← România

DECIZIA nr. 851 din 18 decembrie 2018

DECIZIA nr. 851 din 18 decembrie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 58 alin.

(1)lit.
  1. a)pct. (
  2. i)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 21 iunie 2019 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 alin.
(1)lit.
  1. a)pct. (
  2. i)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, excepție ridicată de Cristina Scorpan în Dosarul nr. 860/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.467 D/2016. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că numai frecventarea unei forme de învățământ la zi necesită prezența efectivă pe teritoriul țării și prelungirea dreptului de ședere. Drepturile prevăzute de art. 7 din Constituție nu au caracter absolut, ci pot cunoaște anumite limitări sau condiționări, iar legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile exercitării dreptului la învățătură. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentința civilă nr. 1.466 din 12 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 860/2/2014 (înregistrată la Registratura Jurisdicțională a Curții Constituționale la 1 noiembrie 2016), Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 alin.
(1)lit.
  1. a)pct. (
  2. i)[reținut din eroare în dispozitiv drept art. 38 alin.
(1)lit. a) pct. (i)] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. Excepția a fost ridicată de Cristina Scorpan într-o cauză având ca obiect anularea deciziei de returnare, prin care i s-a respins prelungirea dreptului de ședere în scop de studii, pentru neîndeplinirea condiției prevăzute de textul de lege criticat, și anume înscrierea într-o instituție de învățământ forma învățământ de zi, precum și obligarea Oficiului Român pentru Imigrări al Județului Ilfov la prelungirea dreptului de ședere și emiterea permisului de ședere. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia face referire la prevederile art. 25 alin.
(2)din Legea educației naționale nr. 1/2011, potrivit cărora învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență, dar, în mod excepțional, pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă. Autorul arată că este în situația excepțională prevăzută de teza a doua a art. 25 alin.
(2)din Legea nr. 1/
  1. Or, în cazul său, textul de lege criticat, în temeiul căruia s-a emis decizia de returnare (autorul fiind cetățean al Republicii Moldova), prevede că străinii intrați în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de ședere numai dacă sunt înscriși la forma învățământ de zi, ceea ce aduce atingere art. 7 și art. 32 din Constituție, deoarece îngrădește dreptul străinilor la învățătură. ...
  2. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile legale criticate reprezentând o garanție și o punere în aplicare a textelor din Legea fundamentală pretins încălcate. Obligația statului de a sprijini consolidarea legăturilor cu românii din afara țării și de a asigura dreptul la învățământ nu are un caracter absolut, ci este susceptibilă de condiționări, în conformitate cu textele de lege criticate. Doar prin urmarea unei forme de învățământ la zi este necesară prezența efectivă pe teritoriul României și, implicit, acordarea dreptului de ședere pe teritoriul țării. În cazul în care forma de învățământ este cu frecvență redusă, nu este necesară acordarea dreptului de ședere, deoarece nu este necesară prezența efectivă în țară. Prevederile art. 7 din Constituție nu au caracter absolut, fiind susceptibile de limitări și condiționări, iar dispozițiile art. 32 alin.
(1)din Legea fundamentală sunt aplicabile doar în subsidiar. ... 7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. ... 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este nemotivată și, deci, inadmisibilă, prin prisma art. 10 alin.
(2)din Legea nr. 47/1992, cu referire la cele reținute în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, în care s-a statuat că simpla menționare a unor texte din Legea fundamentală, fără a se putea deduce în mod rezonabil în ce constă contrarietatea dintre acestea și textele ce fac obiectul excepției, nu poate fi considerată o veritabilă motivare a acesteia. ...
  1. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autorul excepției dorește modificarea textului de lege criticat în sensul în care străinii să poată obține prelungirea dreptului de ședere pe teritoriul României și în situația în care urmează o formă de învățământ cu frecvență redusă. Face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, arătând că dreptul la educație - care include și dreptul la învățătură - este garantat de prima frază din art. 2 al Primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și reclamă prin însăși natura sa reglementarea statală. O astfel de reglementare nu trebuie să aducă atingere substanței dreptului la educație, iar autoritățile au libertatea de a alege măsurile pe care le consideră corespunzătoare potrivit Hotărârii din 23 aprilie 1968, pronunțată în Cauza „Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene“ împotriva Belgiei. ...
  2. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
  3. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din concluziile formulate de autorul excepției, îl constituie prevederile art. 58 alin.
(1)lit.
  1. a)pct. (
  2. i)teza întâi [reținut din eroare în dispozitiv drept art. 38 alin.
(1)lit.
  1. a)pct. (i)] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, care aveau, la data sesizării Curții, următorul conținut: „Străinii intrați în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de ședere, astfel:
  2. a)în cazul studenților sau elevilor, pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor, dacă: (
  3. i)sunt înscriși la studii la o instituție de învățământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată provizoriu potrivit legii, forma învățământ de zi […].“ ... 13. Ulterior sesizării Curții Constituționale, textul de lege criticat a fost modificat prin art. I pct. 35 din Legea nr. 247/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 7 noiembrie 2018, fiind păstrată soluția legislativă criticată. În prezent, Curtea reține că textul de lege criticat are următorul cuprins: „Străinii intrați în România pentru studii pot solicita prelungirea dreptului de ședere, astfel:
  4. a)în cazul studenților sau elevilor, pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor, dacă: (
  5. i)sunt înscriși la studii la o instituție de învățământ de stat ori particulară, acreditată sau autorizată provizoriu potrivit legii, forma de învățământ cursuri cu frecvență.“ Având în vedere că soluția legislativă s-a păstrat, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl formează prevederile art. 58 alin.
(1)lit.
  1. a)pct. (
  2. i)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, cu modificările aduse prin art. I pct. 35 din Legea nr. 247/2018. ... 14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 7 - „Românii din străinătate“ și art. 32 - „Dreptul la învățătură“ din Constituție. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea va analiza garantarea dreptului la învățătură pentru cetățenii români în sistemul învățământului cu frecvență redusă, la care se raportează autorul, în formularea criticii sale. ... 16. Din analiza art. 25 alin.
(2)teza a doua din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, Curtea constată că, pentru cetățenii români, regula este învățământul cu frecvență. Numai în mod excepțional, pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă. Curtea reține astfel că organizarea tipului de învățământ cu frecvență redusă pentru cetățenii români este doar o posibilitate, iar nu o obligație pe care și-o asumă statul. ... 17. Curtea observă că învățământul cu frecvență redusă este reglementat prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.545/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 11 octombrie 2011, prin care s-a aprobat Metodologia de organizare și funcționare a claselor cu frecvență redusă în învățământul preuniversitar obligatoriu. Potrivit art. 19 alin.
(1)din metodologia menționată, „pentru fiecare disciplină de învățământ se alocă anual un număr de ore de curs egal cu jumătate din numărul de ore prevăzut pentru învățământul cu frecvență […]“. Curtea reține astfel că, potrivit reglementărilor aplicabile cetățenilor români, anterior menționate, în cazul învățământului cu frecvență redusă, numărul de ore este redus la jumătate, prin raportare la numărul de ore prevăzut pentru învățământul cu frecvență. ... 18. În continuare, Curtea va analiza și regimul cetățenilor străini care studiază în România. Astfel, Curtea observă definiția noțiunii de „elev“ reglementată în prezent de art. 2 lit. n^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, potrivit căruia elev este străinul care a fost acceptat de o unitate de învățământ preuniversitar de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, în cadrul unui program de schimb de elevi sau al unui proiect educațional. De asemenea, Curtea observă că, potrivit art. 4 alin.
(4)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, „străinii aflați pe teritoriul României sunt obligați să respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul României […]“. ... 19. În jurisprudența sa, și anume prin Decizia nr. 542 din 17 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 12 februarie 2014, Curtea Constituțională a reținut că statul român recunoaște dreptul străinilor la învățătură, permițând și asigurând, în același timp, exercitarea acestuia pe teritoriul său, în cadrul instituțiilor de învățământ de toate gradele, indiferent că acesta se desfășoară în regim public sau privat. În acest scop, se poate acorda o viză de lungă ședere pentru studii străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student, potrivit art. 45 alin.
(1)teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/
  1. ...
  2. În concluzie, referitor la modul în care este garantat dreptul la învățătură pentru cetățenii străini, Curtea reține că prin textul de lege criticat legiuitorul a considerat că atingerea scopului pentru care elevul străin a fost acceptat de o unitate de învățământ se poate realiza numai prin frecventarea formei de învățământ cursuri cu frecvență. Această opțiune ține de marja de apreciere a legiuitorului, fără a aduce atingere substanței dreptului la învățătură. Obligația de a urma cursurile cu frecvență ușurează procesul de învățare pentru elevii străini, care au astfel posibilitatea de a beneficia de o unitate de timp mai mare petrecută sub îndrumarea profesorilor, necesară pregătirii acestora. Nu poate fi primită, astfel, critica privind încălcarea dreptului la învățătură. ...
  3. Curtea Constituțională observă Decizia de admisibilitate din 19 mai 1977 a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza 15 studenți străini împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 4, în care Comisia a observat că prima teză a art. 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu conferă unui străin dreptul de ședere într-o anumită țară. Astfel, dreptul la educație al unui străin este complet independent de potențialul drept de ședere în țara respectivă și nici nu conferă protecție și cu atât mai puțin nu îl include, în consecință, pe acesta din urmă. Neacordarea permisiunii de a rămâne în țara respectivă nu poate fi considerată o atingere adusă dreptului la educație, ci doar o măsură de control a migrației, care nu intră sub incidența art.
  4. ...
  5. Referitor la critica privind încălcarea art. 7 din Constituție, Curtea se va raporta la situația autorului excepției, care este una particulară, deoarece acesta este cetățean al Republicii Moldova, iar din adresa depusă la dosar de Direcția Generală Relații Internaționale și Europene din Ministerul Educației Naționale rezultă că este „cetățean de origine română“. ...
  6. Curtea constată că în plan legislativ, în ceea ce privește minoritățile cu origine etnică română aflate în afara frontierelor României, legiuitorul a adoptat Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 22 aprilie 2009, care reglementează cu privire la drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care acestea sunt apelate. ...
  7. Curtea constată că persoanele care beneficiază de statutul „român de pretutindeni“, care se obține conform procedurii prevăzute de Legea nr. 299/2007, au dreptul „de a studia în limba română în România, în străinătate și în țările de reședință, la toate nivelurile și formele de învățământ“ (a se vedea, în acest sens, art. 5 din Legea nr. 299/2007). ...
  8. De asemenea, Curtea mai observă că prin Legea nr. 224/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 2 august 2018, s-a modificat art. 14 alin.
(2)din Legea nr. 299/2007 în sensul că „Întreaga arie de reglementare a prezentei legi, inclusiv legislația secundară, are caracter special în raport cu alte acte normative, cu efect derogator.“ ...
  1. În concluzie, nu poate fi reținută încălcarea prin textul de lege criticat a art. 7 din Legea fundamentală, în condițiile în care statul a adoptat o lege specială în ceea ce privește minoritățile cu origine etnică română aflate în afara frontierelor, Legea nr. 299/2007, prin care garantează exprimarea identității culturale și lingvistice, inclusiv prin garantarea studiului la toate nivelurile și formele de învățământ. ...
  2. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.
(4)din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristina Scorpan în Dosarul nr. 860/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 58 alin.
(1)lit.
  1. a)pct. (
  2. i)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 18 decembrie 2018. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.