DECIZIA nr. 622 din 22 septembrie 2020

(4)și ale art. 396 alin.

(10)din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 5 din 5 ianuarie 2021 Valer Dorneanu- președinteCristian Deliorga- judecătorMarian Enache- judecătorDaniel Marius Morar- judecătorMona-Maria Pivniceru- judecătorGheorghe Stan- judecătorLivia Doina Stanciu- judecător Elena-Simina Tănăsescu- judecătorVarga Attila- judecătorDaniela Ramona Marițiu- magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin.

(4)și ale art. 396 alin.

(10)din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionuț Dinu în Dosarul nr. 610/192/2018 al Judecătoriei Bolintin Vale. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.805D/

1. ...
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții, dintr-o perspectivă identică, respingând excepțiile ca neîntemeiate. Apreciază că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, astfel că soluția de respingere își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4. Prin Sentința penală nr. 245 din 25 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 610/192/2018, Judecătoria Bolintin Vale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin.

(4)și ale art. 396 alin.

(10)din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionuț Dinu cu ocazia soluționării unei cauze penale. ...

1. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale deoarece inculpatul, pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă, este obligat să recunoască învinuirile în totalitate, neputând recunoaște doar o parte a acestora. ...
2. Judecătoria Bolintin Vale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece recunoașterea faptelor de către inculpat nu conduce automat la stabilirea vinovăției și condamnarea sa, ci instanța se pronunță asupra vinovăției inculpatului pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți. Mai mult, potrivit art. 374 alin.

(8)din Codul de procedură penală, instanța poate administra din oficiu probe, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. Instanța consideră că eventuala dilemă a inculpatului, aceea de a recunoaște sau nu învinuirile ce i se aduc, doar pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, nu este conformă scopului prevăzut de legiuitor. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10. – Art. 374 alin.

(4): „În cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți și de persoana vătămată, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin.

(10).“; ... – Art. 396 alin.

(10): „Când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin.

(1), (1^1) și

(2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin.

(5)ori art. 395 alin.

(2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. Pentru inculpații minori, instanța va avea în vedere aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime.“ ... ...

1. Autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 22-53 referitoare la drepturile și libertățile fundamentale. ...
2. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, dintr-o perspectivă identică, de exemplu, prin Decizia nr. 220 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 26 iunie 2018, Decizia nr. 484 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 10 august 2015, Decizia nr. 726 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 26 noiembrie 2015, Decizia nr. 753 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017, și Decizia nr. 723 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 13 aprilie
3. ...
4. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că procedura simplificată de judecată în cazul recunoașterii învinuirii nu constituie o noutate în materie procesual penală, fiind reglementată pentru prima dată de dispozițiile art. 320^1 din vechiul Cod de procedură penală - introduse prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor -, cu titlul de derogare de la dreptul comun, ce presupune soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului. ...
5. Curtea a statuat că reducerea limitelor speciale de pedeapsă ca urmare a recunoașterii învinuirii nu poate fi convertită într-un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiții, printre care se numără și recunoașterea în totalitate a faptelor reținute în sarcina inculpatului, tocmai caracterul integral al recunoașterii învinuirii fiind cel care face inutilă efectuarea cercetării judecătorești, așa cum este reglementată aceasta de dispozițiile art. 374 alin.

(5)-

(10)din actualul Cod de procedură penală. Având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, instanța poate respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa. ... 15. De altfel, având în vedere tocmai riscul exercitării de presiuni asupra inculpatului spre a-și recunoaște vinovăția și cu privire la fapte pe care nu le-a săvârșit, posibilitatea instanței de a respinge cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin.

(3)din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Judecătorul nu este obligat, în absența convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa -, să admită cererea formulată de inculpat, ceea ce reprezintă o materializare a principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală. Prin urmare, instanța are posibilitatea să respingă cererea inculpatului, chiar și în condițiile unei recunoașteri totale a faptelor reținute în sarcina sa, atunci când nu este lămurită asupra împrejurărilor de fapt ale cauzei și consideră că judecata nu poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ci trebuie să se facă potrivit dreptului comun. ... 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, Curtea apreciază că soluțiile și considerentele mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ionuț Dinu în Dosarul nr. 610/192/2018 al Judecătoriei Bolintin Vale și constată că dispozițiile art. 374 alin.

(4)și ale art. 396 alin.

(10)din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Bolintin Vale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2020. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu -----