DECIZIE nr. 199 din 13 martie 2007

(1)lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 233 din 4 aprilie 2007 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Şerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Antonia Constantin - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin.

(1)lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Vino Bianco" - S.R.L. din Bacău în Dosarul nr. 296/2006 al Tribunalului Bacău - Secţia comercială şi contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autoarea excepţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 29 septembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 296/2006, Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin.

(1)lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Vino Bianco" - S.R.L. din Bacău în dosarul menţionat. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, întrucât textul de lege criticat nu stabileşte care sunt criteriile ce trebuie avute în vedere la stabilirea caracterului "corespunzător" al spaţiului în care urmează să fie comercializate angro băuturi alcoolice şi produse din tutun, se creează posibilitatea aplicării sale discriminatorii de către organele fiscale. În acest mod "se dă posibilitatea statului, prin autorităţile publice, să îngrădească libertatea comerţului" şi se favorizează concurenţa neloială, deoarece organele de control pot aplica agenţilor economici criterii diferite, pe unii favorizându-i, iar altora impunându-le "condiţii draconice de autorizare". Tribunalul Bacău - Secţia comercială şi contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă niciunul dintre textele constituţionale invocate de autoarea excepţiei. În opinia instanţei, "reclamantul încearcă să transforme problema legalităţii sau a nelegalităţii unui act administrativ-fiscal într-o problemă de constituţionalitate a unor dispoziţii fiscale, fără a avea însă o fundamentare reală". În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.

(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile art. 16 şi art. 135 alin.

(2)lit.

1. a)din Constituţie. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit.
2. d)din Constituţie, ale art. 1 alin.

(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 244^1 alin.

(1)lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: "

(1)Agenţii economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice şi produse din tutun sunt obligaţi ca până la data de 31 martie 2005 să se înregistreze la autoritatea fiscală teritorială şi să îndeplinească următoarele condiţii: a) să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare, în proprietate, cu chirie, contract de comodat sau cu orice titlu legal." ... Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind Egalitatea în drepturi şi ale art. 135 alin.

(2)lit. a) privind obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente: Astfel, textul de lege criticat, care reglementează una dintre condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească agenţii economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice şi produse din tutun, nu consacră nicio discriminare, ci este aplicabil, în mod egal, tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei. Aşa fiind, nu poate fi reţinută pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, privind egalitatea în drepturi. De asemenea, contrar susţinerilor autoarei excepţiei, stabilirea unor condiţii cu privire la spaţiile în care urmează să fie comercializate angro băuturi alcoolice şi produse din tutun, în sensul că acestea trebuie să fie corespunzătoare exercitării activităţilor respective, reprezintă o opţiune a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei reale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, în deplină concordanţă cu prevederile art. 135 alin.

(2)lit. a) din Legea fundamentală. Argumentul potrivit căruia, în practică, textul de lege ce face obiectul excepţiei este aplicat în mod diferit de către organele fiscale, uneori abuziv, nu poate fi primit, întrucât nu vizează o problemă de constituţionalitate, ci de aplicare a legii, care nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale. În realitate, aşa cum în mod corect a reţinut instanţa de judecată în opinia exprimată în cauză, autoarea excepţiei încearcă să transforme problema legalităţii sau a nelegalităţii unui act administrativ fiscal într-o problemă de constituţionalitate a unor dispoziţii legale. Or, examinarea legalităţii actului administrativ contestat este de competenţa instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin.

(3)din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu care a fost sesizată. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.

(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.

(1)lit. A.d) şi al art. 29 alin.

(1)şi

(6)din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 244^1 alin.

(1)lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Vino Bianco" - S.R.L. din Bacău în Dosarul nr. 296/2006 al Tribunalului Bacău - Secţia comercială şi contencios administrativ. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2007. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta -------