ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 12 din 24 februarie 2021

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 12 din 24 februarie 2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 192 din 25 februarie 2021 Ținând cont de faptul că evoluția situației epidemiologice la nivel mondial, generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, s-a reflectat negativ atât în planul sănătății publice, cât și în plan geopolitic, economic și social, în considerarea faptului că actualul context epidemiologic, cu rezultat criză sanitară fără precedent, determină statele să acorde sprijin reciproc statelor terțe pentru prevenirea sau rezolvarea unor situații de urgență survenite ca urmare a unor epidemii, pandemii, catastrofe sau dezastre naturale, având în vedere necesitatea asigurării derulării în condiții de eficiență și eficacitate a activității la nivelul unităților sanitare publice cu paturi, se impune luarea unor măsuri care să asigure un management adecvat al cazurilor spitalizate, concomitent cu asigurarea sustenabilității în furnizarea acestor servicii medicale atât pentru tratarea pacienților diagnosticați cu COVID-19, cât și pentru tratarea pacienților cu alte afecțiuni, indiferent de cazuistică. Luând în considerare problemele apărute în sistemul de asistență medicală din România la nivelul unui număr însemnat de unități sanitare, cu consecințe directe în calitatea îngrijirilor medicale acordate populației, în vederea eficientizării, asumării și responsabilizării actului managerial și pentru realizarea unei proporționalități între atribuțiile și responsabilitatea pentru membrii consiliilor de administrație de la nivelul spitalelor publice, ținând cont de atribuțiile suplimentare care i-au revenit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în perioada stării de alertă, în calitate de principală instituție finanțatoare a sistemului de asigurări sociale de sănătate, în ceea ce privește gestionarea, implementarea și controlul ducerii la îndeplinire a prevederilor Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 82/2020, cu modificările ulterioare, precum și a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea și plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, întrucât principalul rol al consiliului de administrație, ca organ de conducere al CNAS, este de a elabora și a realiza strategia în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, iar în actualul context epidemiologic CNAS are și obligația de a aduce la îndeplinire măsurile specifice prevăzute în Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.031/2020, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că actualul context epidemiologic a impus stabilirea unor măsuri pentru a preveni riscul apariției îmbolnăvirilor, se impune, pentru a evita apariția unor situații de natură a îngreuna activitatea la nivelul Colegiului Medicilor din România, completarea cadrului legal, astfel încât activitățile la nivelul organelor de conducere să se desfășoare și prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanță. În acest context, ținând seama de starea de fapt obiectivă, determinată de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale și internaționale privind răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru continuarea activităților specifice sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și pentru asigurarea managementului la nivel decizional se impune luarea de măsuri pentru asigurarea și motivarea resurselor umane implicate. Întrucât măsurile care se impun a fi luate nu suportă amânare, consecințele negative ale lipsei intervenției legislative în regim de maximă urgență constând în îngreunarea activității instituțiilor care au ca principal obiectiv protejarea asiguraților și reprezentarea intereselor acestora, în vederea asigurării cadrului legal pentru acordarea de ajutoare umanitare de către statul român către alte state, din produsele existente în cadrul rezervei pentru situații speciale a Ministerului Sănătății, precum și acordarea dreptului Ministerului Sănătății de a realiza ajutoare umanitare sau donații către alte state pentru prevenirea sau rezolvarea unor situații de urgență survenite ca urmare a unor epidemii, pandemii, catastrofe sau dezastre naturale, luând în considerare faptul că toate aceste aspecte vizează interesul public și prin neasigurarea resurselor umane necesare se pot genera vulnerabilități în modul de acțiune a structurilor implicate, acestea reprezentând situații de urgență, extraordinare, ce nu pot fi amânate fără riscul unor disfuncționalități instituționale, în temeiul art. 115 alin.