Secretariatul Congresului şi al Comisiilor 13 Limbi de deliberare 14 Limbile folosite pentru redactarea documentelor Congresului 15 Propuneri 16 Examinarea propunerilor în Congres şi în Comisii 17 Dezbateri 18 Moţiuni de ordine şi moţiuni de procedură 19 Quorum 20 Principiul şi procedura de vot 21 Condiţii de aprobare a propunerilor 22 Alegerea membrilor Consiliului de Administraţie şi a Consiliului de Exploatare Poştală 23 Alegerea Directorului General şi a Directorului General Adjunct al Biroului Internaţional 24 Rapoarte 25 Apelul împotriva deciziilor adoptate de Comisii şi de Congres 26 Aprobarea de către Congres a proiectelor de decizii (acte, rezoluţii, etc.) 27 Atribuirea de studii Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală 28 Rezerve la Acte 29 Semnarea actelor 30 Amendamente la Regulile de procedură REGULILE DE PROCEDURĂ ALE CONGRESELOR Articolul 1 Dispoziţii generale Prezentele Reguli de procedură (denumite în cele ce urmează "Regulile") sunt redactate prin aplicarea Actelor Uniunii cărora li se supun. În caz de neconcordanţă între una dintre dispoziţiile lor şi o dispoziţie a Actelor, acestea din urmă prevalează. Articolul 2 Delegaţii
Prin termenul de "delegaţie" se înţelege persoana sau ansamblul de persoane desemnate de către un stat-membru pentru a participa la Congres. Delegaţia se compune dintr- un şef de delegaţie, şi, dacă este cazul, dintr-un adjunct al şefului de delegaţie, dintr-unul sau mai mulţi delegaţi şi, eventual dintr-unul sau mai mulţi funcţionari ataşaţi (inclusiv experţi, secretari, etc.).
Şefii de delegaţie, adjuncţii lor precum şi delegaţii sunt reprezentanţi ai statelor- membre în sensul articolului 14.2, din Constituţie, dacă au acreditările care respectă condiţiile stabilite în articolul 3 din prezentele Reguli.
Funcţionarii ataşaţi sunt admişi la şedinţe şi au dreptul de a participa la dezbateri, dar ei nu au, în principiu, drept de vot. Totuşi, ei pot să fie autorizaţi de către şeful lor de delegaţie să voteze în numele statului lor în şedinţele Comisiilor. Asemenea autorizaţii trebuie să fie prezentate în scris Preşedintelui Comisiei respective înainte de începerea şedinţei. Articolul 3 Acreditările delegaţilor
Acreditările delegaţilor trebuie să fie semnate de către Şeful Statului, de Şeful Guvernului sau Ministrul Afacerilor Externe din statul respectiv. Ele trebuie să fie redactate în forma corectă şi completă. Acreditările delegaţilor abilitaţi să semneze Actele (plenipotenţiarii) trebuie să indice forţa acestei semnături (semnătura sub rezerva ratificării sau aprobării, semnătura "ad referendum", semnătura definitivă). În absenţa unei astfel de precizări, semnătura este considerată ca supusă ratificării sau aprobării. Acreditările care autorizează semnarea actelor includ implicit dreptul de deliberare şi vot. Delegaţii cărora autorităţile competente le-au încredinţat depline puteri fără să precizeze forţa acestor puteri, sunt autorizaţi să delibereze, să voteze şi să semneze acte, numai dacă din textul prin care se acordă acreditările, nu reiese în mod explicit ceva în contradictoriu.
Împuternicirile trebuie să fie înaintate de la deschiderea Congresului autorităţii desemnate în acest scop.
Delegaţii care nu au acreditări sau care nu le-au depus pot, dacă numele lor a fost comunicat de către Guvernul lor Guvernului ţării gazdă, să ia parte la dezbateri şi să voteze din momentul în care iau parte la lucrările Congresului. Acelaşi lucru va fi valabil şi pentru cei ale căror acreditări prezintă nereguli. Aceşti delegaţi nu vor mai fi autorizaţi să voteze începând din momentul în care Congresul a aprobat ultimul raport al Comisiei de verificare a acreditărilor care constată că acreditările lor sunt greşite sau prezintă nereguli şi atât timp cât situaţia nu este reglementată. Ultimul raport trebuie să fie aprobat de către Congres înainte de alegeri, altele decât cea a Preşedintelui Congresului şi înainte de aprobarea proiectelor de acte.
Acreditările unui stat-membru care este reprezentat la Congres de către delegaţia unui alt stat-membru (procură) vor fi prezentate în aceeaşi formă cu cele menţionate în paragraful
Acreditările şi procurile adresate prin telegramă nu sunt admise. În schimb, vor fi acceptate telegramele care răspund unei solicitări de informaţii referitoare la o problemă legată de acreditări.
Delegaţia care, după ce şi-a depus acreditările, este împiedicată să asiste la una sau mai multe şedinţe, are posibilitatea să fie reprezentată de către delegaţia unui alt stat membru, cu condiţia să notifice, în scris, Preşedintele reuniunii respective. Totuşi, o delegaţie poate reprezenta doar o singură ţară, alta decât a sa.
Delegaţii statelor-membre care nu sunt parte la un Acord pot lua parte, fără drept de vot, la deliberările Congresului referitoare la acel Acord. Articolul 4 Ordinea de aranjare
La şedinţele Congresului şi Comisiilor, delegaţiile sunt aranjate în ordinea alfabetică franceză a statelor-membre reprezentate.
Preşedintele Consiliului de Administraţie trage la sorţi, la momentul oportun, numele statului care va ocupa primul loc în faţa tribunei prezidenţiale, cu ocazia şedinţelor Congresului şi Comisiilor. Articolul 5 Observatorii de drept
Reprezentanţii Organizaţiei Naţiunilor Unite sunt admişi în calitate de observatori la lucrările Congresului, putând participa şi lua parte la dezbateri.
Uniunile Restrânse sunt admise ca observatori la Congres şi Comisiile sale.
Liga Statelor Arabe şi Uniunea Africană (UA) sunt admise ca observatori la Congres şi Comisiile sale.
Membrii Consiliului Consultativ vor fi admişi ca observatori la Congres şi Comisiile sale.
Observatorii menţionaţi în paragrafele 1 - 4 nu vor putea vota, dar pot lua cuvântul cu permisiunea Preşedintelui reuniunii.
În situaţii excepţionale, dreptul observatorilor menţionaţi în paragraful 4 de a participa la anumite întâlniri, sau părţi din întâlniri, poate fi restricţionat dacă este necesar pentru a păstra confidenţialitatea subiectului reuniunii. Aceştia vor fi informaţi în acest sens, în cel mai scurt timp posibil. Această restricţie poate fi decisă de la caz la caz de oricare organism interesat sau de Preşedintele acestuia. Aceste decizii vor fi revizuite de Biroul Congresului, care va avea autoritatea de a confirma sau infirma aceste decizii printr-un vot cu majoritate simplă. Articolul 6 Invitaţi
Reprezentanţii agenţiilor specializate ale Naţiunilor Unite şi ai organizaţiilor interguvernamentale vor fi desemnaţi de către Consiliul de Administraţie să participe la anumite reuniuni ale Congresului şi ale Comisiilor sale, atunci când se discută probleme de interes pentru aceste organizaţii.
Reprezentanţii oricărui organism internaţional, oricărei asociaţii sau întreprinderi sau orice persoană calificată desemnată în timp util de către Consiliul de Administraţie va fi admisă la reuniunile specificate ale Congresului şi ale comisiilor sale.
Invitaţii la care se face referire în paragrafele 1 şi 2 nu vor avea drept de vot dar pot lua cuvântul cu permisiunea preşedintelui de şedinţă. Articolul 7 Decanul Congresului
Statul membru care este gazda Congresului, de comun acord cu Biroul Internaţional, propune persoana care urmează a fi desemnată ca decan al Congresului. Consiliul de Administraţie aprobă această numire în timp util.
La deschiderea primei sesiuni plenare a fiecărui Congres, Decanul va servi drept Preşedinte, până ce Congresul alege Preşedintele. El va exercita de asemenea funcţiile care îi sunt atribuite în conformitate cu precedentele reguli. Articolul 8 Preşedinţia şi vice-preşedinţia Congresului şi Comisiilor
În cadrul primei sesiuni plenare, Congresul, la propunerea Decanului, alege preşedintele Congresului şi apoi, la propunerea Consiliului de Administraţie, aprobă desemnarea statelor membre care urmează să îşi asume preşedinţia şi vice-preşedinţia Congresului şi Comisiilor. Aceste poziţii vor fi atribuite luând în considerare cât mai mult posibil o distribuţie echitabilă a statelor membre.
Preşedinţii deschid şi închid şedinţele pe care le prezidează, conduc discuţiile, dau cuvântul oratorilor, supun la vot propunerile şi anunţă ce majoritate este necesară pentru adoptarea lor, anunţă deciziile şi, sub rezerva aprobării Congresului, dau eventual o interpretare a acestor decizii.
Preşedinţii vor veghea la respectarea prezentelor reguli şi la menţinerea ordinii în cursul şedinţelor.
Orice delegaţie poate să facă apel, în faţa Congresului sau a Comisiei, împotriva unei decizii luate de către Preşedintele acestora pe baza unei dispoziţii din reguli sau a unei interpretări a acestora. Decizia Preşedintelui va rămâne totuşi valabilă doar dacă ea nu este anulată de majoritatea membrilor prezenţi şi care votează.
Dacă statul membru desemnat să asigure preşedinţia nu mai este în măsură să îşi asume această funcţie, unul dintre Vice-Preşedinţi va fi desemnat de către Congres sau de către Comisia respectivă, să îl înlocuiască. Articolul 9 Biroul Congresului
Biroul este organul central însărcinat să conducă lucrările Congresului. El este compus din Preşedintele şi Vice-Presedinţii Congresului, precum şi din Preşedinţii Comisiilor. El se reuneşte periodic pentru a examina derularea lucrărilor Congresului şi a Comisiilor acestuia şi pentru a formula recomandări care să favorizeze această derulare. El ajută Preşedintele să elaboreze ordinea de zi a fiecărei şedinţe plenare şi să coordoneze activitatea Comisiilor. El face recomandări referitoare la închiderea Congresului.
Secretarul General al Congresului şi Secretarul General Adjunct menţionaţi în articolul 12.1 asistă la reuniunile Biroului. Articolul 10 Membrii comisiilor
Statele-membre reprezentate în Congres sunt de drept membre în Comisiile însărcinate cu examinarea propunerilor referitoare la Constituţie, Regulamentul General şi Convenţie.
Statele-membre reprezentate în Congres care sunt parte la unul sau mai multe Acorduri facultative sunt de drept membre ale Comisiei şi/sau Comisiilor însărcinate cu revizuirea acestor Acorduri. Dreptul de vot al membrilor acestor Comisii este limitat la Acordul sau Acordurile la care sunt parte.
Delegaţiile care nu sunt membre ale Comisiilor care tratează Acordurile au posibilitatea să asiste la şedinţele acestor Comisii şi să ia parte la deliberări fără drept de vot. Articolul 11 Grupele de lucru
Congresul şi fiecare Comisie pot constitui Grupe de lucru pentru studiul problemelor speciale. Articolul 12 Secretariatul Congresului şi Comisiilor
Directorul general şi Directorul General Adjunct al Biroului Internaţional îşi asumă funcţiile de Secretar General şi respectiv Secretar General Adjunct al Congresului.
Secretarul General şi Secretarul General Adjunct participă la şedinţele Congresului şi Biroului Congresului, luând parte la deliberări, fără drept de vot. De asemenea, ei pot, în aceleaşi condiţii, să asiste la şedinţele Comisiilor sau să fie reprezentaţi la aceste şedinţe de către un funcţionar (oficial) superior al Biroului Internaţional.
Activitatea de secretariat a Congresului, a Biroului Congresului şi a Comisiilor este efectuată de către personalul Biroului Internaţional în colaborare cu statul membru gazdă.
Funcţionarii superiori ai Biroului Internaţional îşi asumă funcţiile de Secretari ai Congresului, ai Biroului Congresului şi ai Comisiilor. Ei asistă Preşedintele în timpul şedinţelor şi sunt responsabili cu redactarea rapoartelor.
Secretarii Congresului şi Comisiilor sunt asistaţi de către Secretarii Adjuncţi. Articolul 13 Limbile folosite pentru dezbateri
Sub rezerva paragrafului 2, limbile franceză, engleză, spaniolă şi rusă sunt admise pentru deliberări, prin intermediul unui sistem de interpretare simultană sau consecutivă.
Deliberările Comisiei de Redactare se desfăşoară în limba franceză.
Pentru dezbaterile menţionate în paragraful 1 pot fi folosite şi alte limbi. Limba ţării gazdă va avea prioritate în această privinţă. Delegaţiile care utilizează alte limbi asigură interpretarea simultană în una dintre limbile menţionate în paragraful 1, fie prin sistemul de interpretare simultană, când pot fi aduse modificări de ordin tehnic, fie prin interpreţi particulari.
Cheltuielile de instalare şi de întreţinere a echipamentului tehnic sunt în sarcina Uniunii.
Cheltuielile serviciilor de interpretare sunt repartizate între statele-membre care utilizează aceeaşi limbă, proporţional cu contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. Articolul 14 Limbile de redactare a documentelor Congresului
Documentele elaborate în timpul Congresului, inclusiv proiectele de decizii supuse aprobării Congresului, sunt publicate în limba franceză de către Secretariatul Congresului.
În acest scop, documentele care provin de la delegaţiile statelor-membre trebuie să fie prezentate în limba franceză, fie direct, fie prin intermediul serviciilor de traducere ataşate Secretariatului Congresului.
Serviciile mai sus menţionate, organizate pe cheltuiala lor de către grupurile lingvistice constituite conform dispoziţiilor corespunzătoare din Regulamentul General, pot de asemenea să traducă documente ale Congresului în limbile respective. Articolul 15 Propuneri
Toate problemele aduse în faţa Congresului fac obiectul unor propuneri.
Toate propunerile publicate de către Biroul Internaţional înainte de deschiderea Congresului sunt considerate ca supuse Congresului.
Cu două luni înainte de deschiderea Congresului, nici o propunere nu va mai fi luată în consideraţie, în afara acelora care amendează propunerile anterioare.
Se consideră amendament orice propunere care, fară să altereze fondul propunerii originale, implică o suprimare, o adăugare la o parte a propunerii originale sau revizuirea unei părţi a acestei propuneri. Nici o propunere de modificare nu va fi considerată ca amendament dacă ea este incompatibilă cu sensul sau intenţia propunerii originale. În cazuri de dubiu, luarea deciziei îi revine Congresului sau Comisiei.
Amendamentele prezentate în Congres referitoare la propuneri deja făcute trebuie să fie remise în scris, în limba franceză la Secretariat înainte de ora 12.00 a zilei anterioare celei de punere a lor în discuţie, pentru a fi distribuite în aceeaşi zi delegaţilor. Acest termen nu se aplică amendamentelor care rezultă direct din discuţiile în Congres sau în Comisie. În acest ultim caz, dacă se solicită, autorul amendamentului trebuie să prezinte textul în scris în limba franceză sau dacă nu se poate, în orice limbă a dezbaterilor. Preşedintele interesat va citi sau va face să fie citit textul.
Procedura prevăzută în paragraful 5 se aplică şi pentru prezentarea propunerilor care nu vizează modificarea textului Actelor (proiecte de rezoluţie, de recomandări, opinii oficiale etc.), atunci când aceste propuneri rezultă din activitatea Congresului.
Orice propunere sau amendament trebuie să conţină forma definitivă a textului care va fi introdus în Actele Uniunii, sub rezerva revizuirii de către Comisia de Redactare. Articolul 16 Examinarea propunerilor în Congres şi Comisii
Propunerile de ordin redacţional (al căror număr este urmat de litera R) sunt atribuite Comisiei de Redactare fie direct, dacă din partea Biroului Internaţional nu există nici o îndoială privind natura lor (o listă a acestor propuneri este redactată de Biroul Internaţional în atenţia Comisiei de redactare), fie, dacă Biroul Internaţional are îndoieli privind natura lor, după ce celelalte Comisii au confirmat natura lor pur redacţională (o listă a lor este de asemenea redactată în atenţia Comisiilor interesate). Totuşi, dacă asemenea propuneri sunt legate de alte propuneri de fond ce trebuie evaluate de către Congres sau de către celelalte Comisii, Comisia de Redactare amână studierea până ce Congresul sau celelalte Comisii s-au pronunţat faţă de propunerile de fond corespunzătoare. Propunerile al căror număr nu este urmat de litera R, dar care, după părerea Biroului Internaţional, sunt propuneri de ordin redacţional, sunt repartizate direct Comisiilor care se ocupă de propunerile de fond corespunzătoare. Aceste Comisii decid, încă de la începerea lucrărilor lor, care dintre aceste propuneri vor fi atribuite direct Comisiei de redactare. O listă a acestor propuneri este redactată de către Biroul Internaţional în atenţia Comisiilor în cauză.
Dacă o aceeaşi problemă face obiectul mai multor propuneri, Preşedintele hotărăşte ordinea lor în discuţie, începând, în principiu, cu propunerea care se abate cel mai mult de la textul de bază şi care comportă schimbarea cea mai profundă faţă de status quo.
Dacă o propunere poate fi împărţită în mai multe părţi, fiecare dintre ele poate, cu acordul autorului propunerii sau al plenarei, să fie examinată şi supusă separat la vot.
Orice propunere retrasă în Congres sau în Comisie de către autorul său poate fi reluată de către delegaţia altui stat-membru. De asemenea, dacă un amendament la o propunere este acceptat de către autorul acesteia, o altă delegaţie poate relua propunerea originală neamendată.
Orice amendament la o propunere, acceptat de către delegaţia care prezintă această propunere, este imediat încorporat în textul propunerii. Dacă autorul propunerii originale nu acceptă un amendament, Preşedintele hotărăşte dacă trebuie să se voteze mai întâi asupra amendamentului sau asupra propunerii, începând cu varianta care se abate cel mai mult de la sensul sau intenţia textului de bază şi care antrenează schimbarea cea mai profundă faţă de status quo.
Procedura descrisă în paragraful 5 se aplică şi atunci când sunt prezentate mai multe amendamente pentru aceeaşi propunere.
Preşedintele Congresului şi Preşedinţii Comisiilor fac să fie remis Comisiei de redactare, după fiecare şedinţă, textul scris al propunerilor, amendamentelor sau hotărârilor adoptate. Articolul 17 Deliberări
Delegaţii nu pot lua cuvântul decât după ce au fost autorizaţi de Preşedintele reuniunii. El le recomandă să vorbească lent şi clar. Preşedintele trebuie să lase delegaţilor posibilitatea de a-şi exprima liber şi în întregime părerea asupra subiectului în discuţie, atâta timp cât exprimarea corespunde derulării normale a deliberărilor.
În afara unei decizii contrare luate de majoritatea membrilor prezenţi şi care votează, discursurile nu pot să depăşească cinci minute. Preşedintele este autorizat să întrerupă orice orator care depăşeşte timpul permis. De asemenea, el poate să invite delegatul să nu se îndepărteze de subiect.
În cursul unei dezbateri, Preşedintele poate, cu acordul majorităţii membrilor prezenţi şi care votează, să declare închisă lista oratorilor după ce i-a dat citire. Când lista este epuizată, el declară închise dezbaterile, sub rezerva de a acorda autorului propunerii în discuţie, chiar după închiderea listei, dreptul de a răspunde oricărui discurs pronunţat.
De asemenea, Preşedintele poate, cu acordul majorităţii membrilor prezenţi şi care votează, să limiteze numărul de intervenţii al uneia şi aceleiaşi delegaţii asupra unei propuneri sau a unui grup de propuneri determinat, trebuind totuşi să fie acordată autorului propunerii posibilitatea de a o prezenta şi de a interveni ulterior, dacă solicită, pentru a aduce elemente noi ca răspuns la intervenţiile altor delegaţii, în aşa fel încât el să poată să aibă ultimul cuvânt dacă solicită.
Cu acordul majorităţii membrilor prezenţi şi care votează, Preşedintele poate limita numărul de intervenţii asupra unei propuneri sau a unui grup de propuneri determinat; această limitare nu poate fi inferioară de cinci pentru şi cinci contra propunerii în discuţie. Articolul 18 Moţiuni de ordine şi moţiuni de procedură
În cursul discutării oricărei probleme şi chiar, dacă este cazul, după închiderea dezbaterilor, o delegaţie poate să ridice o moţiune de ordine pentru a cere: - lămuriri asupra derulării dezbaterilor; - respectarea regulilor de procedură; - modificarea ordinii de discuţie sugerate de Preşedinte pentru discutarea propunerilor. Moţiunea de ordine are prioritate asupra tuturor problemelor, inclusiv a moţiunilor de procedură menţionate în paragraful
Preşedintele face imediat precizările dorite sau ia decizia pe care o consideră oportună referitoare la moţiunea de ordine. În caz de obiecţii, hotărârea Preşedintelui este imediat supusă la vot.
În plus, în cursul discutării unei probleme, o delegaţie poate introduce o moţiune de procedură care vizează: a) suspendarea şedinţei; ... b) închiderea şedinţei; ... c) amânarea dezbaterilor asupra problemei în discuţie; ... d) închiderea dezbaterilor asupra problemei în discuţie. ... Moţiunile de procedură au prioritate, în ordinea stabilită mai sus, asupra tuturor celorlalte propuneri, în afara moţiunilor de ordine menţionate în paragraful
Moţiunile referitoare la suspendarea sau ridicarea şedinţei nu sunt discutate, ci sunt supuse imediat la vot.
Când o delegaţie propune amânarea sau închiderea dezbaterilor asupra unei probleme în discuţie, cuvântul este acordat doar unui număr de doi vorbitori care se opun amânării sau închiderii dezbaterii, după care moţiunea este supusă la vot.
Delegaţia care prezintă moţiunea de ordine sau de procedură nu poate, în intervenţia sa, să trateze fondul problemei în discuţie. Autorul unei moţiuni de procedură poate să o retragă înainte ca ea să fie supusă la vot şi orice moţiune asemănătoare, amendată sau nu, care ar fi retrasă poate fi reluată de către o altă delegaţie. Articolul 19 Quorum
Sub rezerva paragrafelor 2 şi 3, quorum-ul necesar pentru deschiderea şedinţelor şi pentru votare este constituit din jumătate dintre statele-membre reprezentate în Congres şi care au drept de vot.
În momentul votării modificării Constituţiei şi Regulamentului general, quorum-ul necesar este constituit din două treimi din statele-membre ale Uniunii cu drept de vot.
În cazul Acordurilor, quorum-ul necesar pentru deschiderea şedinţelor şi votare este constituit din jumătate din statele-membre, parte la Acordul în cauză, reprezentate în Congres şi care au drept de vot.
Delegaţiile prezente care nu participă la un vot determinat, sau care declară că nu vor să participe la el, nu sunt considerate ca absente în vederea determinării quorum-ului necesar conform paragrafelor 1, 2 şi
Articolul 20 Principiul şi procedura de vot
Problemele care nu pot fi reglate de comun acord sunt tranşate prin vot.
Votul se desfăşoară prin sistemul tradiţional sau prin intermediul dispozitivului electronic de votare. În mod normal, votul se desfăşoară prin intermediul dispozitivului electronic, atunci când acesta este la dispoziţia adunării. Totuşi, pentru votul secret, recurgerea la sistemul tradiţional poate avea loc dacă cererea prezentată în acest sens de către o delegaţie este sprijinită de către majoritatea delegaţiilor prezente şi care votează.
Pentru sistemul tradiţional, metodele de votare sunt următoarele: a) prin ridicarea mâinii. Dacă rezultatul unei astfel de votări produce îndoieli, Preşedintele poate, de la sine sau la cererea unei delegaţii, să facă să se procedeze imediat la votarea prin apel nominal a aceleiaşi probleme; ... b) prin apel nominal, la cererea unei delegaţii sau dacă aşa decide Preşedintele. Apelul se face în ordinea alfabetică franceză a statelor-membre reprezentate, începând cu statul al cărui nume a fost tras la sorţi de către Preşedinte. Rezultatul votului, împreună cu lista statelor grupate în funcţie de natura votului, este consemnat în raportul şedinţei; ... c) prin scrutin secret, folosind buletinul de vot, la cererea a două delegaţii; în acest caz, Preşedintele reuniunii numeşte trei persoane, având în vedere o reprezentare geografică şi un nivel de dezvoltare economică echitabile, care să numere voturile şi ia măsurile necesare pentru a asigura secretul votului. ...
Prin intermediul dispozitivului electronic, metodele de votare fiind următoarele: a) vot neînregistrat: înlocuieşte votul prin ridicarea mâinii; ... b) vot înregistrat: înlocuieşte votul prin apel nominal; totuşi, nu se procedează la apelul nominal al ţărilor, decât dacă o delegaţie solicită acest lucru şi dacă propunerea este sprijinită de către majoritatea delegaţiilor prezente şi care votează; ... c) vot secret: înlocuieşte votul secret prin buletin de vot. ...
Oricare ar fi sistemul utilizat, votarea prin scrutin secret are prioritate asupra oricărei alte proceduri de votare.
Votul odată început, nu poate fi întrerupt de nici o delegaţie, decât dacă este vorba de o moţiune de ordine referitoare la modalitatea conform căreia se efectuează votarea.
După votare, Preşedintele poate autoriza delegaţiile să-şi explice votul. Articolul 21 Condiţii de aprobare a propunerilor
Pentru a fi adoptate, propunerile referitoare la modificarea actelor trebuie să fie aprobate: a) pentru Constituţie: de către cel puţin două treimi din statele membre ale Uniunii având drept de vot; ... b) pentru Regulamentul General: de către majoritatea statelor membre reprezentate în Congres şi având drept de vot; ... c) pentru Convenţie: de către majoritatea statelor-membre prezente şi având drept de vot; ... d) pentru Acorduri: de către majoritatea statelor-membre parte a respectivelor Acorduri, prezente la Congres şi având drept de vot. ...
Problemele de procedură care nu pot fi rezolvate de comun acord sunt hotărâte de către majoritatea statelor-membre prezente, cu drept de vot şi care votează. Acelaşi lucru este valabil şi pentru deciziile care nu privesc modificarea actelor, în afară de situaţia în care, în Congres, majoritatea statelor-membre prezente, cu drept de vot şi care votează nu decide altfel.
Sub rezerva paragrafului 5, prin "state-membre prezente şi care votează", se înţelege statele-membre cu drept de vot care votează "pentru" sau "contra", abţinerile nefiind luate în consideraţie în calculul voturilor necesare pentru constituirea majorităţii, la fel şi buletinele albe sau nule în caz de vot prin scrutin secret.
În caz de egalitate de sufragii, propunerea este considerată ca respinsă.
Când numărul de abţineri şi de buletine albe sau nule depăşeşte jumătate din numărul sufragiilor exprimate (pentru, contra, abţineri), examinarea problemei este amânată pentru o şedinţă ulterioară în cursul căreia abţinerile precum şi buletinele albe sau nule nu vor mai fi luate în consideraţie. Articolul 22 Alegerea membrilor Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului de Exploatare Poştală
Pentru departajarea ţărilor care au obţinut acelaşi număr de voturi în alegerea membrilor Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului de Exploatare Poştală, Preşedintele procedează prin tragere la sorţi. Articolul 23 Alegerea Directorului General şi a Directorului General Adjunct al Biroului Internaţional
Alegerile pentru Directorul General şi Directorul General Adjunct al Biroului Internaţional au loc prin scrutin secret succesiv în una sau mai multe şedinţe ţinute în aceeaşi zi. Este ales candidatul care obţine majoritatea sufragiilor exprimate de către statele-membre prezente şi care votează. Se organizează atâtea scrutinuri câte sunt necesare pentru ca un candidat să obţină această majoritate.
Prin "state-membre prezente şi care votează" se înţeleg acele state care votează pentru unul dintre candidaţii ale căror candidaturi au fost anunţate în mod corespunzător, abţinerile, voturile albe sau nule şi neavenite nefiind luate în consideraţie la calculul voturilor necesare pentru constituirea majorităţii.
Dacă numărul de abţineri şi de buletine albe sau nule şi neavenite depăşeşte jumătate din numărul de sufragii exprimate conform paragrafului 2, alegerea este amânată pentru o şedinţă ulterioară, în cursul căreia abţinerile şi buletinele albe sau nule nu mai sunt luate în considerare.
Candidatul care la un tur de scrutin a obţinut cele mai puţine voturi este eliminat.
În caz de egalitate de voturi se realizează un scrutin suplimentar, ori un al doilea scrutin suplimentar, pentru a se departaja candidaţii, votarea executându-se doar pentru aceşti candidaţi. Dacă rezultatul nu este concludent, se decide prin tragere la sorţi, de către Preşedinte. 5.bis Candidaţii pentru posturile de Director General şi Director General Adjunct ai Biroului Internaţional pot, la solicitarea lor, să fie reprezentaţi la numărarea voturilor Articolul 24 Rapoarte
Rapoartele şedinţelor plenare ale Congresului reproduc mersul şedinţelor, rezumă pe scurt intervenţiile, menţionează propunerile şi rezultatul deliberărilor.
Deliberările şedinţelor Comisiilor fac obiectul rapoartelor către Congres. Ca regulă generală, Grupurile de Lucru redactează un raport în atenţia organelor care le-au creat.
Totuşi, fiecare delegat are dreptul să solicite inserţia analitică sau în extenso în raport a oricărei declaraţii făcute de el, cu condiţia să depună textul în franceză sau engleză la secretariat nu mai târziu de două ore de la sfârşitul şedinţei.
Din momentul în care au fost distribuite proiectele de rapoarte, delegaţii dispun de un termen de douăzeci şi patru de ore pentru a prezenta observaţiile lor Secretariatului care, eventual, serveşte de intermediar între cel interesat şi Preşedintele şedinţei în cauză.
Ca regulă generală şi sub rezerva paragrafului 4, la începutul fiecărei şedinţe a Congresului, Preşedintele supune aprobării raportul şedinţei precedente. Acelaşi lucru este valabil şi pentru rapoartele Comisiilor. Procesele-verbale sau rapoartele ultimelor şedinţe care nu au putut fi aprobate în Congres sau în Comisie sunt aprobate de către Preşedinţii respectivi ai acestor reuniuni. Biroul Internaţional va ţine seama şi de eventualele observaţii pe care delegaţii statelor-membre le comunică în termen de patruzeci de zile de la trimiterea respectivelor rapoarte.
Biroul Internaţional este autorizat să rectifice în rapoartele şedinţelor Congresului şi Comisiilor erorile de secretariat care nu au putut fi evidenţiate cu ocazia aprobării lor conform paragrafului
Articolul 25 Apelul împotriva deciziilor luate de Comisii şi Congres
Orice delegaţie poate formula un apel împotriva deciziei referitoare la propuneri (acte, rezoluţii, etc) care au fost aprobate sau respinse în Comisie. Notificarea privind apelul va fi înmânată în scris Preşedintelui Congresului, în 48 de ore de la încheierea şedinţei Comisiei în care propunerea a fost aprobată sau respinsă. Apelul va fi discutat în următoarea şedinţă plenară.
Atunci când o propunere a fost adoptată sau respinsă de Congres, aceasta poate fi repusă în discuţie de către acelaşi Congres numai dacă apelul este sprijinit de cel puţin 10 delegaţii. Acest apel va trebui acceptat cu o majoritate de două treimi din membri prezenţi şi care votează, cu drept de vot. Această posibilitate va fi limitată la acele propuneri înaintate direct în şedinţele plenare, subînţelegându-se faptul că o singură problemă nu poate conduce la mai mult de un apel. Articolul 26 Aprobarea de către Congres a proiectelor de hotărâri (acte, rezoluţii, etc.)
Ca regulă generală, fiecare proiect de Acte prezentat de către Comisia de redactare este examinat articol cu articol. Preşedintele poate, cu acordul majorităţii, să folosească o procedură accelerată, de exemplu capitol cu capitol. Fiecare Act va putea fi considerat ca adoptat doar după un vot de ansamblu favorabil. Articolul 21.1 este aplicabil acestui vot.
Biroul Internaţional este autorizat să rectifice în Actele definitive erorile de redactare care n-au fost evidenţiate cu ocazia examinării proiectelor de Acte, numerotarea articolelor şi a paragrafelor precum şi referinţele.
Proiectele de decizii altele decât acelea care modifică Actele, prezentate de către Comisia de redactare, sunt în general examinate în bloc. Dispoziţiile paragrafului 2 sunt aplicabile şi proiectelor acestor decizii. Articolul 27 Atribuirea de studii Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală
La recomandarea Biroului său, Congresul atribuie studii Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală, conform compoziţiei şi competenţelor respective ale acestor două organe, aşa cum sunt ele descrise în articolele 102 şi 104 din Regulamentul general. Articolul 28 Rezerve la acte
Rezervele trebuie să fie prezentate Secretariatului sub forma unei propuneri scrise într-una din limbile de lucru ale Biroului Internaţional (propuneri privind Protocolul Final) în cel mai scurt timp posibil după adoptarea propunerii privind articolul la care se referă rezerva.
Pentru ca propunerile privind rezervele să poată fi distribuite tuturor statelor membre înaintea adoptării Protocolului Final de către Congres, Secretariatul Congresului va fixa un termen limită pentru prezentarea rezervelor şi îl va aduce la cunoştinţă statelor membre.
Rezervele la Actele Uniunii prezentate după acest termen limită fixat de Secretariat nu vor fi luate în considerare nici de către Secretariat, nici de către Congres. Articolul 29 Semnarea actelor
Actele finale aprobate de către Congres vor fi înaintate plenipotenţiarilor pentru semnare. Articolul 30 Amendamente la regulile de procedură
Fiecare Congres poate amenda regulile de procedură. Pentru a fi acceptate în vederea dezbaterii, propunerile de amendare ale prezentelor reguli trebuie să fie sprijinite în Congres de cel puţin 10 delegaţii, în afară de cazul în care nu sunt înaintate de acel organ al Uniunii abilitat să înainteze propuneri.
Pentru a fi adoptate, propunerile de amendare ale prezentelor reguli trebuie aprobate de cel puţin două treimi din statele membre reprezentate la Congres şi având drept de vot. -------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.