DECIZIE nr. 850 din 8 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 din Codul de procedură civilă Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 31 iulie 2008 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Barbu Ceciliu Lepădatu şi Tudora Lepădatu în Dosarul nr. 14.563/4/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 14 martie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 14.563/4/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Barbu Ceciliu Lepădatu şi Tudora Lepădatu. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 133 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, întrucât lasă judecătorul să aprecieze cu privire la lipsa obiectului cererii de chemare în judecată şi aplicarea sancţiunii nulităţii absolute a acesteia. Astfel, se înlătură posibilitatea judecării cererii din cauza unui formalism inacceptabil de rigid, care este de natură a restrânge accesul liber la justiţie. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sancţiunea nulităţii cererii de chemare în judecată pentru lipsa elementelor esenţiale fiind aplicabilă tuturor cererilor de chemare în judecată. Potrivit prevederilor art. 30 alin.
(1)din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin.
(2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 133 din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă. Lipsa semnăturii se poate totuşi împlini în tot cursul judecăţii. Dacă pârâtul invocă lipsa de semnătură, reclamantul va trebui să semneze cel mai târziu la prima zi de înfăţişare următoare, iar când este prezent în instanţă, în chiar şedinţa în care a fost invocată nulitatea." Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind liberul acces la justiţie. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate reglementează nulitatea, ca sancţiune incidentă în cazul lipsei menţiunilor esenţiale ale cererii de chemare în judecată. Sunt considerate elemente esenţiale ale cererii introductive de instanţă numele părţilor, obiectul cererii şi semnătura reclamantului. Regimul juridic al nulităţii este însă diferit. Astfel, absenţa numelui părţilor sau a obiectului cererii este sancţionată cu nulitatea, fără ca legea să acorde posibilitatea împlinirii acestor lipsuri, în vreme ce pentru lipsa semnăturii art. 133 alin. 2 din Codul de procedură civilă permite remedierea în tot cursul judecăţii, dar nu mai târziu de prima zi de înfăţişare ce urmează după invocarea neregularităţii procedurale. Curtea constată că menţiunile sancţionate cu nulitate au un caracter esenţial pentru buna administrare a justiţiei, numele părţilor, obiectul cauzei şi semnătura reclamantului fiind destinate să individualizeze acţiunea civilă, să ateste manifestarea de voinţă necesară declanşării procesului civil şi conţinutul concret al pretenţiilor reclamantului, lipsa acestor elemente făcând imposibilă continuarea activităţii judiciare. Din economia textului procedural rezultă că sancţiunea operează doar în cazul lipsei totale a menţiunilor privitoare la unul dintre elementele esenţiale ale cererii de chemare în judecată. Aşa fiind, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la liberul acces la justiţie, dreptul la apărare şi folosirea căilor de atac, ci, dimpotrivă, dau expresie acestor principii, constituind o garanţie a respectării drepturilor procesuale ale părţilor. În ceea ce priveşte critica referitoare la aprecierile pe care le face judecătorul chemat să facă interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 133 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, problemele pe care le ridică autorul excepţiei constituind aspecte ce ţin exclusiv de competenţa instanţelor de judecată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin.
(4)din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin.
(1)lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Barbu Ceciliu Lepădatu şi Tudora Lepădatu în Dosarul nr. 14.563/4/2006 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 iulie 2008. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu ----