STRATEGIE din 4 august 2005

STRATEGIE din 4 august 2005 de reforma a sistemului achiziţiilor publice în perioada 2005-2007 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 758 din 19 august 2005 A. Consideratii generale I. Premise Realizarea unui sistem al achiziţiilor publice eficient şi credibil reprezintă unul dintre elementele fundamentale ale procesului de integrare în Uniunea Europeană, cu impact asupra tuturor celorlalte arii de interes ale acquis-ului comunitar aferent "Pieţei interne". În acest context intensificarea eforturilor pentru elaborarea unei legislaţii complet armonizate cu noua legislaţie europeană şi pentru asigurarea unei capacităţi de implementare corespunzătoare devine extrem de importanţa în perioada imediat următoare. Reforma sistemului achiziţiilor publice implica restructurare instituţională, reformarea mentalitatilor care stau la baza sistemului actual, precum şi eforturi financiare care trebuie asumate. Realizarea procesului de reforma este o prioritate a Guvernului, care se angajează sa furnizeze resursele necesare. Prezenta strategie vizează problemele sistemice în domeniul achiziţiilor publice, asa cum au fost relevate în mai multe rapoarte de evaluare. Principalele puncte slabe ale sistemului achiziţiilor publice, semnalate în perioada 2001-2004, se pot sintetiza după cum urmează: - suprapuneri legislative şi distribuţie neclara a competentelor instituţiilor publice care sunt implicate în gestionarea sistemului achiziţiilor publice, ceea ce a determinat o disolutie a autorităţii şi, implicit, a responsabilităţilor; - derogări ad-hoc de la prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice, în cazul atribuirii unor contracte de mare anvergura; - personal insuficient la nivelul structurii instituţionale cu rol de reglementare şi monitorizare; - capacitate adesea redusă a autorităţilor contractante de a aplica procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică în mod corect şi eficient; - sistem neadecvat de control intern ex-ante; - lipsa unei abordari coerente a procesului de instruire a personalului autorităţilor contractante; - mecanism ineficient de colectare a informaţiilor privind modul de funcţionare a sistemului achiziţiilor publice; - sistem relativ lent şi neperformant de soluţionare a contestaţiilor. Prezenta strategie are în vedere remedierea, în intervalul de timp 2005-2007, a aspectelor negative constatate, asigurându-se astfel calitatea şi eficienta modului de funcţionare a sistemului achiziţiilor publice în România, în concordanta cu cerinţele şi standardele impuse la nivelul Uniunii Europene. II. Principii fundamentale Fiecare acţiune cuprinsă în prezenta strategie se subsumeaza următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru perfecţionarea unui sistem al achiziţiilor publice viabil şi funcţional: - asigurarea deplinei compatibilitati legislative şi instituţionale cu acquis-ul comunitar şi cu sistemele similare europene; - adoptarea celor mai bune practici europene legate de funcţionarea sistemului achiziţiilor publice; - crearea premiselor de creştere a eficientei, transparenţei şi competitivitatii achiziţiilor în sectorul public. B. Direcţii de acţiune Prezenta strategie este orientata pe următoarele direcţii de acţiune: I. perfecţionarea cadrului legislativ; II. întărirea capacităţii de implementare a legislaţiei. Prevederile prezentei strategii sunt completate cu cele ale planului de acţiune în care sunt detaliate măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite, termenele de realizare, instituţiile responsabile, resursele financiare necesare, precum şi indicatorii de evaluare a realizării acestor măsuri. I. Perfecţionarea cadrului legislativ Perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul achiziţiilor publice se impune, în primul rând, ca urmare a necesităţii de transpunere în legislaţia naţionala a prevederilor noului pachet legislativ european - Directiva 18/2004/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrări, de furnizare şi de servicii, Directiva 17/2004/CE privind coordonarea procedurilor de achiziţie aplicate de entitatile care operează în sectoarele apa, energie, transport şi servicii poştale, publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 134 din 30 aprilie 2004. Ca abordare strategica de ansamblu, modalitatea de transpunere a recentelor prevederi legislative europene se va realiza prin elaborarea şi adoptarea unei noi legi privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, care va reglementa atât achiziţiile din sectorul "clasic" (Directiva 18/2004/CE ), cat şi achiziţiile din sectorul "utilităţi" (Directiva 17/2004/CE ). Prevederile corespunzătoare directivelor de "remedii" urmează să fie, de asemenea, incluse în obiectul de reglementare al viitoarei legi. Noua legislaţie urmează sa integreze într-o viziune unitară atât sistemul "tradiţional" al achiziţiilor publice, cat şi sistemul "achiziţiilor electronice", evitandu-se în acest mod suprapuneri legislative care creează dificultăţi de interpretare. De asemenea, în corpul noii legislaţii vor fi incluse şi reglementări referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări/servicii sau alte forme de parteneriat public-privat. Normele de aplicare a legislaţiei-cadru se vor constitui într-un document similar, într-o oarecare măsura, cu ghidurile utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică în cadrul procedurilor aferente instrumentelor financiare PHARE, ISPA şi SAPARD. Este constientizat deja faptul ca de reusita procesului de transpunere a acquis-ului comunitar depinde în mod fundamental accesarea sumelor nerambursabile de care România va beneficia prin intermediul fondurilor structurale/de coeziune începând cu anul 2007. Intrarea în vigoare a noii legislaţii în materie de achiziţii publice va trebui să se realizeze cu cel puţin 6 luni înainte de data aderării, pentru a se asigura o perioadă de adaptare suficienta a utilizatorilor finali la noile prevederi legislative. II. Întărirea capacităţii de implementare a legislaţiei Elaborarea unei legislaţii pe deplin aliniate la acquis-ul comunitar nu reprezintă decât o primă condiţie pentru a considera sistemul achiziţiilor publice din România ca fiind corespunzător din punct de vedere al cerinţelor europene. Întărirea capacităţii de implementare a legislaţiei la nivelul tuturor autorităţilor contractante - central şi local -, precum şi la nivelul structurii instituţionale cu rol de reglementare şi monitorizare reprezintă cea de-a doua direcţie de acţiune avută în vedere în cadrul planului de acţiune. Autorităţile contractante vor suporta impactul procesului de implementare a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. Principalele modalităţi de asigurare a intaririi capacităţii de implementare la nivelul autorităţilor contractante se pot sintetiza astfel: - alocarea adecvată a resurselor umane şi materiale la nivelul compartimentelor de achiziţii din cadrul fiecărei autorităţi contractante; - accesul facil la consultanţa metodologică; - utilizarea de instrumente de instruire şi materiale de referinţa (buletine informative, ghiduri); - participarea la programe de instruire periodică a personalului implicat în activitatea de achiziţii publice. Dezvoltarea instituţională la nivel central reprezintă un factor important în procesul de intarire a capacităţii de implementare, cu implicaţii directe inclusiv asupra autorităţilor contractante. Aceasta dezvoltare trebuie să pornească de la premisa asigurării, la un standard corespunzător, a următoarelor funcţii:

1. a)funcţia de reglementare legislativă; ...
2. b)funcţia de reprezentare în cadrul comisiilor şi grupurilor de lucru organizate la nivelul Comisiei Europene; ...
3. c)funcţia de monitorizare, analiza şi evaluare a modului de funcţionare a sistemului achiziţiilor publice; ...
4. d)funcţia de consultanţa metodologică; ...
5. e)funcţia de elaborare şi implementare a programelor de instruire continua, inclusiv elaborarea de ghiduri, manuale, suporturi de curs specifice pentru domeniul achiziţiilor publice. ... Separat de aceste funcţii urmează să fie optimizate mecanismele de asigurare a controlului ex-ante şi ex-post. La nivel central, o primă problema care trebuie clarificata o reprezintă stabilirea instituţiei care să reprezinte autoritatea în materie de achiziţii publice şi care să dispună de independenta necesară îndeplinirii unei misiuni cu grad de "sensibilitate" ridicat. În acest scop, măsurile propuse în planul de acţiune pleacă de la premisa dezvoltării unei noi structuri organizaţionale care să dispună de resursele necesare îndeplinirii funcţiilor sus-menţionate. În acest scop, prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 74/2005 a fost înfiinţată Autoritatea Naţionala pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), ca instituţie publică independenta, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, aflată în directa coordonare a primului-ministru. Obiectivele generale ale Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice sunt:
6. a)asigurarea unui cadru legislativ coerent şi armonizat cu acquis-ul comunitar în domeniul achiziţiilor publice; ...
7. b)îndeplinirea obligaţiilor corelative derivate din aplicarea prevederilor directivelor Uniunii Europene în materie de achiziţii publice; ...
8. c)asigurarea unui canal de comunicare permanent cu structurile din cadrul Comisiei Europene, cu instituţiile publice corespondente din statele membre şi cu organisme de interes public naţional; ...
9. d)asigurarea unui cadru de aplicare conformă a legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice; ...
10. e)dezvoltarea capacităţii de implementare la nivelul autorităţilor contractante. ... Sistemul actual de rezolvare a contestaţiilor este perceput ca având o eficienta redusă, ceea ce impune identificarea unor soluţii noi pentru perfecţionarea sa. Pentru rezolvarea acestei probleme se propune înfiinţarea de complete specializate pentru soluţionarea rapida a litigiilor privind aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică. C. Metode de evaluare a îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii În scopul monitorizarii implementarii măsurilor prevăzute în prezenta strategie se instituie o comisie de monitorizare alcătuită din reprezentanţi, la nivel de secretar de stat, ai Ministerului Integrării Europene, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi ai Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. La lucrările Comisiei de monitorizare pot fi invitaţi reprezentanţi ai societăţii civile. Comisia de monitorizare se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie. Comisia de monitorizare analizează stadiul implementarii obiectivelor prezentei strategii şi propune măsuri de remediere a eventualelor deficiente. Comisia de monitorizare poate propune revizuirea prezentei strategii, în măsura în care aceasta trebuie adaptată constant situaţiei reale a sistemului judiciar şi angajamentelor asumate de România în contextul pregătirii pentru aderare la Uniunea Europeană. În sprijinul Comisiei de monitorizare se instituie un grup tehnic de lucru, cuprinzând reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Consiliului Concurentei, Ministerului Integrării Europene şi ai Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Grupul tehnic de lucru pregăteşte lucrările Comisiei de monitorizare şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie. Grupul tehnic de lucru elaborează un raport lunar privind îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii în conformitate cu termenele prevăzute în planul de acţiune, pe care îl înaintează factorilor de decizie ai Ministerului Integrării Europene şi ai Ministerului Finanţelor Publice. Înainte de întrunirea Comisiei de monitorizare, Grupul tehnic de lucru pregăteşte un raport trimestrial privind îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii în conformitate cu termenele prevăzute în planul de acţiune, pe care îl înaintează membrilor Comisiei de monitorizare cu cel puţin 5 zile înainte de reuniune. Coordonarea activităţii Grupului tehnic de lucru revine reprezentantului nominalizat al Ministerului Integrării Europene, care va decide modalitatea de îndeplinire eficienta a acestei coordonari. Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se completează cu concluziile monitorizarii de către Comisia Europeană a angajamentelor asumate de România în contextul încheierii negocierilor de aderare, relevante pentru domeniul achiziţiilor publice. În acest scop Guvernul României se angajează să raporteze semestrial Comisiei Europene stadiul implementarii prezentei strategii. --------------