DECIZIA nr. 38 din 17 ianuarie 2019

(2)din Codul de procedură penală Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 28 mai 2019 Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 591 alin.

(2)din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniel Cornea în Dosarul nr. 565/33/2017 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.262D/

1. ...
2. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. ...
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Susține că amânarea executării pedepsei este o instituție specifică executării hotărârii penale definitive de condamnare, prin urmare este incidentă cea de-a patra fază a procesului penal pentru care legiuitorul nu mai este ținut să asigure aceleași garanții ale procesului echitabil ca în fazele anterioare, întrucât vinovăția a fost definitiv stabilită. Prin urmare, activitatea reglementată de dispozițiile art. 591 alin.

(2)teza a doua din Codul de procedură penală este la rândul ei o etapă prealabilă judecății cererii de amânare a executării pedepsei căreia nu-i sunt aplicabile dispozițiile specifice fazei procesuale a judecății, respectiv publicitatea, citarea, căile de atac. Măsurile luate în această fază sunt specifice celor luate de judecătorul delegat cu executarea, nefiind rezultatul unei activități jurisdicționale cu caracter public, astfel că cererea se soluționează în camera de consiliu, fără citare. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Decizia penală nr. 1.070/A/2017 din 12 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 565/33/2017, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 591 alin.

(2)din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniel Cornea, cu ocazia soluționării apelului declarat împotriva sentinței penale pronunțate de Tribunalul Sălaj. ...

1. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției arată că, după înregistrarea cererii de amânare a executării pedepsei, aceasta parcurge o procedură de examinare în prealabil efectuată de către judecătorul delegat cu executarea. Acesta din urmă este cel care verifică competența instanței și hotărăște cu privire la efectuarea expertizei medico-legale. În aceste condiții, chiar dacă instanța de executare soluționează cererea de amânare a executării pedepsei, nu ea este cea care hotărăște cu privire la efectuarea expertizei medico-legale, care este probă obligatorie prin care se poate dovedi existența bolii de care suferă condamnatul. ...
2. Susține că procedura desfășurată în fața judecătorului delegat cu executarea este o procedură nepublică, fără citarea părților, necontradictorie, care nu prezintă garanțiile incidente unei proceduri desfășurate în fața unei instanțe de judecată. Arată că, pentru a se putea dispune amânarea executării pedepsei, conform art. 589 alin.

(1)lit. a) din Codul de procedură penală, constatarea bolii de care suferă condamnatul se poate realiza exclusiv prin intermediul unei expertize. Or, procedura prin care se hotărăște cu privire la efectuarea expertizei ar trebui să fie una care să beneficieze de toate garanțiile pe care le oferă atât Constituția, cât și Convenția Europeană a Drepturilor Omului în privința dreptului la un proces echitabil. Astfel, apreciază că este necesar ca în cadrul acestei proceduri părțile să fie citate și să beneficieze de o dezbatere orală și contradictorie asupra elementelor de drept și de fapt pe care se bazează solicitarea condamnatului cu privire la efectuarea expertizei medico-legale. Susține că, după ce judecătorul delegat cu executarea s-a pronunțat în mod definitiv în privința efectuării expertizei, instanța de executare nu mai are posibilitatea de a efectua un control asupra acestui aspect. ... 7. În consecință, apreciază că dispozițiile cuprinse în art. 591 alin.

(2)din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, încălcând dreptul la un proces echitabil, întrucât procedura de examinare în prealabil a cererii de amânare a executării pedepsei se efectuează de către un judecător delegat cu executarea, acesta fiind cel care hotărăște dacă dispune sau nu efectuarea unei expertize medico-legale, iar nu instanța de executare, care soluționează efectiv cererea de amânare a executării pedepsei. ...

1. Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile criticate prevăd o procedură necontencioasă, prealabilă judecății, introdusă de legiuitor tocmai în vederea asigurării judecării cu celeritate a cauzelor de acest gen, în care urgența este evidentă. ...
2. Potrivit prevederilor art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit art. 554 alin.

(1)din Codul de procedură penală, judecătorul delegat cu executarea este un judecător din cadrul instanței de executare, care, în baza delegării primite, efectuează punerea în executare a hotărârilor penale. Conform prevederilor criticate, în cazul cererilor de amânare a executării pedepsei, atribuțiile judecătorului delegat cu executarea se limitează la: primirea cererii; verificarea competenței instanței sesizate; dispunerea efectuării expertizei medico-legale, în cazul în care constată că instanța sesizată are, potrivit legii, competența de a soluționa cererea de amânare a executării pedepsei. Așadar, întrucât judecătorul delegat cu executarea nu soluționează cereri de probatorii sau alte aspecte în legătură cu fondul cauzei, ci este chemat să se pronunțe asupra unei chestiuni procedurale (competența instanței de executare), respectiv să dispună efectuarea expertizei medico-legale - probă obligatorie în cazul cererilor de amânare a executării pedepsei pentru motive medicale [art. 589 alin.

(1)lit. a) raportat la art. 591 alin.

(2)teza a doua din Codul de procedură penală] -, nu se poate susține că lipsa contradictorialității afectează caracterul echitabil al procedurii în discuție. Pentru aceleași considerente, nu constituie o încălcare a art. 21 alin.

(3)din Constituție nici faptul că judecătorul delegat cu executarea dispune efectuarea expertizei medico-legale, deși nu acesta, ci instanța de executare este competentă să se pronunțe asupra cererii de amânare a executării pedepsei pentru motive medicale. ...

1. Avocatul Poporului arată că, din examinarea prevederilor legale privind procedura soluționării cererii de amânare a executării pedepsei, rezultă că legiuitorul a prevăzut o procedură prealabilă ședinței de judecată, în cadrul căreia judecătorul delegat cu executarea verifică, în principal, respectarea dispozițiilor referitoare la competența instanței de executare. Totodată, judecătorul delegat dispune, prin încheiere, declinarea competenței de soluționare a cauzei sau efectuarea expertizei medico-legale. După primirea raportului de expertiză medico-legală cauza se soluționează de instanța de executare. ...
2. Arată că, în doctrină, s-a opinat că deși, la prima vedere, aceste dispoziții sunt în favoarea condamnatului, fiind de natură a urgenta soluționarea cererii, în cazul în care la stabilirea obiectivelor expertizei nu participă și persoana condamnată sau avocatul acesteia, este încălcat dreptul la apărare. În continuare, face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia partea trebuie să aibă posibilitatea de a cunoaște mijlocul de probă și de a-l contesta în fața unui organ independent și imparțial. ...
3. Potrivit art. 589 alin.

(7)din Codul de procedură penală, împotriva hotărârii prin care instanța se pronunță asupra cererii de amânare a executării pedepsei se poate face contestație la instanța ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare, aspect ce creează premisele unei judecăți desfășurate de către o instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, judecătorul fundamentându-și soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, evaluând și coroborând probele care nu au valoare prestabilită. Cu toate acestea, având în vedere că soluționarea cererii de amânare a executării pedepsei pentru motivul prevăzut la art. 589 alin.

(1)lit. a) din Codul de procedură penală depinde în mod covârșitor de rezultatul expertizei medico-legale dispuse de judecătorul delegat, Avocatul Poporului apreciază că, în cadrul procedurii prealabile reglementate de art. 591 alin.

(2)din Codul de procedură penală, persoanei condamnate trebuie să i se asigure dreptul de a formula observații cu privire la întrebări, de a cere modificarea și completarea lor, de a formula obiecții și alte cereri, cu respectarea prevederilor art. 177 din Codul de procedură penală. ... 14. Așa fiind, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 591 alin.

(2)din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care soluționarea cererii de amânare a executării pedepsei se face cu aplicarea prevederilor art. 177 din Codul de procedură penală. ...

1. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
2. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 591 alin.

(2)din Codul de procedură penală, cu următorul cuprins: „În cazul prevăzut la art. 589 alin.

(1)lit. a), cererea de amânare a executării pedepsei se depune la judecătorul delegat cu executarea, însoțită de înscrisuri medicale. Judecătorul delegat cu executarea verifică competența instanței și dispune, după caz, prin încheiere, declinarea competenței de soluționare a cauzei sau efectuarea expertizei medico-legale. După primirea raportului de expertiză medico-legală cauza se soluționează de instanța de executare, potrivit dispozițiilor prezentului capitol“. ... 18. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin.

(3)potrivit căruia România este stat de drept, art. 1 alin.

(5)potrivit căruia în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 alin.

(2)referitor la dreptul internațional și dreptul intern și art. 21 alin.

(3)potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate în prezenta cauză fac parte din titlul V - „Executarea hotărârilor penale“, capitolul III - „Alte dispoziții privind executarea“, secțiunea 2 a Codului de procedură penală, secțiune ce reglementează instituția amânării executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață. În ceea ce privește instituția amânării executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață, Curtea, prin Decizia nr. 838 din 16 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2007, a statuat că amânarea executării pedepsei închisorii reprezintă o excepție de la regula punerii neîntârziate în executare a hotărârilor penale. Curtea a precizat că această excepție a fost instituită, în acord cu prevederile constituționale ale art. 126 alin.

(2), de legiuitor tocmai în vederea garantării dreptului la ocrotirea sănătății și la integritatea fizică și psihică. ...

1. În acest sens, prin Decizia nr. 686 din 10 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Curtea Constituțională, evocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a reținut că în condiții de o gravitate particulară ne putem găsi în situații în care buna administrare a justiției penale cere ca măsuri de natură umanitară să fie luate pentru a le contracara. Starea de sănătate, vârsta și handicapul unei persoane constituie situații în legătură cu care se poate pune în discuție capacitatea unei persoane de a suporta condițiile de detenție, prin raportare la art. 3 din Convenție. Chiar dacă nu se poate spune că există o obligație generală a statului de a elibera un deținut pe motive de sănătate, art. 3 din Convenție impune, în orice caz, statului obligația de a proteja integritatea fizică a persoanelor private de libertate, în special prin administrarea de îngrijiri medicale necesare. Or, așa cum se poate constata, textele de lege referitoare la amânarea executării pedepsei dau expresie tocmai preocupării legiuitorului de a asigura măsuri de natură umanitară care să contracareze situațiile în care, din motive de sănătate, condițiile de detenție nu pot fi suportate de către persoana condamnată. ...
2. Așa fiind, Curtea constată că amânarea executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață reprezintă, în fapt, o procedură ce vizează faza executării pedepsei. Or, Curtea reține că instanța de la Strasbourg a statuat că procedurile privind executarea pedepselor - precum procedura solicitării amnistiei (Decizia din 13 mai 2003, pronunțată în Cauza Montcornet de Caumont împotriva Franței), procedura de liberare condiționată (Decizia din 15 decembrie 1987, pronunțată în Cauza Aldrian împotriva Austriei), procedurile de transfer în temeiul Convenției privind transferul persoanelor condamnate (Decizia din 27 iunie 2006, pronunțată în Cauza Szabó împotriva Suediei), sau procedura de exequatur privind o decizie de confiscare pronunțată de o instanță străină (Decizia din 5 iulie 2007, pronunțată în Cauza Saccoccia împotriva Austriei) - nu intră sub incidența sferei penale de aplicare a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ...
3. De asemenea, Curtea Constituțională, de exemplu, prin Decizia nr. 598 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, paragraful 18, a reținut că, în măsura în care cererile reclamantului se referă la executarea pedepselor, art. 6 paragraful 1 din Convenție referitor la dreptul la un proces echitabil este inaplicabil unei proceduri ce privește executarea unei pedepse. ...
4. În continuare, Curtea reține că dispozițiile art. 589 alin.

(1)din Codul de procedură penală reglementează cele două cazuri în care se poate dispune amânarea executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață, și anume: când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana condamnată suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor și care face imposibilă executarea imediată a pedepsei, dacă specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății și dacă instanța apreciază că amânarea executării și lăsarea în libertate nu prezintă un pericol pentru ordinea publică [art. 589 alin.

(1)lit. a)]; când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an [art. 589 alin.

(1)lit. b)]. ... 24. În ceea ce privește procedura ce trebuie urmată în cazul formulării unei cereri de amânare a executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață, întemeiată pe cazul prevăzut de art. 589 alin.

(1)lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea observă că legiuitorul a reglementat o procedură prealabilă judecății cererii, necontencioasă, ce se desfășoară în fața judecătorului delegat cu executarea, și o procedură, propriu-zisă, de soluționare a cererii ce se desfășoară în fața instanței de executare. ... 25. Măsurile luate de judecătorul delegat cu executarea își au temeiul exclusiv în dispozițiile art. 591 alin.

(2)din Codul de procedură penală, fiind limitate la actele prevăzute expres de acest text de lege. Astfel, după primirea cererii de amânare a executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață, judecătorul delegat cu executarea va verifica competența instanței de executare. În cazul în care constată că este competentă o instanță de executare, alta decât cea la care judecătorul delegat cu executarea funcționează, acesta va dispune, prin încheiere, declinarea competenței de soluționare a cauzei. În cazul în care constată că este competentă instanța de executare la care judecătorul delegat cu executarea funcționează, acesta dispune efectuarea expertizei medico-legale. ... 26. În ceea ce privește dispunerea efectuării expertizei medico-legale, Curtea observă că dispozițiile art. 591 alin.

(2)din Codul de procedură penală trebuie coroborate cu cele ale art. 589 alin.

(1)lit. a) din același act normativ. Astfel, potrivit acestui din urmă text, constatarea elementelor pe care se întemeiază soluția de admitere a cererii de amânare a executării pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață are la bază în mod obligatoriu o expertiză medico-legală. Cu alte cuvinte, din punct de vedere probatoriu, cazul prevăzut de art. 589 alin.

(1)lit. a) din Codul de procedură penală va fi dovedit, întotdeauna, prin constatările reținute în raportul de expertiză medico-legală. ... 27. Așa fiind, dispunerea efectuării expertizei medico-legale în acest caz nu rămâne la latitudinea judecătorului delegat cu executarea, acesta fiind obligat de prevederile exprese ale Codului de procedură penală să dispună efectuarea acesteia. Aceasta rezultă și din folosirea de către legiuitor, în dispozițiile art. 591 alin.

(2)din Codul de procedură penală, a verbului la modul imperativ „dispune“, iar nu „poate dispune“, astfel încât să se poată interpreta că există posibilitatea ca în unele situații judecătorul delegat cu executarea să poată hotărî neefectuarea expertizei medico-legale. ... 28. În ceea ce privește obiectivele expertizei, Curtea reține că dispozițiile art. 589 alin.

(1)lit. a) din Codul de procedură penală reglementează atât unul dintre cazurile în care executarea pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi amânată, cât și condițiile ce trebuie îndeplinite din punct de vedere medical, după cum urmează: persoana condamnată trebuie să sufere de o boală; boala să nu poată fi tratată în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor; boala face imposibilă executarea imediată a pedepsei; specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății. ... 29. Or, potrivit aceluiași text de lege, anterior menționat, toate aceste elemente sunt analizate în cadrul expertizei medico-legale dispuse, în mod obligatoriu, de către judecătorul delegat cu executarea. Astfel, în toate cazurile în care se solicită amânarea executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață obiectivele care trebuie lămurite de expert sunt aceleași, ele identificându-se cu condițiile ce trebuie îndeplinite din punct de vedere medical, condiții prevăzute de art. 589 alin.

(1)lit.

1. a)din Codul de procedură penală, anterior expuse. ... 30. Așa fiind, Curtea constată că în acest moment procedural nu este examinată temeinicia sau netemeinicia cererii de amânare a executării pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață, ci atribuțiile judecătorului delegat cu executarea se circumscriu realizării unor aspecte strict formale (verificarea competenței; dispunerea expertizei medico-legale). ... 31. *) Decizia Curții Constituționale nr. 669 din 30 octombrie 2018 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2019. ... 32. Totodată, în contextul în care dispunerea expertizei medico-legale este obligatorie, iar obiectivele acesteia sunt prevăzute de înseși dispozițiile procesual penale, nu apare ca fiind necesară o dezbatere, cu citarea părților, caracterizată prin oralitate și contradictorialitate (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 591 din 1 octombrie 2015, precitată, paragrafele 26 și 28). Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că susținerile autorului excepției sunt neîntemeiate, dispozițiile criticate necontravenind prevederilor constituționale invocate. ... 33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
2. d)și al art. 147 alin.

(4)din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Cornea în Dosarul nr. 565/33/2017 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori și constată că dispozițiile art. 591 alin.

(2)din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 17 ianuarie 2019. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu -----