← România

DOCUMENT SUPLIMENTAR din 21 noiembrie 1990

DOCUMENT SUPLIMENTAR din 21 noiembrie 1990 privind punerea în aplicare a unor prevederi din Carta de la Paris pentru o noua Europa Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 181 din 9 septembrie 1991 Procedurile şi modalităţile organizatorice în legătură cu unele prevederi din Carta de la Paris pentru o noua Europa, semnată la Paris la 21 noiembrie 1990, sînt expuse în cele ce urmează: I. ARANJAMENTE INSTITUŢIONALE A. Consiliul

  1. Consiliul, format din miniştrii afacerilor externe ai statelor participante, este forumul central pentru consultări politice regulate în cadrul procesului C.S.C.E.
  2. Consiliul: - va examina problemele privind Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa şi va lua hotărîri corespunzătoare; - va pregati reuniuni ale sefilor de stat sau de guvern ai statelor participante şi va îndeplini sarcinile pe care le vor stabili aceste reuniuni şi va aplica hotărîrile adoptate de acestea.
  3. Consiliul se va reuni regulat, cel puţin o dată pe an.
  4. Statele participante pot conveni ţinerea unor reuniuni suplimentare ale consiliului.
  5. În toată perioada cît durează fiecare reuniune a consiliului, preşedinţia va fi asigurata de reprezentantul tarii gazda.
  6. Ordinea de zi a reuniunilor consiliului, incluzind propuneri privind locul - pe bază de rotaţie - şi data următoarei reuniuni va fi pregatita de Comitetul inaltilor funcţionari. B. Comitetul inaltilor funcţionari
  7. Un Comitet al inaltilor funcţionari va pregati lucrările consiliului, va aplica hotărîrile sale, va examina problemele curente şi cele legate de activitatea viitoare a C.S.C.E., inclusiv relaţiile sale cu alte forumuri internaţionale.
  8. Pentru a pregati ordinea de zi a reuniunilor consiliului, comitetul va stabili temele de discutat pornind de la sugestiile prezentate de statele participante. Comitetul va elabora o ordine de zi provizorie cu puţin înainte de reuniunea consiliului.
  9. Fiecare stat participant va stabili un punct de contact care va fi folosit pentru transmiterea la secretariat, în scopul stringerii şi difuzării de sugestii privind lucrările comitetului şi facilitarea comunicatiei între secretariat şi fiecare stat participant.
  10. Fiecare reuniune a comitetului va fi prezidata de un reprezentant al statului al cărui ministru al afacerilor externe a asigurat preşedinţia reuniunii precedente a consiliului. Reuniunile vor fi convocate de preşedintele comitetului, după consultări cu statele participante. Reuniunile comitetului se vor tine la sediul secretariatului şi nu vor dura mai mult de doua zile, în afară de cazul cînd se va hotărî altfel. Reuniunile comitetului care preced imediat o reuniune a consiliului se vor tine acolo unde are loc consiliul.
  11. Din considerente practice, prima reuniune a comitetului se va tine la Viena, în perioada 28-29 ianuarie
  12. Ea va fi prezidata de reprezentantul Iugoslaviei. C. Mecanismul de urgenta Consiliul va examina posibilitatea creării unui mecanism pentru convocarea reuniunilor Comitetului inaltilor funcţionari într-o situaţie de urgenta. D. Reuniuni în cadrul urmărilor Reuniuni ale statelor participante, ţinute în cadrul urmărilor, vor avea loc, de regula, o dată la doi ani. Durata lor nu va depăşi trei luni, dacă nu se va hotărî altfel. E. Secretariatul C.S.C.E.
  13. Secretariatul: - va acorda sprijin administrativ reuniunilor consiliului şi Comitetului inaltilor funcţionari; - va păstra arhiva cu documentaţia C.S.C.E. şi va difuza documentele la cererea statelor participante; - va furniza informaţii publice despre C.S.C.E. persoanelor particulare, organizaţiilor neguvernamentale, organizaţiilor internaţionale şi statelor neparticipante; - va acorda ajutor, pe măsura necesităţii, secretarilor executivi ai reuniunilor la nivel înalt, reuniunilor din cadrul "urmărilor" sau reuniunilor intersesionale ale C.S.C.E.
  14. Secretariatul va îndeplini şi alte sarcini date de consiliul sau Comitetul inaltilor funcţionari.
  15. Pentru realizarea sarcinilor menţionate mai sus, secretariatul va avea următorul personal: - un director, răspunzător în faţa consiliului, prin intermediul Comitetului inaltilor funcţionari; - trei funcţionari însărcinaţi cu organizarea reuniunilor (inclusiv probleme de protocol şi securitate), documentare şi informare şi probleme administrativ-financiare. În afară acestor probleme, directorul poate să le stabilească şi alte sarcini în cadrul atribuţiilor secretariatului; - personal tehnico-administrativ recrutat de director. F. Centrul de prevenire a conflictelor (C.P.C.)
  16. Centrul de prevenire a conflictelor va asista consiliul în reducerea riscurilor izbucnirii unui conflict. Funcţiile şi structura centrului sînt descrise mai jos.
  17. În timpul fazei iniţiale a activităţii sale, rolul centrului va consta în sprijinirea aplicării măsurilor de încredere şi securitate (C.S.B.M.), cum sînt: - mecanismul de consultare şi cooperare privind activităţile militare neobisnuite; - schimbul anual de informaţii militare; - reţeaua de comunicaţii; - reuniunile anuale de evaluare a aplicării; - cooperarea privind incidentele periculoase de natura militară.
  18. Centrul şi-ar putea asuma alte funcţii şi lista de mai sus nu prejudiciază vreunele sarcini suplimentare privind procedura de conciliere în caz de diferend, nici sarcini mai generale privind reglementarea diferendelor care i-ar putea fi conferite ulterior de către consiliul ministrilor afacerilor externe. Comitetul consultativ
  19. Comitetul consultativ, compus din reprezentanţii tuturor statelor participante, va răspunde în faţa consiliului. De regula, aceşti reprezentanţi vor fi şefii delegatiilor la Negocierile privind măsurile de încredere şi securitate, pînă la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmărilor" C.S.C.E. Comitetul consultativ: - va tine reuniuni ale statelor participante care pot fi convocate în cadrul mecanismului privind activităţile militare neobisnuite; - va tine reuniuni anuale de evaluare a aplicării; - va pregati seminariile privind doctrinele militare şi orice alte seminarii pe care le-ar putea conveni statele participante; - va controla activitatea secretariatului centrului; - va servi drept cadru pentru discutarea şi, cînd este necesar, clarificarea informaţiilor care constituie obiectul schimbului în cadrul măsurilor de securitate şi încredere (C.S.B.M.) convenite; - va avea responsabilitatea de ansamblu a reţelei de comunicaţii folosite în cadrul mandatului Centrului ce prevenire a conflictelor.
  20. Comitetul consultativ îşi va desfăşura lucrările conform procedurilor C.S.C.E. El îşi va stabili programul sau de lucru şi va putea hotărî ţinerea de şedinţe suplimentare. Reuniuni ale statelor participante, conform procedurilor privind activităţile militare neobisnuite, vor fi organizate de directorul Secretariatului C.P.C. Pînă la numirea directorului, aceasta funcţie va fi îndeplinită de secretarul executiv al Negocierilor privind măsurile de încredere şi securitate (C.S.B.M.). Secretariat
  21. Secretariatul, care va răspunde în faţa Comitetului consultativ, va îndeplini sarcinile pe care i le va conferi acesta din urma. În speta, va crea şi va tine la zi o banca de date pentru uzul tuturor statelor participante, constituită pe baza informatiei militare schimbate în cadrul C.S.B.M.-urilor convenite şi va publică anuare cu privire la acesta.
  22. Secretariatul va avea următorul personal: - un director; - doi funcţionari însărcinaţi cu organizarea reuniunilor (inclusiv probleme de protocol şi securitate), comunicaţii, documentare şi informare şi probleme administrativ-financiare; - personal administrativ şi tehnic recrutat de director.
  23. Prima reuniune a Comitetului consultativ al Centrului de prevenire a conflictelor va fi convocată pe 3 decembrie 1990 şi va fi prezidata de Iugoslavia. G. Biroul pentru alegeri libere
  24. Rolul Biroului pentru alegeri libere va fi acela de a facilita contactele şi schimbul de informaţii privind alegerile din statele participante. Biroul va favoriza astfel aplicarea paragrafelor 6, 7 şi 8 din Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferintei pentru dimensiunea umană a C.S.C.E. (prevederile respective figurează în anexa nr. I).
  25. În acest scop, biroul: - va stringe informaţii, inclusiv informaţii furnizate de autorităţile competente ale statelor participante, privind data, procedurile şi rezultatele oficiale ale alegerilor naţionale organizate în statele participante, va elabora rapoarte ale grupurilor de observatori la alegeri şi va furniza, la cerere, aceste informaţii şi rapoarte guvernelor, parlamentelor şi organizaţiilor particulare interesate; - va facilita contactele între guvernele, parlamentele şi organizaţiile particulare doritoare sa participe ca observatori la desfăşurarea alegerilor şi autorităţile competente ale statelor unde urmează să aibă loc alegerile; - va organiza şi va gazdui, la cererea statelor participante, seminarii sau alte reuniuni referitoare la procedurile electorale şi instituţiile democratice.
  26. Biroul va ţine seama de lucrările altor instituţii active în acest domeniu şi va coopera cu acestea.
  27. Biroul va îndeplini alte sarcini pe care consiliul i le va incredinta.
  28. Personalul biroului va fi compus din: - director, care va răspunde în faţa consiliului prin intermediul Comitetului inaltilor funcţionari; - un funcţionar; - personal tehnico-administrativ, recrutat de directorul biroului. H. Proceduri şi modalităţi privind instituţiile C.S.C.E. Aranjamente referitoare la personal
  29. Directorul fiecărei instituţii va fi de grad superior, desemnat de guvernul sau şi numit de consiliu pentru o durată de trei ani, fără a putea fi reînnoită, pe bază de rotaţie.
  30. Dacă directorul nu-şi mai poate asuma funcţiile, preşedintele consiliului, după consultări cu statele participante, va desemna un director interimar pînă la următoarea reuniune a consiliului.
  31. Funcţionarii sînt desemnaţi de guvernele lor. Durata normală a funcţiilor acestora va fi de doi ani. O prelungire de un an poate fi decisa de director şi de către statul participant care l-a desemnat pe funcţionar.
  32. Numirea funcţionarilor se va face pe bază de rotaţie, în ordinea alfabetului francez. Începutul rotatiei va fi stabilit prin tragere la sorţi pentru fiecare post al instituţiei. Posturile vacante vor fi oferite statelor participante în aceasta ordine, pînă la completarea lor.
  33. Un stat participant nu va putea avea mai mult de un reprezentant desemnat în instituţiile C.S.C.E., cu excepţia cazurilor în care nici un alt participant nu doreşte sa desemneze un reprezentant al său pentru un post vacant.
  34. Fiecare funcţionar va fi propus de statul participant interesat, după consultări cu directorul instituţiei, care va proceda apoi la numirea acestuia.
  35. Personalul tehnico-administrativ va fi recrutat de directorul instituţiei. În caz de nevoie, vor fi luate măsuri pentru asigurarea serviciilor de traducere şi interpretare.
  36. Organizarea activităţii va fi stabilită de directorul fiecărei instituţii.
  37. Personalul va fi acreditat de statul care-l desemnează pe lîngă ţara gazda, unde el va beneficia de statut diplomatic deplin. Cheltuieli
  38. Cheltuielile pentru: - personalul desemnat revin tarii care-l desemnează; - pentru instalarea instituţiilor C.S.C.E. vor fi repartizate conform procedurilor în vigoare ale C.S.C.E.; - funcţionare, inclusiv cheltuielile de deplasare oficială a personalului după numirea acestuia, vor fi repartizate conform procedurilor în vigoare ale C.S.C.E.; - localurile instituţiilor şi măsurile de securitate necesare, inclusiv pentru reuniuni ţinute la sediul instituţiilor, vor fi în sarcina tarii gazda.
  39. Ţările gazda se angajează să ofere instituţiilor posibilitatea de a-şi îndeplini toate funcţiile lor şi de a-şi asuma obligaţiile contractuale şi financiare şi sa acorde acestor instituţii un statut diplomatic corespunzător.
  40. Pentru ca structurile instituţionale ale C.S.C.E. create de Reuniunea la nivel înalt să poată funcţiona în mod eficient, urmează să fie convertite aranjamente privind problemele administrativ-financiare şi de personal.
  41. În acest scop, un grup prezidat de secretarul executiv al comitetului pregatitor şi compus din secretarii executivi ai Reuniunii la nivel înalt de la Paris şi Reuniunii ministrilor de afaceri externe de la New York, precum şi reprezentanţii ţărilor gazda ale noilor instituţii C.S.C.E., va prezenta un raport şi propuneri statelor participante pînă la sfîrşitul lunii decembrie
  42. Raportul şi propunerile respective vor fi examinate de către un grup ad-hoc de experţi ai statelor participante, care se va reuni la Viena, sub egida Comitetului inaltilor funcţionari, în perioada 14-18 ianuarie 1991, şi va face recomandări finale asupra celor de mai sus. Reuniunea va fi convocată şi prezidata de reprezentantul statului care deţine preşedinţia Comitetului inaltilor funcţionari.
  43. Comitetul inaltilor funcţionari va examina recomandările şi va adopta hotărîrile necesare la prima sa reuniune. Primul director al fiecărei instituţii va fi propus de către prima reuniune a Comitetului inaltilor funcţionari şi confirmat în mod tacit în funcţie de către consiliu în absenta unor obiecţii, în decurs de o saptamina. Secretariatul executiv al Negocierilor privind măsurile de încredere şi securitate de la Viena va acorda sprijinul sau primei reuniuni a Comitetului consultativ al C.P.C., precum şi primei reuniuni a Comitetului inaltilor funcţionari.
  44. Secretariatul C.S.C.E., Centrul de prevenire a conflictelor şi Biroul pentru alegeri libere sînt subordonate consiliului, care este abilitat sa definească sarcinile lor şi metodele de funcţionare. Aranjamentele de procedura, modalităţile de funcţionare şi sediile acestor instituţii vor putea fi reexaminate la Reuniunea de la Helsinki din cadrul "urmărilor" C.S.C.E. I. Comunicaţii Consiliul, la recomandarea Comitetului consultativ şi a Comitetului inaltilor funcţionari, va putea, dacă este necesar, sa decidă afectarea reţelei de comunicaţii, creata în cadrul acordului privind măsurile de încredere şi securitate suplimentare, pentru alte scopuri, legate de obiectivele C.S.C.E. J. Aplicarea regulilor de procedura ale C.S.C.E. Regulile de procedura, metodele de lucru, baremul de repartizare a cheltuielilor şi alte modalităţi ale C.S.C.E. se vor aplica, mutatis mutandis, în afară cazurilor în care se va hotărî altfel. II. REUNIUNI DE EXPERŢI A. Seminarul de experţi privind instituţiile democratice Seminarul de experţi privind instituţiile democratice se va tine la Oslo, de luni, 4, pînă vineri, 15 octombrie
  45. Scopul acestui seminar este de a examina căile şi mijloacele de consolidare şi intarire a instituţiilor democratice viabile în statele participante, inclusiv studii comparative asupra legislaţiei în domeniul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cu folosirea, între altele, a experienţei acumulate de Consiliul Europei şi a activităţilor Comisiei "Democratie prin drept". Ordinea de zi, calendarul şi alte modalităţi de organizare figurează în anexa nr. II. B. Reuniunea de experţi privind minorităţile naţionale Reuniunea de experţi privind minorităţile naţionale se va tine la Geneva, de luni, 1, pînă vineri, 19 iulie
  46. Scopul acestei reuniuni este de a examina aprofundat problemele minorităţilor naţionale şi ale drepturilor persoanelor aparţinînd acestora, ţinînd seama în mod corespunzător de diversitatea situaţiilor şi de cadrul juridic, istoric, politic şi economic. Examinarea va cuprinde: - schimb de vederi asupra experienţei practice, îndeosebi asupra legislaţiei naţionale, instituţiilor democratice, instrumentelor internaţionale şi altor eventuale forme de cooperare; - analizarea îndeplinirii angajamentelor pertinente ale C.S.C.E. şi examinarea posibilităţii de perfecţionare a normelor corespunzătoare; - examinarea de noi măsuri privind ameliorarea realizării angajamentelor sus-menţionate. Ordinea de zi, calendarul şi alte modalităţi de organizare figurează în anexa nr. II. III. ARANJAMENTELE FINANCIARE ALE C.S.C.E. ŞI RAPORTUL DINTRE CHELTUIELI ŞI EFICIENTA
  47. Comitetul inaltilor funcţionari va urmări raportul dintre cheltuieli şi eficienta instituţiilor, activităţilor, şi a personalului C.S.C.E. şi va informa consiliul.
  48. Începînd cu data de 22 noiembrie 1990 va intra în vigoare următorul barem de repartiţie: Anexa 1 "

(6)Statele participante declara ca voinţa poporului exprimată liber şi echitabil în cadrul unor alegeri periodice şi corecte, este fundamentul autorităţii şi legitimitatii oricărui guvern. Statele participante vor respecta, în consecinţa, dreptul cetăţenilor lor de a participa la guvernarea tarii lor fie direct, fie prin intermediul reprezentanţilor liber aleşi de ei în cadrul unor alegeri echitabile. Ele recunosc responsabilitatea ce le revine de a apara şi proteja, conform legilor lor, a obligaţiilor internaţionale, ordinea democratica stabilită în mod liber prin voinţa poporului împotriva activităţii persoanelor, grupurilor sau organizaţiilor care iau parte sau refuza sa renunţe la acte de terorism sau violenta în scopul rasturnarii acestei ordini sau a celei a unui alt stat participant.
(7)Pentru ca voinţa poporului să fie fundamentul autorităţilor publice, statele participante: ... (7.1) - vor organiza alegeri libere la intervale rezonabile, după cum prevede legea; (7.2) - vor permite ca toate locurile, cel puţin într-una din camerele puterii legislative naţionale, să fie liber disputate, în cadrul unui vot popular; (7.3) - vor garanta tuturor cetăţenilor majori un sufragiu universal şi egal; (7.4) - vor veghea ca voturile să fie exprimate prin vot secret sau urmînd o procedură echivalenta care asigura libertatea votului şi să fie numarate şi prezentate cu obiectivitate, rezultatele oficiale fiind făcute publice; (7.5) - vor respecta dreptul cetăţenilor de a solicita funcţii politice sau publice, cu titlu individual sau ca reprezentanţi ai unor partide politice sau organizaţii, fără discriminare; (7.6) - vor respecta dreptul persoanelor ca şi al grupurilor sau grupărilor de a crea, în deplina libertate, propriile lor partide sau organizaţii politice, dînd acestor partide şi organizaţii garanţiile legale necesare, care să le permită să se confrunte pe baza unei egalitati de tratament în faţa legii şi a autorităţilor; (7.7) - vor veghea ca legea şi ordinea publică a statului să contribuie la desfăşurarea campaniilor politice într-un climat de echitate şi libertate, care să excludă orice presiuni administrative, violenta sau intimidare de natura sa interzică partidelor sau candidaţilor să-şi expuna liber opiniile şi aprecierile lor sau sa împiedice alegatorii sa ia la cunoştinţa de acestea şi să le discute sau să le voteze fără teama de repercusiuni; (7.8) - vor veghea ca nici un obstacol de ordin juridic sau administrativ sa nu se opună liberului acces la mijloacele de informare în masa pe bază de nediscriminare pentru toate grupurile sau gruparile politice şi toate persoanele care doresc sa participe la alegeri; (7.9) - vor veghea ca, candidaţii care obţin numărul necesar de voturi cerut de lege să fie în mod corespunzător investiti în funcţia lor şi sa li se permită sa o menţină pînă la expirarea mandatului sau pînă în momentul în care s-a pus capăt acestuia pentru orice alt motiv, conform modului prevăzut de lege şi procedurilor parlamentare şi constituţionale democratice.
(8)Statele participante considera ca prezenta observatorilor străini sau naţionali este de natura sa amelioreze desfăşurarea alegerilor în statele în care ele au loc. În consecinţa, ele invita observatori ai cărui stat participant la C.S.C.E., ca şi ai oricăror instituţii sau organizaţii particulare competente, care vor dori sa urmărească desfăşurarea procesului alegerilor lor naţionale în măsura prevăzută de lege. Ele vor facilita, de asemenea, un acces similar pentru alegerile organizate la alte esaloane decît cele naţionale. Observatorii se vor angaja sa nu se amestece în operaţiunile electorale." ... Anexa 2 SEMINAR DE EXPERŢI PRIVIND INSTITUŢIILE DEMOCRATICE I. Ordinea de zi 1. Deschiderea oficială a seminarului Alocutiunea reprezentantului gazda. 2. Declaraţii de deschidere ale reprezentanţilor statelor participante. 3. Contribuţii ale Consiliului Europei şi ale Comisiei "Democratie prin drept". 4. Examinarea căilor şi mijloacelor de consolidare şi intarire a instituţiilor democratice viabile în statele participante, inclusiv studii comparative asupra legislaţiei în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale, cu folosirea, între altele, a experienţei acumulate de Consiliul Europei şi a activităţilor Comisiei "Democratie prin drept". 5. Declaraţii de închidere ale reprezentanţilor statelor participante şi concluzii. 6. Închiderea oficială a seminarului. II. Calendarul şi alte modalităţi de organizare 1. Seminarul se va deschide luni, 4 noiembrie 1991, orele 15,00, la Oslo, şi se va încheia vineri, 15 noiembrie 1991. 2. Toate şedinţele plenare vor avea caracter public. Şedinţele grupelor de studiu vor avea caracter închis. 3. Punctele 1, 2, 3, 5 şi 6 ale ordinii de zi vor fi examinate în şedinţe plenare. 4. Punctul 4 al ordinii de zi va fi examinat în şedinţe plenare şi în următoarele trei grupe de studiu: x Grupul de studiu A: - Reforme constituţionale; - Statul de drept şi tribunale independente; - Separarea puterilor legislativă, executivă şi judiciară. xx Grupul de studiu B: - Organizarea alegerilor; - Organizarea partidelor politice; - Structura organizaţiilor neguvernamentale independente: (sindicate, organizaţii ale patronilor); - Rolul mijloacelor de informare în masa. xxx Grupul de studiu C: - Studii comparative ale legislaţiei în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale 5. Şedinţele plenare şi ale grupelor de studiu se vor desfăşura conform programului de lucru alăturat. Programul de lucru va putea fi modificat prin consens. Declaraţiile de deschidere ale statelor participante nu trebuie, în principiu, să depăşească 12 minute pentru fiecare delegaţie şi se vor face în următoarea ordine: Elvetia, Islanda, Suedia, Polonia, Portugalia, Vatican, Finlanda, Austria, Bulgaria, Cipru, Turcia, Germania, Statele Unite ale Americii, San Marino, Monaco, Republica Federativă Ceha şi Slovaca, Luxemburg, România, Irlanda, Liechtenstein, Marea Britanie, Grecia, Franţa, Danemarca, Belgia, Iugoslavia, Canada, Norvegia, Malta, Spania, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, Olanda, Italia, Ungaria. 6. Înainte de deschiderea seminarului, delegatiile sînt invitate sa distribuie, prin intermediul secretariatului executiv, contribuţii scrise privind problemele care vor fi examinate în grupele de studiu. 7. Consiliul de miniştri va lua în considerare concluziile elaborate în cadrul punctului 5 al ordinii de zi. 8. Preşedinţia primei şi ultimei şedinţe plenare va fi asigurata de un reprezentant al tarii gazda. După şedinţa de deschidere, preşedinţia va fi asigurata prin rotaţie zilnica în ordinea alfabetului francez, începînd cu reprezentantul Statelor Unite. 9. Preşedinţia primei şedinţe a fiecărui grup de studiu va fi asigurata de reprezentantul tarii gazda. Pentru următoarele şedinţe, preşedinţia va fi asigurata prin rotaţie zilnica, în ordinea alfabetului francez, începînd cu: - reprezentantul Monaco, în Grupul de studiu A; - reprezentantul României, în Grupul de studiu B; - reprezentantul Maltei, în Grupul de studiu C. 10. Conform paragrafului 74 din recomandările finale ale consultărilor de la Helsinki, Guvernul Norvegiei va desemna un secretar executiv. Aceasta desemnare va fi supusă aprobării statelor participante. 11. Alte prevederi de procedura, metodele de lucru şi baremul repartizării cheltuielilor C.S.C.E. se vor aplica mutatis mutandis seminarului. PROGRAMUL DE LUCRU Anexa 3 REUNIUNEA DE EXPERŢI PRIVIND MINORITĂŢILE NAŢIONALE I. Ordinea de zi 1. Deschiderea oficială a reuniunii. Alocutiunea pronunţată de reprezentantul tarii gazda. 2. Declaraţii de deschidere ale reprezentanţilor statelor participante. 3. Contribuţia Consiliului Europei. 4. Examinarea aprofundata a problemei minorităţilor naţionale şi a drepturilor persoanelor aparţinînd acestora, ţinînd seama, în mod corespunzător, de diversitatea situaţiilor şi de cadrul juridic, istoric, politic şi economic.
  1. a)Schimb de vederi privind experienta practica, îndeosebi asupra legislaţiei naţionale, instituţiilor democratice, instrumentelor internaţionale şi altor eventuale forme de cooperare. ...
  2. b)Analizarea îndeplinirii angajamentelor pertinente ale C.S.C.E. şi a posibilităţii de perfecţionare a normelor corespunzătoare. ...
  3. c)Examinarea de noi măsuri privind ameliorarea angajamentelor sus-menţionate. ... 5. Declaraţii de închidere ale reprezentanţilor statelor participante şi concluzii. 6. Închiderea oficială a reuniunii. II. Calendarul şi alte modalităţi de organizare 1. Reuniunea se va deschide luni, 1 iulie 1991, la orele 15,00, la Geneva, şi se va încheia vineri, 19 iulie 1991. 2. Şedinţele plenare au caracter public, iar şedinţele organelor de lucru subsidiare au caracter închis. 3. Punctele 1, 2, 3, 5 şi 6 ale ordinii de zi vor fi examinate în şedinţe plenare. 4. Punctul 4 al ordinii de zi va fi examinat în trei organe de lucru subsidiare (create conform alineatelor a),
  4. b)şi c)), de o maniera structurată şi echilibrata. Punctul 4 al ordinii de zi va fi, de asemenea, examinat în şedinţe plenare. 5. Şedinţele plenare şi ale organelor subsidiare de lucru se vor desfăşura conform programului de lucru alăturat. 6. Declaraţiile de deschidere ale reprezentanţilor statelor participante nu vor depăşi, în principiu, cincisprezece minute pentru fiecare delegaţie şi se vor face în următoarea ordine: Iugoslavia, Islanda, Ungaria, Bulgaria, San Marino, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Malta, Belgia, Olanda, România, Vatican, Irlanda, Polonia, Suedia, Italia, Portugalia, Spania, Turcia, Republica Federativă Ceha şi Slovaca, Germania, Canada, Monaco, Luxemburg, Grecia, Austria, Elvetia, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, Franţa, Finlanda, Liechtenstein, Norvegia, Danemarca. 7. Participanţii sînt invitaţi sa distribuie înainte de reuniune tuturor statelor participante prin intermediul Secretariatului executiv, contribuţii scrise în legătură cu problemele examinate, într-una sau mai multe limbi de lucru ale C.S.C.E., pentru a permite pregătirea aprofundata a discuţiilor respective. 8. Consiliul de miniştri va lua în consideraţie concluziile elaborate în cadrul punctului 5 al ordinii de zi. 9. Preşedinţia primei şi ultimei şedinţe plenare va fi asigurata de reprezentantul tarii gazda. După şedinţa de deschidere, preşedinţia va fi asigurata, prin rotaţie cotidiana, în ordinea alfabetului francez, a statelor participante, începînd cu reprezentantul Irlandei. 10. Preşedinţia primei şedinţe a fiecărui organ subsidiar de lucru va fi asigurata de reprezentantul tarii gazda. Pentru şedinţele următoare, preşedinţia va fi asigurata, prin rotaţie cotidiana, în ordinea alfabetului francez, începînd cu: - reprezentantul Elvetiei, în organul subsidiar de lucru A; - reprezentantul Frantei, în organul subsidiar de lucru B; - reprezentantul României, în organul subsidiar de lucru C; 11. Conform paragrafului 74 din recomandările finale ale consultărilor de la Helsinki, Guvernul Elvetiei va desemna un secretar executiv. Aceasta desemnare va fi supusă aprobării statelor participante. 12. Alte reguli de procedura, metodele de lucru şi baremul de repartizare a cheltuielilor C.S.C.E. se vor aplica, mutatis mutandis, reuniunii de experţi privind minorităţile naţionale. PROGRAMUL DE LUCRU --------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.