DECIZIE nr. 829 din 2 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 alin. 2 din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 723 din 25 octombrie 2007 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihail Mincă în Dosarul nr. 1.380/89/2005 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penală. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 12 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.380/89/2005, Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 199 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihail Mincă în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie, ale art. 53 referitoare la Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la Dreptul la un proces echitabil, deoarece persoana amendată judiciar nu poate avea parte de un proces echitabil, întrucât aceeaşi instanţă care a aplicat amenda judiciară este chemată să judece şi contestaţia. Or, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale statuează că aceiaşi judecători în faţa cărora s-a produs incidentul judiciar şi s-a aplicat amenda judiciară nu pot judeca şi contestaţia împotriva acesteia. Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul legal criticat nu restrânge exercitarea unor drepturi sau a unor libertăţi şi nu împiedică accesul liber la justiţie, dimpotrivă, prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în acord cu dispoziţiile art. 129 din Constituţie. Potrivit art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prin posibilitatea persoanei interesate de a face cerere de scutire sau reducere a amenzii se asigură liberul acces la justiţie şi nicidecum nu se restrânge exercitarea unor drepturi sau a unor libertăţi. Aceste prevederi reprezintă o aplicare a dispoziţiilor art. 126 din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului penal constituind o prerogativă a legiuitorului. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu sunt de natură să îngrădească dreptul părţilor de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime, de a beneficia de un proces echitabil, precum şi de judecarea acestuia într-un termen rezonabil. În plus, este firesc ca, în cadrul procesului penal, anumite abateri care pot fi săvârşite de către persoanele chemate să coopereze la desfăşurarea activităţii judiciare să fie sancţionate. În sfârşit, dispoziţiile legale criticate nu pun în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 199 alin. 2 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Procedura privitoare la amenda judiciară, care au următorul conţinut: "Persoana amendată poate cere scutirea de amendă ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanţei ori a încheierii de amendare." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor legale criticate, persoana amendată pentru săvârşirea unei abateri judiciare poate cere organului de urmărire penală sau instanţei de judecată, după caz, reducerea sau scutirea de amendă. Critica autorului excepţiei este fundamentată pe ideea încălcării dreptului la un proces echitabil, întrucât aceeaşi autoritate care a aplicat sancţiunea este chemată, în pofida principiului nemo judex în causa sua, să hotărască şi cu privire la reducerea sau scutirea amenzii judiciare. Aşa fiind, pornind de la principii general valabile unei judecăţi pe fondul cauzei, autorul le extinde şi la incidentele procedurale ce se pot ivi pe parcursul soluţionării litigiului. Or, nu poate fi pus semnul egalităţii între cele două situaţii. De altfel, cu privire la decizia organului emitent referitoare la cererea de scutire ori de reducere a amenzii judiciare, partea interesată poate ataca încheierea judecătorului odată cu fondul, iar când contestaţia vizează ordonanţa procurorului are la îndemână procedura prevăzută de art. 275- art. 278 din Codul de procedură penală. În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a adoptat o atitudine flexibilă referitoare la judecarea unei cauze de către o instanţă imparţială, sens în care s-a cristalizat, până la proba contrarie, criteriul imparţialităţii personale a magistratului vizat. Astfel, chiar în cauza Kyprianou contra Cipru, 2005, la care a făcut trimitere autorul excepţiei, Curtea a constatat existenţa unei suspiciuni de imparţialitate nu din cauza faptului că aceiaşi judecători se pronunţaseră anterior asupra cauzei, ci pentru că aceştia s-au grăbit să îl judece pe reclamant pentru comportamentul său recalcitrant din faţa instanţei, fără a-i adresa mai întâi un avertisment şi fără a-i da posibilitatea de a-şi retrage afirmaţiile făcute la adresa completului. Iată de ce instanţa europeană a evitat să statueze în mod tranşant o astfel de problemă, menţinând un statu quo tocmai pentru că s-a apreciat că circumstanţele fiecărei speţe în parte sunt edificatoare pentru a se putea stabili dacă a fost sau nu afectată imparţialitatea judecătorului. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihail Mincă în Dosarul nr. 1.380/89/2005 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 octombrie 2007. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru --------------