← România

DECIZIE nr. 758 din 12 mai 2009

DECIZIE nr. 758 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 390 din 9 iunie 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent-şef Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Manea Gheorghe, prin mandatar Liga Democratică pentru Dreptate din România, în Dosarul nr. 1.778/300/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. La apelul nominal se prezintă partea Liviu Săndulescu, personal şi asistat de avocatul Maria Stoean. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Avocatul părţii prezente solicită respingerea excepţiei ca fiind inadmisibilă. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 21 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 1.778/300/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Manea Gheorghe, prin mandatar Liga Democratică pentru Dreptate din România, cu ocazia soluţionării recursului formulat împotriva Deciziei civile nr. 373/A din 17 martie 2008, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 304 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin.

(3), art. 21 şi art. 129, precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece limitează posibilitatea instanţei de recurs de a verifica hotărârile instanţei de fond sub toate aspectele de fapt şi de drept. Instanţa de judecată consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 304 din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut: "Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru motive de nelegalitate:
  1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;
  2. când hotărârea s-a dat de alţi judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii;
  3. când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe;
  4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;
  5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. 2;
  6. dacă instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
  7. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;
  8. când instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia;
  9. când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii." Autorul excepţiei susţine că aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin.
(3)referitoare la statul român, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, deoarece autorul critică limitarea aplicabilităţii art. 304 din Codul de procedură civilă doar la motive de legalitate. Soluţia inadmisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate se întemeiază pe art. 2 alin.
(3)din Legea nr. 47/1992, care nu permit Curţii Constituţionale să modifice sau să completeze textul de lege supus controlului ori să se pronunţe asupra modului de aplicare a legii. Din analiza dispoziţiilor de lege criticate, Curtea reţine că acestea sunt norme de procedură, ce au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin.
(2)din Constituţie. Soluţia legislativă adoptată de legiuitor nu relevă niciun fine de neconstituţionalitate, reglementarea criticată constituind tocmai temeiul de drept al controlului judiciar exercitat pe calea recursului. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Manea Gheorghe, prin mandatar Liga Democratică pentru Dreptate din România, în Dosarul nr. 1.778/300/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 mai 2009. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-şef, Doina Suliman --------

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.