HOTĂRÎRE Nr. 1 din 27 iulie 1995

(1)şi art. 144 lit. h) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin.

(1)lit. B) d) şi ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituţională cu iniţiativa legislativă semnată de 492.380 de cetăţeni, din 11 judeţe, privind proiectul Legii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de exercitare a acestei iniţiative, în conformitate cu documentaţia anexată. Din cuprinsul documentaţiei rezultă ca iniţiativa legislativă a fost depusa la Senat care, în conformitate cu art. 69 alin. 5 din regulament, a sesizat Curtea Constituţională. Documentaţia anexată sesizării conţine, în afară de propunerea legislativă, un număr de 61 de dosare, cuprinzând 13.389 liste cu semnăturile a 492.380 de cetăţeni. Întrucît, potrivit art. 73 alin.

(1)din Constituţie, iniţiativa legislativă a cetăţenilor poate fi exercitată numai de cetăţenii cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele tarii, prin Încheierea din 30 septembrie 1994, Plenul Curţii Constituţionale a dispus sesizarea Guvernului, în temeiul art. 101 alin.

(1)din Constituţie şi al art. 5 din Legea nr. 47/1992, pentru a dispune măsurile necesare în vederea atestării de către autorităţile administraţiei publice a faptului ca cei care au semnat listele de sustinatori au drept de vot şi provin din judeţele avute în vedere. Cu adresa nr. 15 B/1345 din 1 noiembrie 1994 a Secretariatului General al Guvernului, acesta a comunicat ca "Guvernul va asigura - în condiţiile legii - întregul sprijin necesar derulării în bune condiţii a acestei acţiuni", indicind modul de preluare a listelor de semnături spre a se verifica "dacă cetăţenii care au initiat propunerea legislativă au drept de vot şi dacă aceştia au domiciliul în judeţele respective". Prin Încheierea din 5 ianuarie 1995, constatindu-se că nu s-au primit de la Guvern rezultatele verificărilor, s-a aminat soluţionarea sesizării pentru 23 februarie 1995, solicitindu-se urgentarea operaţiilor de verificare, pentru a fi comunicate până la acea data. Cu adresa nr. 7894 din 3 martie 1995, Ministerul de Interne comunică rezultatele parţiale ale verificării, solicitând să se precizeze dacă, pe baza acestor rezultate, Curtea Constituţională ar putea adopta o decizie. Aceste rezultate sunt, în esenta, următoarele: în perioada 14 noiembrie 1994 - 1 martie 1995, Direcţia evidentei populaţiei a verificat în cartoteca proprie un număr de 101.906 persoane, din totalul de 492.380 rezultind ca 93.825 dintre acestea figurează în evidenta populaţiei cu datele din listele de sustinatori, iar 8.081, reprezentind 8%, nu figurează în aceasta evidenta cu datele menţionate în liste. De asemenea, din verificări au rezultat unele neregularităţi: 37 de persoane sunt plecate definitiv din ţara sau au domiciliul în străinătate, 25 de persoane sunt decedate, 2.425 de persoane au alte domicilii decît cele din liste, 119 persoane au sub 18 ani, în 812 cazuri o singura persoana a semnat şi pentru alţi membri ai familiei, 12 persoane sunt trecute în tabele de doua ori, 23 de persoane nu au semnat ele în liste etc. În acelaşi sens este şi adresa Secretariatului General al Guvernului nr. 15 B/322 din 10 martie 1995, în care se precizează, în plus, ca pentru finalizarea verificărilor ar mai fi necesare cel puţin 9 luni. Prin Încheierea din 23 februarie 1995 s-a cerut Guvernului continuarea verificărilor şi terminarea acţiunii până la 23 mai

1. Aceeaşi a fost şi dispoziţia plenului adoptată prin Încheierea din 23 mai 1995, când s-a fixat un nou termen la 5 septembrie
2. La data de 9 iunie 1995, Ministerul de Interne - Inspectoratul General al Poliţiei a comunicat un raport cu rezultatele parţiale ale verificării autenticităţii datelor de stare civilă ale persoanelor înscrise în listele de semnături, în care se arata ca, din totalul de 492.380 de persoane, Direcţia evidentei populaţiei a verificat în cartoteca proprie, pe perioada 14 noiembrie 1994 - 30 mai 1995, un număr de 118.044 de persoane, rezultind ca 107.956 de persoane figurează în evidenta populaţiei cu datele prevăzute în listele de semnături (91,45%), iar 10.088 nu figurează (8,55%). De asemenea, se precizează ca, din verificările efectuate, au rezultat unele neregularităţi, şi anume: 42 de persoane sunt plecate definitiv din ţara, 43 sunt decedate, 129 de persoane sunt în vârsta de până la 18 ani, 2.527 de persoane figurează cu alte domicilii decît cele din liste, în 13.899 cazuri o persoană a semnat şi pentru 1, 2, 3 sau chiar 4 membri de familie, 144 de persoane nu au semnat listele nominale, 13 persoane sunt trecute în liste de doua ori etc. Se precizează, totodată, ca, pentru a obţine aceste rezultate, s-a desfăşurat o intensa activitate, majoritatea personalului lucrînd şi peste orele de program. Ţinând seama de aceasta situaţie, Plenul Curţii Constituţionale, în şedinţa din 18 iulie 1995, a preschimbat termenul de soluţionare a cauzei pentru azi, 27 iulie
3. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ, având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele: Potrivit art. 144 lit. h) din Constituţie, Curtea Constituţională verifica îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. Condiţiile pentru realizarea iniţiativei legislative de către cetăţeni sunt, în prezent, reglementate exclusiv în art. 73 din Constituţie, potrivit căruia aceasta iniţiativa se exercită în următoarele condiţii: - exclusiv de cetăţenii cu drept de vot; - de un număr de cel puţin 250.000 de cetăţeni; - cetăţenii care au avut iniţiativa, sa provină din cel puţin un sfert din judeţele tarii; - în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul iniţiativei; - obiectul iniţiativei sa nu priveasca probleme fiscale, cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea; - iniţiativa să fie prezentată în forma cerută pentru proiectele de legi. Din prevederile constituţionale sus-menţionate rezultă ca aceste condiţii sunt limitative şi cumulative. În legătură cu prima dintre aceste condiţii, în lipsa unei legi care să reglementeze modul de exercitare a iniţiativei legislative a cetăţenilor, Curtea Constituţională nu poate verifica dacă iniţiativa legislativă cu care a fost sesizată aparţine exclusiv unor cetăţeni cu drept de vot. O asemenea verificare ar presupune atestarea autenticităţii semnaturilor de pe liste şi ca semnatarii sunt cetăţeni cu drept de vot. Pentru a suplini aceasta lacuna legislativă, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului sa procedeze la verificările necesare prin autorităţile administraţiei publice, de a căror conducere generală răspunde, în temeiul art. 101 alin.

(1)din Constituţie. Guvernul şi-a asumat exclusiv obligaţia de a verifica dacă cetăţenii care au initiat propunerea legislativă au drept de vot, nu şi autenticitatea semnaturilor. De asemenea, prin Ministerul de Interne, care a fost desemnat de Guvern pentru efectuarea controlului, până în luna iulie 1995 au fost verificate numai 118.044 persoane din totalul de 492.380, solicitindu-se un nou termen de cel puţin 9 luni. În aceste condiţii ar insemna ca încheierea verificărilor să se facă într-o perioadă de peste 1 an de la depunerea iniţiativei, ceea ce este excesiv şi ar avea semnificatia obstructionarii exerciţiului unui drept constituţional. Termenele iniţiale stabilite de Curte, de 2-3 luni, erau rezonabile pentru asigurarea actualitatii şi efectivitatii iniţiativei, însă, în faţa imposibilităţii autorităţilor administraţiei publice de a se încadra în aceste termene şi, întrucît Constituţia nu condiţioneaza exercitarea iniţiativei cetăţenilor de existenta unei legi, nu este justificat ca cetăţenii care în mod corect au semnat listele de sustinatori sa nu-şi poată exercita dreptul de iniţiativa legislativă datorită unei fapte ce nu le este imputabilă. În acest sens, Curtea Constituţională retine ca, din aproape un sfert din semnăturile controlate de Ministerul de Interne, numai aproximativ 9% reprezintă neregularităţi, ceea ce înseamnă ca restul de 91% sunt corecte. În orice caz, aceasta constatare nu poate avea nici o semnificaţie cu privire la celelalte semnături, de circa trei sferturi, ce nu au fost încă verificate. În legătură ce cea de-a doua condiţie, referitoare la necesitatea ca iniţiativa legislativă sa apartina cel puţin unui număr de 250.000 de cetăţeni, Curtea Constituţională retine ca listele de sustinatori prezentate cuprind 492.380 de sustinatori. Din verificările parţiale efectuate au rezultat unele neregularităţi, dar, chiar dacă acestea ar fi luate în considerare, nu se poate retine ca cifra minima de 250.000 nu ar fi îndeplinită. În ce priveşte condiţia de dispersie teritorială referitoare la cerinţa ca cetăţenii care au avut iniţiativa, sa provină din cel puţin un sfert din judeţele tarii, este de reţinut ca ea poate fi considerată îndeplinită numai dacă în cadrul acestor judeţe sunt cel puţin 10.000 de semnături în fiecare judeţ. Din documentaţiile prezentate rezultă ca în 11 judeţe, şi anume: Arad, Bihor, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Maramures, Mures, Satu Mare, Salaj şi Timiş, condiţia de dispersie teritorială este îndeplinită. Curtea Constituţională nu poate verifica, tot din cauza lipsei unei legi privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor, dacă toţi semnatarii provin din judeţele pe listele cărora au semnat, iar Guvernul nu a putut, într-un termen rezonabil, să efectueze verificările necesare. Totuşi, din verificările parţiale efectuate, au rezultat unele neregularităţi. Acestea însă nu pot modifica concluzia referitoare la îndeplinirea condiţiei privind dispersia teritorială, prevăzută de art. 73 alin.

(1)din Constituţie, ţinând seama ca ele reprezintă circa 9% din aproape un sfert din totalul semnaturilor, iar în fiecare din judeţele avute în vedere listele de semnături depăşesc substanţial pragul de 10.

1. În legătură cu ultimele doua condiţii de exercitare a iniţiativei legislative a cetăţenilor, referitoare la interdicţia ca obiectul sau sa-l constituie probleme fiscale sau internaţionale, amnistia ori graţierea şi la forma de prezentare a iniţiativei respective, din conţinutul propunerii legislative rezultă ca aceste condiţii sunt îndeplinite. În concluzie, rezultă ca singura reglementare a condiţiilor de exercitare a iniţiativei legislative de către cetăţeni fiind data de prevederile art. 73 din Constituţie, nu este posibila verificarea autenticităţii semnaturilor de pe listele de sustinatori, nici a calităţii lor de cetăţeni cu drept de vot şi nici a domiciliului, ca urmare a nereglementarii prin lege a procedurii de exercitare a acestei iniţiative, astfel cum se prevede în art. 36 din Legea nr. 47/
2. Aceasta însă nu poate conduce la imposibilitatea exercitării de către cetăţeni a iniţiativei lor legislative, prevederile constituţionale ale art. 73 alin.

(1)nefiind condiţionate de existenta unei legi ulterioare, ci, dimpotriva, sunt direct aplicabile. Îndeplinirea celorlalte condiţii de exercitare a iniţiativei legislative de către cetăţeni, prevăzute la art. 73 alin.

(1), alin.

(2)şi alin.

(4)din Constituţie, au putut fi verificate. În controlul parţial efectuat de Ministerul de Interne s-au constatat unele neregularităţi. O alta consecinţa a inexistentei unei legi referitoare la iniţiativa legislativă a cetăţenilor este că nu exista un grup de iniţiativa care să reprezinte cetăţenii semnatari ai listelor de sustinatori atât în faţa Curţii Constituţionale, cît şi în dezbaterile parlamentare, cu care s-ar fi putut discuta aceste neregularităţi spre a se preveni, astfel, orice contestaţie ulterioară. Faţa de cele arătate, în temeiul art. 73 alin.

(1),

(2)şi

(4)şi al art. 144 lit. h) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin.

(1)lit. B) d) şi al art. 36 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: 1. Constata ca, din documentaţiile prezentate, iniţiativa legislativă privind învăţământul în limbile minorităţilor naţionale întruneşte condiţiile de ordin formal prevăzute de art. 73 alin.

(1)din Constituţie de a fi susţinută de cel puţin 250.000 de cetăţeni, provenind din cel puţin un sfert din judeţele tarii, iar în fiecare dintre aceste judeţe, de cel puţin 10.000 de cetăţeni, precum şi condiţiile prevăzute de alin.

(2)şi

(4)ale aceluiaşi articol.

1. Constata ca, în lipsa unei legi pentru reglementarea exercitării de către cetăţeni a iniţiativei legislative, nu se poate verifica în totalitate şi în mod operativ autenticitatea semnaturilor din listele de sustinatori, dacă semnatarii au calitatea de cetăţeni cu drept de vot şi nici dacă aceştia au domiciliul în judeţele pe listele cărora au semnat.
2. Face un apel către Parlament şi Guvern pentru elaborarea şi adoptarea unei legi privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor, în vederea asigurării caracterului efectiv al exercitării acestui drept constituţional şi a condiţiilor necesare realizării lui. Hotărârea se comunică preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar dosarele cuprinzând listele de sustinatori se vor trimite direct Senatului de către Ministerul de Interne, care le deţine în prezent. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Doina Suliman -------------------