DECIZIE nr. 149 din 17 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 77 pct. 1 lit.
- a)şi ale art. 78 lit.
- c)din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 4 mai 2005 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Aurelia Popa - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 77 pct. 1 lit.
- a)şi ale art. 78 lit.
- c)din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, excepţie ridicată de Marius Dumitru Vitan din Bucureşti în Dosarul nr. 6.253/2004 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât consideră că textele de lege criticate nu contravin prevederilor art. 55 din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 3 septembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 6.253/2004, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 77 pct. 1 lit.
- a)şi ale art. 78 lit.
- c)din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Excepţia a fost ridicată de Marius Dumitru Vitan într-o cauză având ca obiect plângerea formulată de acesta împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenţii prevăzute de Legea nr. 46/1996. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă art. 55 din Constituţie, potrivit căruia "efectuarea serviciului militar nu mai este obligatorie pentru toţi cetăţenii României, aşa cum era în Constituţia din 1991", astfel că "Legea nr. 46/1996, care prevede obligativitatea efectuării serviciului militar de către bărbaţi", precum şi "dispoziţiile art. 3, art. 77 pct. 1 lit.
- a)şi art. 78 lit.
- c)din lege" sunt neconstituţionale. În continuare, se arată că "serviciul militar obligatoriu, pe timp de pace, nu mai este necesar a fi efectuat de către toţi cetăţenii României care au împlinit vârsta de 20 ani (inclusiv femeile)", astfel că noile principii constituţionale referitoare la îndatoririle militare ale cetăţenilor români urmează a fi reflectate într-o lege organică care va stabili şi alte forme de pregătire a populaţiei pentru apărare. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, se arată că în forma revizuită a Constituţiei "nu este stipulat că se renunţă la serviciul militar obligatoriu" şi "nu se specifică nimic cu privire la obligativitatea sau neobligativitatea îndatoririlor militare", ci "se precizează numai că domeniul este reglementat de legea organică". Or, în prezent, această lege organică este Legea nr. 46/1996, care nu contravine prevederilor constituţionale actuale. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că alin.
(3)al art. 55 din Constituţie invocat ca fiind încălcat "are caracterul unei norme permisive, ceea ce înseamnă că, în ipoteza în care legiuitorul apreciază că este necesar, prin lege organică, este posibilă chiar şi încorporarea". Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se arată, în acest sens, că textele de lege criticate nu mai sunt în concordanţă cu noile dispoziţii privind apărarea ţării din Constituţia revizuită, întrucât "caracterul obligatoriu al satisfacerii serviciului militar a dispărut din Constituţie, întreaga reglementare a acestuia, inclusiv stabilirea faptului dacă el va fi sau nu obligatoriu, fiind acum de competenţa legiuitorului". Aşa fiind, se apreciază că "în absenţa unei noi legi organice care să stabilească condiţiile referitoare la îndeplinirea îndatoririlor militare, în acord cu amendamentele aprobate prin legea de revizuire a Constituţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin art. 55 din Legea fundamentală". Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională constată că este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3, art. 77 pct. 1 lit.
- a)şi ale art. 78 lit.
- c)din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 11 iunie 1996. Aceste texte de lege au următorul conţinut: - Art. 3: "Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii, cetăţeni români, şi se îndeplineşte în următoarele forme:
- a)ca militari în termen; ...
- b)ca militari cu termen redus; ...
- c)ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi. ... Sunt consideraţi în serviciul militar şi cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care fac parte din cadrele în activitate, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ şi militarii angajaţi pe bază de contract. Timpul cât o persoană îndeplineşte serviciul militar constituie vechime în muncă."; - Art. 77 pct. 1 lit. a): "Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni, comise de către: 1. tinerii chemaţi la recrutare, recruţii, executanţii serviciului utilitar alternativ sau rezerviştii, pentru:
- a)neprezentarea la comisia locală de recrutare-încorporare conform ordinului de chemare, iar în cazul când nu au primit ordin de chemare, cel mai târziu până la sfârşitul anului în care împlinesc vârsta pentru a fi recrutaţi."; ... - Art. 78 lit. c): "Contravenţiile prevăzute la art. 77 pct. 1 se sancţionează după cum urmează: [...]
- c)cu amendă de la 500.000 lei la 3.000.000 lei, cele prevăzute la lit.
- a)şi b)." ... Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste texte de lege sunt contrare art. 55 din Constituţie, al cărui cuprins este următorul: "
(1)Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.
(2)Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică. ...
(3)Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice." ... Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea Constituţională reţine următoarele: Textele de lege criticate instituie obligativitatea serviciului militar, categoriile de persoane supuse acestei obligaţii, formele în care ea se îndeplineşte, răspunderea contravenţională sau, după caz, infracţională, precum şi sancţiunile corespunzătoare. În esenţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege nu mai sunt în concordanţă cu prevederile art. 55 privind apărarea ţării din Constituţia revizuită. În legătură cu aceste susţineri, Curtea constată că Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare a fost adoptată sub imperiul art. 52 din Constituţia nerevizuită, text constituţional potrivit căruia serviciul militar reprezenta o obligaţie ce revenea, cu excepţiile prevăzute de lege, tuturor bărbaţilor, cetăţeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani, aceştia putând fi încorporaţi până la vârsta de 35 de ani. Art. 52 din Constituţie, devenit art. 55, aduce modificări importante în domeniul reglementat. Astfel, art. 55 din Constituţie nu mai prevede în mod expres obligaţia serviciului militar pentru bărbaţi, ci stabileşte că cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice. Aşadar, este în sarcina legiuitorului stabilirea condiţiilor privind îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi a persoanelor cărora le revine această îndatorire. În consecinţă, Curtea constată că susţinerile formulate în motivarea excepţiei nu vizează aspecte de constituţionalitate, iar implicarea Curţii Constituţionale în politica de legiferare excede competenţei sale, fiind o imixtiune în atribuţiile Parlamentului, prevăzute de art. 61 din Constituţie, ca unică autoritate legiuitoare a ţării. Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.
- d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 77 pct. 1 lit.
- a)şi ale art. 78 lit.
- c)din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, excepţie ridicată de Marius Dumitru Vitan din Bucureşti în Dosarul nr. 6.253/2004 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 martie 2005. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent şef, Gabriela Dragomirescu ------------