MOŢIUNE Nr. 1 din 26 februarie 1996 Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 42 din 28 februarie 1996 MOŢIUNE Parlamentarii semnatari ai prezentei moţiuni, constatind ca: Guvernul României a manifestat o iresponsabila lipsa de preocupare şi de prevedere în asigurarea rezervei energetice pentru sezonul rece, atitudine cu atât mai condamnabila cu cît toate prognozele meteorologice au anuntat din timp o iarna foarte grea. Deşi, în cele din urma, potrivit specialiştilor, iarna s-a dovedit a fi una obişnuită, consecinţele la care s-a ajuns stau mărturie pentru incapacitatea Guvernului de a face faţa măcar unei situaţii de normalitate. În perioada iulie-august 1995, Guvernul nu a luat măsuri pentru preluarea producţiei de cărbune aflată pe stoc la regiile miniere, acceptind, fără verificări, afirmatiile RENEL, potrivit cărora stocurile ar fi fost complete şi nu se mai putea prelua nici o cantitate. În şedinţa Guvernului din 7 noiembrie 1995 au fost avansate propunerile privind funcţionarea sistemului energetic naţional în iarna 1995-
- Cu acest prilej, Executivul a afirmat ca va acoperi integral cererea de energie electrica, din producţia interna, ca va spori livrările de energie termica destinate populaţiei prin centrale termice, ca va acoperi integral necesarul de gaze naturale al populaţiei. În aceeaşi şedinţa a Guvernului, premierul Nicolae Vacaroiu a declarat ca este dispus sa vinda şi rezerva naţionala de aur numai sa nu stea populaţia în frig. Conform programului prezentat de Guvern, în prima parte a anului 1995 trebuia pus în funcţiune grupul numărul 1 de la Centrala Nucleara de la Cernavoda, lucru care nu s-a intimplat nici până astăzi. La începutul lunii noiembrie 1995, Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor atragea atenţia ca stocul pentru pacura existent la centralele termice era de 4,4% din necesar, cel de combustibil lichid uşor de 10,7%, cel de gaz metan de 62,5% şi cel de cărbune energetic de 82,9%. Aceeaşi instituţie semnala faptul ca la magistralele centralelor termice nu s-au efectuat reviziile şi reparaţiile programate. În ciuda tuturor acestor semnale de alarma, putem afirma astăzi ca Guvernul nu a luat nici un fel de măsuri pentru ameliorarea situaţiei. La începutul lunii februarie, consecinţele acestei politici dezastruoase au atins apogeul. Zeci de întreprinderi şi-au închis porţile din lipsa de energie electrica. Pagubele directe produse economiei naţionale de incompetenta Guvernului au atins deja sute de miliarde de lei. În domeniile metalurgiei şi chimiei, oprirea producţiei creează pagube imposibil de calculat pe termen lung. În plan social, actuala criza energetica are drept consecinţa imediata aducerea salariaţilor în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea, şi aceasta fără nici o culpa din partea lor. Prin urmare, aceşti oameni nu pot realiza venituri. Incompetenta condamnabila a actualului Guvern a condus la situaţia în care, în plină iarna, oraşe întregi au rămas fără căldură şi fără apa calda. Aceasta situaţie are consecinţe incalculabile în plan uman, sanitar şi demografic. Folosirea excesiva a hidrocentralelor va conduce la o diminuare a volumului de apa, cu consecinţe grave în ceea ce priveşte alimentarea oraşelor. Este uşor de prognozat ca, în vara, criza energiei electrice va fi urmată de cea a apei potabile şi menajere. Decuplarea de la Sistemul energetic naţional a unor mari combinate şi unităţi industriale a condus la dezastre ecologice, cu consecinţe pe termen lung. Un exemplu în acest sens este situaţia creata la Combinatul FIBREX - S.A. din Savinesti unde au fost deversate în apele Riului Bistrita mari cantităţi de apa neepurata, care au determinat o creştere alarmanta a noxelor. Întreruperea producţiei, ca urmare a lipsei de energie electrica, are drept consecinţa nerespectarea obligaţiilor contractuale ale societăţilor româneşti, inclusiv la export, ceea ce conduce la penalizări şi la pierderea încrederii partenerilor străini. Având în vedere situaţia dramatica mai sus prezentată şi luând în considerare sesizările adresate noua, în calitate de parlamentari, de către cetăţeni şi de centralele sindicale, solicitam Camerei Deputaţilor sa adopte prezenta moţiune: Camera Deputaţilor îşi exprima ingrijorarea faţă de urmările în plan economic şi social ale crizei energetice şi cere Guvernului sa identifice cauzele care au determinat actuala criza energetica, sa determine dimensiunile pagubelor suferite de economia naţionala, urmare acestei crize, sa stabilească răspunderea administrativă, civilă, materială şi, eventual, penală a celor vinovaţi. Aceasta moţiune a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 64 din Constituţia României şi ale art. 142-147 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ADRIAN NASTASE PROCES-VERBAL referitor la rezultatul votului exprimat asupra Motiunii iniţiate de 50 de deputaţi Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, întrunit în şedinţa în ziua de 26 februarie 1996, a procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate în mod secret, prin bile, de către deputaţi, asupra Motiunii iniţiate de 50 de deputaţi şi a constatat următoarele: În conformitate cu prevederile art. 145 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobarea unei moţiuni se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Având în vedere ca din totalul de 275 de deputaţi prezenţi, 150 au votat pentru aprobarea motiunii, iar 124 au votat împotriva, Camera Deputaţilor constata ca a fost întrunită majoritatea cerută de Regulamentul Camerei Deputaţilor pentru aprobarea motiunii. Încheiat astăzi, 26 februarie
- BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAŢILOR -------