DECIZIE nr. 180 din 4 iunie 1997*) referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă şi ale Decretului nr. 92/1950 privind naţionalizarea unor imobile Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 29 ianuarie 1998 ---------- Notă ... *) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 622 din 9 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 29 ianuarie 1998. Nicolae Popa - preşedinte Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Doina Suliman - magistrat-asistent Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin.
(2)din Legea nr. 47/1992, constata următoarele: Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilă, prin Încheierea din 12 martie 1997, pronunţată în Dosarul nr. 3.788/1996, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă şi ale Decretului nr. 92/1950 privind naţionalizarea unor imobile, invocată de intimata-reclamanta Berceanu Diaconescu Oana Maria Olga Alexandra. În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile atacate contravin prevederilor art. 1 alin.
(3), ale art. 15 şi 125 din Constituţie, deoarece nu prevăd "un termen pentru promovarea recursului în anulare". Exprimandu-şi opinia potrivit art. 23 alin.
(5)din Legea nr. 47/1992, instanţa suprema apreciază ca excepţia privind art. 330^1 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată, iar excepţia privind Decretul nr. 92/1950 nu poate fi admisă, deoarece nu vizează raporturi juridice stabilite după intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele: În temeiul art. 144 lit.
- c)din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea urmează să soluţioneze excepţia cu care a fost legal sesizată. Referitor la dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se constată că prin Legea nr. 17/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, recursul în anulare nu mai poate fi declarat oricând de către Ministerul Public, ci numai în termen de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă, pentru motivul prevăzut la art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, pentru motivul prevăzut la art. 330 pct. 2 din acelaşi cod. Motivele de neconstituţionalitate invocate nu pot fi deci reţinute. Rezultă din cele arătate ca excepţia este lipsită de obiect, urmând a fi respinsă ca vadit nefondata. Cat priveşte Decretul nr. 92/1950, Curtea constata ca acesta a avut o aplicare temporară, producand efecte doar la data emiterii lui şi deci nu vizează raporturile juridice stabilite după intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991. Ca urmare, excepţia nu poate fi admisă, fiind vadit nefondata. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 3 din 2 februarie 1993, rămasă definitivă prin Decizia nr. 21 din 20 aprilie 1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 17 mai 1993. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
- c)şi al art. 145 alin.
(2)din Constituţie, precum şi al art. 13 alin.
(1)lit. A.c), al art. 24 alin.
(2)şi al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge, ca vadit nefondata, excepţia de neconstituţionalitate invocată de Berceanu Diaconescu Oana Maria Olga Alexandra în Dosarul nr. 3.788/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă, privind: - dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă; - dispoziţiile Decretului nr. 92/1950, fiind lipsită de obiect. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată la data de 4 iunie 1997. PREŞEDINTE, prof.univ.dr. Nicolae Popa Magistrat-asistent, Doina Suliman ----------